Bani germani pentru ţărani din Moldova

Copiii de la grădiniţa din Budeşti nu vor mai îngheţa iarna, deoarece au geamuri termopan, care-i feresc de frigul de afară. În acelaşi timp, oamenii din or. Corneşti vor putea aduce pe piaţă fructe indiferent de timpul de afară, pentru că şi-au instalat recent o cameră frigorifică. Toate acestea au fost posibilie datorită banilor alocaţi pentru astfel de proiecte de Ambasada Germaniei în R. Moldova.

Carsten Wilms, şef adjunct al Misiunii, susţine că Germania are un minister care se ocupă de acest domeniu — Ministerul Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, fondat în 1961. Anual, în gestiunea acestui minister sunt 6,2 miliarde de euro pentru proiecte de dezvoltare economică. Suma constituie 2 % din bugetul federal.

Sprijin pentru Moldova

Ambasada Germaniei cooperează cu 50 de state la capitolul Cooperare Economică şi Dezvoltare. Dorothee Produre, cancelar la Ambasadă, spune că misiunea diplomatică „primeşte, anual, din bugetul federal, circa 70-80 mii de euro. Suma este repartizată pentru 6-8 proiecte din R. Moldova. Beneficiari sunt comune din toată republica”. Pentru a obţine aceşti bani, solicitanţii scriu o cerere la Ambasadă, estimând importanţa proiectului şi posibilităţile de realizare a acestuia. „Ne dorim ca mijloacele alocate să acopere nevoile păturilor vulnerabile”, explică Dorothee Produre. Beneficiarii de proiecte semnează acorduri speciale cu misiunea diplomatică, iar după alocarea banilor beneficiarii se obligă să acţioneze în temeiul contractului, timp de 4-6 luni. La final, ei prezintă la Ambasadă rapoarte despre implementarea proiectului.

Grădiniţa „Viorel şi Viorica” de la Budeşti, în cadrul unui proiect, a fost finanţată pentru schimbarea geamurilor. Cu prilejul vizitei organizate de Ambasada Germaniei, copiii au îmbrăcat straie de sărbătoare şi au prezentat un concert special.

Primara comunei, Nina Costiuc, spune că localnicii au colectat bani, dar era nevoie de o sumă mai mare pentru a realiza cele propuse. Astfel, acest proiect a fost singura posibilitate de a finaliza planurile. Primara subliniază că Ambasada a alocat 240 mii de euro pentru geamuri, 150 mii au fost obţinuţi din supraveniturile bugetului local şi 23 mii de lei sunt de la comunitate.

Primara comunei speră şi la alte proiecte, deoarece îşi doreşte mult ca, în fiecare grupă, să fie câte un computer, iar copiii „să fie în pas cu timpul”. Nina Costiuc susţine că, pentru realizarea oricărui vis, e nevoie de mulţi bani: „Pentru noi, orice bănuţ contează”.

Beneficiile şi problemele agricultorilor

Agricultorii de la Corneşti, pentru a supravieţui pe timp de criză, au înaintat un proiect ce prevedea construcţia unei camere frigorifice pentru legume proaspete. Vladislav Glodeanu, preşedintele cooperativei de întreprinzători „Legumicolacom”, şi-a făcut studiile la USM, specialitatea Management general. A lucrat la „Nefis”, unde avea un salariu de 2500 de lei. Locuia la Chişinău, unde achita pentru chirie 2000 de lei, iar cei 500 de lei rămaşi nu-i ajungeau de trai. „Am înţeles că trebuie să decid ceva. M-am întors acasă, având mai multe idei pe care am încercat să le aplic. Am reuşit şi acum avem rezulate bune”, spune Vladislav.

Construcţia camerei frigorifice a fost finanţată cu două condiţii: să existe o încăpere adecvată, iar proiectul să fie gestionat de un agent economic oficializat. Realizarea proiectului a fost posibilă datorită Agenţiei de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ), care a alocat 120 mii de euro. Sediul  conţine două camere frigorifice cu o capacitate de 70-75 de tone fiecare. Preşedintele cooperativei spune că, într-o cameră frigorifică, „vor fi aduse varză proaspătă, varză de China (produsă în Moldova, fiindcă e mai ieftin şi mai sănătos), dovlecei şi ceapă verde”.

Dr. Christoph Weber, coordonator de proiect „Modernizarea sectorului agricol”, susţine că puţini oameni vor să practice agricultura, deoarece aceasta „are o imagine nu prea bună în Moldova, iar mulţi cred că anume cei care n-au studii sau sunt mai puţin competenţi să facă altceva se ocupă de agricultură. Mulţi preferă să plece în Italia şi să aibă grijă acolo de persoane în etate decât să se intereseze de agricultură”.

În acelaşi timp, Christoph Weber subliniază că „fermierii care lucrează intensiv obţin câte trei roade pe an. Un fermier care lucrează bine cele 2 ha ale sale poate avea un profit mai mare decât un profesor din Chişinău”. Pe de altă parte, fermierii sunt bucuroşi că nu mai lucrează în colhozuri, ci au terenul lor propriu. Însă ei nu pot să producă legume în seră şi tot ei să le vândă pe piaţă. Din această cauză, Weber încearcă să promoveze ideea ca „fermierii să lucreze în comun, deşi majoritatea nu doresc acest lucru, fiindu-le frică de revenirea timpurilor de altădată”.

Potrivit lui Carsten Wilms, şef adjunct al Misiunii, UE a decis ca, până în 2015, circa 0,7 % din veniturile naţionale să fie investite în astfel de proiecte: „Se cheltuiesc 0,4 %, dar există tendinţa şi se doreşte să se ajungă la o cifră mai mare”. Mijloacele alocate R. Moldova pentru 2009 constituie 7,8 milioane de euro pentru cooperare în domeniul dezvoltării.

Olga BULAT