Cerşetoria – business şi supravieţuire

Într-o lună frumoasă de vară, majoritatea cerşetorilor «cu stagiu» din Chişinău ating fără probleme salariul mediu lunar al unui angajat din sfera bugetară. Deşi acest venit le-ar putea asigura la prima vedere un trai decent, mulţi cerşetori trăiesc de azi pe mâine. Unora banii agonisiţi cu multă greutate, deseori pe timp nefavorabil, le sunt luaţi de către romi, care îi pun să cerşească, în timp ce altora poliţiştii sunt cei care le golesc buzunarele.

Astfel, oamenii legii, atunci când organizează raiduri prin oraş, iau cerşetorii din stradă şi îi duc la secţie. Acolo, pe lângă pedeapsa legală, acestora le sunt sustrase sumele de bani pe care le au la acel moment. Ulterior, după ce rămân fără niciun ban în buzunar, sunt eliberaţi.

Poliţiştii «se hrănesc» din banii cerşetorilor

După cum ne-au spus mai mulţi cerşetori, raidurile poliţieneşti se desfăşoară în anumite zile ale săptămânii, atunci când în capitală are loc un eveniment de anvergură. Anume într-o zi de sărbătoare şi când străzile sunt pline cu lume, cerşetoria se transformă din luptă pentru supravieţuire – în afacere. Iar oamenii legii sunt primii care profită.

Potrivit spuselor cerşetorilor, poliţiştii încarcă în «dubiţă» vreo zece «milogi» mai înstăriţi, de pe urma cărora se aleg cu ceva mai mult de o mie de lei pe seară. De aici apare şi teama «oamenilor străzii» la alegerea locului în care îşi exercită “meseria”. «Dacă cerşeşti pe lângă biserică sau în faţa unui centru comercial, şansele de a cădea pradă «poliţailor» cresc simţitor. Trebuie să stai toată ziua cu ochii în patru, iar când vezi un poliţist, trebuie să te ascunzi, asta dacă vrei să rămâi cu banii pe care i-ai agonisit» , ne-a spus cerşetorul Gheorghe.

De fapt, viaţa cerşetorilor nu e nici pe departe cea pe care ne-o imaginăm. Unii cerşesc pentru că sunt forţaţi, alţii pentru a-şi întreţine familia, iar altă categorie – pentru a-şi face reparaţie într-un apartament cu mai multe odăi sau, în funcţie de caz, pentru a-şi procura unul… Venitul lunar al unui cerşetor variază de la o mie la patru mii de lei, în funcţie de locul de cerşit de care beneficiază. Colac peste pupăză, pentru majoritatea dintre ei, cerşetoria a devenit o meserie, una din care sunt întreţinute câteva suflete.

Cerşetori cu apartament

239-cersetor3Nina, proaspătă pensionară, cerşeşte în faţa Bisericii Sf. Teodora de la Sihla. Practică cerşitul de mai bine de o lună, doar de sărbători, pentru că atunci oamenii dau năvală la biserică. «Greutăţile vieţii m-au adus aici. Am o pensie de 500 de lei. Nu-mi ajunge». Deşi are casă la ţară, a părăsit-o, pentru că nu putea lucra pământul. Acum, de casă şi de pământ au grijă nişte străini, iar mătuşa Nina locuieşte într-un apartament la Chişinău, alături de fiica sa, care are un copil de câteva luni Dat fiind faptul că aceasta a fost părăsită de bărbat, singura sursă de venit a familiei rămâne bătrâna. În cele câteva zile pe lună pe care le dedică cerşetoriei, îşi dublează pensia. «Mi-e ruşine că cerşesc, dar n-am altă soluţie», se scuză femeia.

239-cersetor1În faţa altei biserici din Chişinău am întâlnit alţi cerşetori. Aceştia ne-au spus că cerşesc pentru că altceva nu ştiu să facă. De fapt, cerşetoria pentru unii din ei reprezintă o meserie profitabilă. «Acum cerşesc pentru a putea renova apartamentul cu două odăi pe care îl am», ne spune Natalia Samalac.

Locurile pentru cerşit din faţa unei biserici sunt cele mai atractive. Aici, în funcţie de zi, pe acelaşi loc se bat trei-patru milogi. În cele din urmă, are câştig de cauză cel care vine mai dimineaţă sau cel care «are pile». Chiar dacă feţele bisericeşti de cele mai multe ori nu le permit să-şi exercite «meseria» în faţa sfântului lăcaş, cerşetorii nu se lasă şi revin imediat după ce sunt alungaţi. Aceştia spun că un loc de cerşetor în faţa unei biserici le creşte venitul, asta pentru că anume oamenii credincioşi, dar şi cei care speră să le fie iertate păcatele dau cei mai mulţi bani.

Unii cerşesc, alţii se îmbogăţesc

Făcând abstracţie de cazurile când cerşetorii strâng bani pentru a-şi procura apartament sau pentru a-l renova, întâlnim situaţii cu adevărat tragice. Multe din ele, deşi nu sunt cunoscute public, finalizează cu decesul cerşetorului, fără ca măcar cuiva să-i pese. În aceste cazuri oamenii sunt folosiţi doar în calitate de instrument de făcut bani.

239-cersetor2Alexandra Covali este pensionară şi practică cerşetoria de 5 ani. Ea a început să iasă în stradă când unul dintre feciorii săi a ajuns după gratii. De atunci au început şi problemele financiare, pentru că băiatul era cel care aducea bani în casă. “Din ce bani să plătesc lumina şi căldura?”, se întreabă bătrâna. Totodată, o mare parte din banii adunaţi de pensionară ajung în buzunarul unor romi care organizează grupuri de cerşetori, devenind “proprietarii” acestora. Până la urmă, cerşetorii se aleg cu un acoperiş deasupra capului, cu mâncare şi băutură. Deseori aceştia sunt bătuţi, dacă nu execută ordinele superiorilor.

Modalitata prin care bătrânii neajutoraţi, invalizi devin proprietatea unor grupuri de romi este simplă. “Se apropie de tine, discută frumos, îţi promit că dacă îi urmezi vei trăi foarte bine, că ei vor avea grijă ca nimic să nu-ţi lipsească”, ne povesteşte Natalia C. , care cerşeşte de mai bine de zece ani. Are 35 de ani. De vreo trei ori a nimerit pe mâinile romilor, reuşind să fugă. “Cei mai tineri pot fugi, însă invalizii sau bătrânii rămân pe viaţă în proprietatea lor. Aceştia fac tot ce doresc cu ei”.

La Comisariatul General de Poliţie Chişinău ni s-a spus că “deşi în vechiul Cod cu privire la Contravenţiile administrative, persoanele care cerşeau se alegeau cu o amendă, în Codul nou, cerşetoria nu se pedepseşte, excluzând cazurile în care cerşetorul este minor. În rest, persoanele mature pot duce modul de viaţă pe care îl doresc”. Serviciul de presă al Comisariatului ne-a mai comunicat că poliţia poate reţine cerşetorii pentru o perioadă de trei ore, timp în care îi percheziţionează şi verifică posibila implicare a acestora în infracţiuni. Ulterior, vagabonzilor le sunt restituite toate bunurile”. Comisariatul consideră că dacă unei persoane care cerşeşte i-au fost sustrase mijloacele băneşti de către poliţişti, atunci, în urma unei anchete, respectivul poliţist ar putea fi pedepsit.

Iurie Sanduţa, Victor Moşneag


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *