Bani îngropaţi în asfalt
Anual, în R. Moldova, milioane de dolari sunt îngropate în drumuri necalitative. Astfel, starea drumurilor din R. Moldova a devenit un subiect discutat frecvent atât de către şoferi, cât şi de către pietoni. Fiecare localitate luptă în felul său cu drumurile deteriorate. La Chişinău, bunăoară, municipalitatea cârpeşte cu „plombe temporare” străzile, declarând că pentru drumuri capitale nu sunt bani şi forţe. Reabilitarea unui kilometru de drum local cu înveliş din beton asfaltic costă în medie 4,5 milioane de lei, iar aproape 80% (4800 km) din drumurile locale necesită reparaţie capitală, suma necesară pentru reabilitarea acestor drumuri depăşind 21 miliarde de lei.
„Doar pentru întreţinerea drumurilor, ar trebui să alocăm 1,7 mln de lei pe an. Noi am atins acest obiectiv în 2014, după aceea a urmat jaful bancar şi criza, care ne-a făcut să redirecţionăm banii în alte scopuri. În 2017, dacă nu se va întâmpla nimic imprevizibil, Guvernul va aloca pentru reabilitarea drumurilor suma despre care vorbim. Reabilitarea unui drum nu înseamnă construcţia lui. Noi avem nevoie să construim drumurile care sunt distruse. În prezent, construim drumuri doar cu suportul SUA şi al partenerilor europeni. Deci, acesta este fundalul şi din acest considerent noi nu avem de unde să avem drumuri bune”, susţine Veaceslav Ioniţă, expert în probleme economice.
Autorităţile recunosc că reparaţia gropilor nu este o soluţie
Deja şi strada centrală a capitalei, bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, a devenit impracticabilă pentru pietoni. Autorităţile recunosc că reparaţia gropilor nu este o soluţie. Chişinăul are nevoie de drumuri calitative, iar acestea necesită timp şi cheltuieli financiare. Este greu să nu le dai dreptate şoferilor, în opinia cărora problema nu constă în „iarna extremă” sau în suprasolicitarea transportului, ci în furtul continuu în cadrul lucrărilor de reparaţie a drumurilor. Iar din cauza nerespectării normelor tehnice, mai multe drumuri din capitală au avut de suferit în scurt timp după reparaţie. De aceeaşi opinie este şi expertul Veaceslav Ioniţă, care precizează că fenomenul corupţiei în R. Moldova împiedică construcţia calitativă şi eficientă a drumurilor.
„Companiile internaţionale mari nu doresc să vină în R. Moldova să construiască drumuri. Avem cazuri foarte neplăcute la concursurile internaţionale, când, bunăoară, a câştigat o companie din Italia şi nu a făcut lucrările. Deci, practic, şi-a folosit numele pentru a câştiga tenderul, iar pentru asta a luat 5% din costul contractului. Compania nu a făcut nicio lucrare şi nu a adus niciun fel de echipament. Cea mai bună probă: SUA, când au decis să aloce 200 mln dolari R. Moldova, neavând încredere în autorităţile noastre, şi-au gestionat singuri fondurile. Iar pe porţiunea de drum spre Soroca putem observa calitatea, atunci când gestiunea nu este în mâinile autorităţilor noastre”, a mai declarat Veaceslav Ioniţă.
După aproape doi ani de reabilitare, pe strada Alecu Russo au apărut gropi la intersecţiile cu alte străzi. Fisurile pot fi observate mai ales în zona de intersecţie cu strada Dimo, unde este mai intens traficul, în zona intersecţiei cu sens giratoriu Sadoveanu şi la staţiile de transport public. Şeful Direcţiei municipale transport, Igor Gamreţchi, are o explicaţie pentru această stare a lucrurilor, argumentând că fisurile au apărut din cauză că baza străzii Alecu Russo este din plăci de beton. Nereguli şi lucru necalitativ se observă şi pe strada Alba-Iulia, care a fost reparată integral acum doi ani. După topirea zăpezii pe stradă au apărut mai multe găuri şi fisuri. Rezultatele de laborator arată că la reparaţia acesteia a fost folosit asfalt de categorie inferioară şi smoală puţină, fapt ce a determinat gradul înalt de porozitate.
Au avut loc încălcări la mai multe drumuri importante din ţară, acestea fiind asfaltate fără a respecta normele tehnice. Reprezentanţii Inspecţiei de Stat în construcţii au depistat mai multe nereguli la construcţia drumurilor Hânceşti-Chişinău, Chişinău-Bălţi şi Chişinău- Peresecina. Problema e că lucrările de asfaltare au fost efectuate aici la o temperatură a aerului mai mică de 10°C, iar stratul de uzură a betonului asfaltic variază de la 2 la 3 cm, pe când ar trebui să fie de 4 cm.
În perioada electorală se construiesc mai multe drumuri
Pe porţiunea de drum Chişinău-Hânceşti au apărut făgaşe, iar proprietarul companiei SRL Rutador, Nicolae Maliuc, are o explicaţie a acestei stări de lucruri. „Pe partea dreaptă a traseului Chişinău-Hânceşti au apărut făgaşe. Motivul este foarte clar: maşinile mari vin spre Chişinău fără încărcătură, iar spre Hânceşti merg încărcate cu nisip şi pietriş. Or, drumul nu a fost calculat pentru aşa o greutate. Principalul lucru este capacitatea portantă, dacă o să fie menţinuţi parametrii, drumurile o fie păstrate mai mult timp, iar dacă nu, durata drumului va fi una scurtă ”, explică Nicolae Maliuc.
Această problemă a drumurilor necalitative poate fi abordată şi dintr-un alt unghi de vedere. Specialiştii susţin că în perioada electorală autorităţile locale alocă mult mai mulţi bani decât de obicei pentru construirea mai multor porţiuni de drum. Lucrările se fac în grabă, de ochii lumii, doar ca să nu se spună că nu s-au făcut.
„Putem observa că în perioada electorală se construiesc mai multe drumuri. La 10 martie, Ministerul Transportului a promovat o Lege acceptată de Guvern şi Parlament, aprobată în a doua lectură. Este vorba de proiectul de lege 507 pentru modificarea Legii Fondului Rutier şi Legii finanţelor publice locale. Prin aceste modificări se exclude orice posibilitate de ingerinţă politică în repartizarea mijloacelor Fondului Rutier, acestea fiind repartizate conform unei metodologii clare, ce are la bază criteriul transparenţei. În acest context, este exclusă posibilitatea transferului către autorităţile publice locale la decizia Guvernului, ceea ce a fost până în prezent. În 2014, au fost cheltuiţi peste 400 mln de lei, iar în 2015 peste 100 mln de lei alocaţi primarilor pentru reabilitarea drumurilor locale. Aceasta este o reformă adevărată, care a fost implementată de către Ministerul Transportului şi susţinută de Guvern, iar astăzi a fost susţinută în a doua lectură în Parlament. Legea prevede excluderea oricărei posibilităţi de utilizare pe criterii politice a mijloacelor din Fondul Rutier sub forma care era posibilă anterior şi care devine imposibilă în noua conjunctură” , a declarat Vasile Rapcea, viceministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.
Ionela Costiş
