Capricii pe bani publici
Pentru majoritatea cetăţenilor R. Moldova este o enigmă suma de bani care se acumulează în bugetele locale, iar misterul e şi mai adânc atunci când vine vorba de modalitatea de utilizare a banilor publici, bani acumulaţi din buzunarele noastre. Locuitorii municipiilor Chişinău şi Bălţi vor avea posibilitatea anul acesta să cunoască mai multe informaţii despre felul în care sunt cheltuiţi banii publici. De altfel, legea spune că orice persoană are dreptul să cunoască acest lucru.
Tatiana Zaracianscaia, din Chişinău, are 81 de ani. Ea nu ştie că orice cetăţean are dreptul să cunoască cine şi cum gestionează banii din bugetul municipal. Ea este sigură că omului simplu nu îi va spune nimeni cum sunt chieltuiţi aceşti bani. “Chiar dacă vrem să aflăm acest lucru, cei de la Primărie nu vor spune totul, dacă au de luat – vor lua cu voia şi fără voia noastră”. Pe ea o interesează un singur lucru: ca pensia şi alocaţiile sociale să-i fie aduse la timp, astfel încât ea să nu intre în datorii ca să-şi plătească fără întârziere serviciile.
Nu ezita să ceri socoteală
În scopul unei mai bune informări a societăţii despre felul în care sunt cheltuiţi banii publici, la 1 iunie, a fost lansată etapa a treia a campaniei media “Cere socoteală pentru banii publici”. Campania se va axa pe monitorizarea executării bugetelor locale ale municipiilor Chişinău şi Bălţi. La Chişinău, în 2011, în vizorul acestor echipe de monitorizare vor fi Direcţia Asistenţei Sociale şi Învăţământul. Dacă vor exista indicii că şi alte direcţii ar trebui monitorizate, atunci echipele se vor implica şi în alte domenii.
Echipele de monitorizare îşi propun informarea locuitorilor municipiilor Chişinău şi Bălţi despre modul de utilizare a banilor publici. În presă vor fi publicate mai multe articole despre corectitudinea executării bugetului local şi despre eficienţa utilizării banilor publici. Totodată, va fi verificat modul în care autorităţile publice locale informează activ societatea despre utilizarea banilor publici.
Cine refuză să prezinte informaţii publice?
Dacă Direcţia Învăţământ a municipiului Chişinău a acceptat să colaboreze cu echipa de monitorizare, oferind informaţii autentice despre desfăşurarea licitaţiilor şi despre achiziţiile publice în instituţiile de învăţământ municipale, atunci Direcţia Asistenţă Socială a refuzat să prezinte date despre modul în care sunt cheltuiţi banii publici de către această instituţie.
Eugenia Ceban, şefa Direcţiei, a spus că nu va oferi nimănui nicio informaţie, deoarece această instituţie nu comite niciun abuz financiar. Ea a declarat că aceste solicitări de informaţii sunt făcute în cadrul unor răfuieli politice, pentru a fi demisă.
Directorul executiv al API, Petru Macovei, i-a explicat, în cadrul unei convorbiri telefonice, că această campanie nu are legătură cu vreo activitate politică, iar direcţiile supuse monitorizării au fost alese de echipa responsabilă fără nicio tentă electorală.
Eugenia Ceban a mai spus că atât anul trecut, cât şi în acest an Direcţia Asistenţă Socială a fost supusă unui control rigid. “Nu mai aveţi ce verifica. Cei de la Direcţia Finanţe nu au găsit nicio delapidare. Licitaţii publice nu facem, deoarece nu avem bani, iar dacă sunteţi trimişi de primar, să ştiţi că nu voi face jocul lui”.
Expertul-consultant al proiectului, Galina Colun, şefa Direcţiei finanţare din raionul Orhei, a specificat că autorităţile publice locale trebuie să informeze cetăţenii asupra activităţilor publice şi să asigure transparenţa tuturor deciziilor.
Eugenia Ceban a refuzat să mai discute, spunând că, poate, după alegeri, situaţia va fi alta la Chişinău şi ea nu va mai fi supusă atâtor controale.
Constantin Lazăr, jurist, Transparency International Moldova, face trimitere la Legea cu privire la parteneriatul public-privat din 10.07.2008, unde este specificat că autoritatea publică locală trebuie să se supună principiului transparenţei (art.5 al acestei legi) şi principiului cooperării (art.10).
Cadrul legal privind transparenţa bugetară mai include Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, Legea privind finanţele publice locale, unde este specificat faptul că bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi rezultatele reviziilor execuţiei bugetelor sunt făcute publice.
Intransparenţa achiziţiilor publice îi favorizează pe unii agenţi economici
Nistor Grozavu explică comportamentul Eugeniei Ceban ca fiind un capriciu. “Cred că lucrurile se vor clarifica, deoarece la următoarea şedinţă Eugenia Ceban va fi informată despre acest proiect”.
Ghidul principal în derularea monitorizării îl constituie bugetul municipal. De aici aflăm că, pentru 2011, au fost prevăzute venituri în sumă de 1 889 493,7 mii lei, aici incluzându-se şi transferuri de la bugetul de stat în sumă de 73 559,0 mii lei. Cheltuielile admise constituie 2 310 080,2 mii lei, iar deficitul este de 420 586,5 mii lei. Sursele de finanţare sunt cumulate atât din comercializarea şi privatizarea bunurilor proprietaţii publice, care constituie 134 100,0 mii lei, cât şi din împrumuturile acordate de organizaţii financiare externe, care sunt în sumă de 286 486,5 mii lei.
În total, în 2011, pentru învăţământ sunt alocate 889 539,9 mii lei (inclusiv mijloace speciale). Amintim că, în 2010, fuseseră alocate 784 432, 2 mii lei. Pentru 2011, reparaţiilor capitale sunt destinate 20 300,0 mii lei, inclusiv 200.000 mii lei pentru întocmirea devizelor de cheltuieli.
Alocaţiile totale pentru Asigurare şi Asistenţă Socială în 2011 constituie 191 098,4, iar 93 809 revin Direcţiei Generale Asistenţă Socială. Dacă pentru învăţămâmt banii preconizaţi sunt mai mulţi ca în 2010, atunci anul acesta, pentru Asigurare şi Asistenţă Socială, sursele financiare preconizate sunt mai puţine, anul trecut fiind de 212644,3 lei.
Coordonatorul grupului de monitorizare de la Chişinău, Vasile Cioarec, a declarat că proiectul nu are menirea de a pedepsi pe cineva. Scopul principal este informarea despre felul în care autorităţile locale îşi exercită atribuţiile de serviciu. “Vom urmări cum sunt gestionaţi banii publici şi cum sunt planificate aceste cheltuieli, adică cum este elaborat bugetul, cum este respectată legislaţia. Vrem ca oamenii să înţeleagă de unde vin banii, încotro merg şi cum sunt gestionaţi Nu substituim organele de anchetă, nu vom efectua anchetări sau cercetări. Noi vom urmări acest proces cu ochii cetăţenilor”.
Rapoartele vor fi făcute publice trimestrial, în cadrul unor conferinţe de presă. Parteneri API în realizarea proiectului sunt Instituţia Publică Naţională a Audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova”, “Ziarul de Gardă”, Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a ONG-rilor din Moldova CONTACT, Ziarul “SP” (Bălţi), Asociaţia “Ozon” (Bălţi). Proiectul este susţinut financiar de Fundaţia Soros-Moldova.
Lipsa transparenţei în procesul de achiziţii publice oferă posibilităţi de favorizare a unor agenţi economici, ignorând principiul egalităţii, care trebuie să-l asigure autorităţile publice tuturor agenţilor economici. Ba mai mult, lipsa transparenţei permite efectuarea unor achiziţii publice în detrimentul eficienţei utilizării banilor publici.
Datele acumulate vor fi analizate pentru a determina dacă cheltuielile raportate corespund serviciilor publice de care cetăţenii au beneficiat, iar cheltuielile efectuate sunt argumentate. În acest fel, vor fi identificate abaterile de la bugetul aprobat, deficienţele de executare, problemele de gestionare a banilor publici. Campania de monitorizare a fost lansată în 2009, iar până acum s-a desfăşutat în opt oraşe ale R. Moldova: Soroca, Ungheni, Rezina, Cimişlia, Criuleni, Orhei, Chişinău şi Bălţi.
Lilia Zaharia-Cravcenco
