Ambulanţa anilor ’90 în stare de urgenţă

O maşină gri, cu pete de rugină, cu faruri îngălbenite de timp şi cu portierele scârţâind la fiecare deschidere, se deplasează pe acelaşi traseu de 12 ani. Un girofar albastru cu semnalul alarmei de urgenţă şi abţibildul roşu 112 sunt singurele lucruri mai noi cu care a fost dotat autovehiculul în ultimii ani. Fără aer condiţionat, fără medic şi cu o echipă care lucrează 24 din 24 de ore, ambulanţa anilor ’90 a ajuns marea Salvare a 11 mii de locuitori.

„În 1996, au adus comuniştii 18 ambulanţe. Le-au dat la punctele de urgenţă, în care starea altor maşini era gravă de tot. Erau dintre cele care, după o zi muncită, a doua zi ajungeau la reparaţie. Ambulanţa pe care o vedeţi aici, am fost şi am adus-o de la Bălţi. Zinaida Greceainâi ne-a dat cheile la fiecare. Pe atunci, noi aveam o Nivă de aceea straşnică, se rupeau uşile, nu încăpeau genţile medicale, iar persoanele care mergeau – nici atâta”, îşi aminteşte Vitalie Sacico, bărbatul care lucrează şofer de ambulanţă la Centrul Servicii de Urgenţă din Călineşti, Făleşti, încă de la deschiderea acestuia, în anul 2005.

Ultima dată, parcul de ambulanţe de la Chişinău, de unde autovehiculele sunt distribuite în alte localităţi ale R. Moldova, a fost modernizat în totalitate acum 20 de ani.

O ambulanţă, nouă localităţi, 11 mii de oameni

Călineşti este una dintre cele nouă localităţi din aria de acoperire a Centrului Serviciului de Urgenţă Călineşti, raionul Făleşti. Centrul dotat cu o singură ambulanţă – cea din 1996, patru asistente medicale, patru infirmieri şi patru şoferi, care fac schimbul o dată la 24 de ore, deserveşte peste 11 mii de oameni din nouă localităţi din zonă: Pruteni (2140 locuitori), Cuzmenii Vechi (200), Drujineni (200), Hânceşti (1009), Călineşti (2521), Chetriş (1482), Năvârneţ (2505), Logofteni (1137) şi Moldoveanca (672).

Pe lângă cele nouă localităţi, Vitalie Sacico spune că se mai întâmplă să primească cereri de urgenţă şi din alte localităţi apropiate: „Dacă ne aflăm într-o arie unde este o urgenţă ei (Serviciul de Urgenţă Bălţi) văd pe ecran. O dată ne-au dat o chemare şi în raionul Glodeni. Acolo era o urgenţă, iar maşinile de la Glodeni erau ocupate şi ne-au zis că noi suntem mai aproape, deci să intervenim”.

Echipa formată din patru asistente medicale, patru infermieri și patru șoferi, care fac schimbul o dată la 24 de ore, deservesc cu o singură ambulanță, veche de 26 de ani, peste 11 mii de oameni din nouă localități

Fără medic de ambulanţă

Pe lângă numărul mare de chemări de urgenţă, pe lângă o ambulanţă fără aer condiţionat pe timp de arşiţă, care zguduie pacienţii pe drumuri nereparate de zeci de ani, asistentele medicale fac şi munca medicilor care lipsesc la Centrul de Urgenţe încă de la fondare.

Asistenta medicală, Viorica Ceriteu, activează din 2010 şi spune că, în lipsa medicilor, felcerii sunt singurii responsabili de starea de sănătate a pacienţilor.

„În cazul în care este ceva mai grav, pacienţii sunt transportaţi la spitalul din raion, care este dotat cu tot de ce e nevoie. Şi doctor este. Dar astea sunt cazuri foarte rare. Un caz la nu ştiu câte. Dacă nu ne descurcăm cu forţele proprii, chemăm din alte părţi”, zice Viorica.

„În cazul în care sunt două chemări de urgenţă, dispecerul comandă care dintre ele este majoră, acolo mergem în primul rând. Dacă sunt ambele majore, se uită după sat, după distanţă. Avem Chetriş şi Pruteni, de exemplu. Pe noi ne trimite le Chetriş, iar la Pruteni vine Risipeni sau Făleşti, că sunt mai aproape. Nouă doar ni se comunică şi noi intervenim. Sunt şi câte cinci solicitări la rând şi noi ajungem la fiecare, pe rând”, spune asistenta medicală.

Viorica mai precizează că cei mai mulţi pacienţi sunt de obicei copiii şi persoanele trecute de 50 de ani. Iar cele mai răspândite probleme de sănătate sunt hipertensiune, durerile abdominale, febra.

De la Făleşti la Călineşti

„În cazul în care sunt mai multe urgenţe sau este ceva mai grav, sunăm la Bălţi, le spunem că nu reuşim în timp şi ne ajutăm ca nişte colegi. Ne deserveşte Făleştiul, ne ajută. În caz de urgenţă, spunem că avem nevoie de o echipă cu medic, care şi la Făleşti sunt puţine”, spune Larisa Negoiţă, asistentă medicală care lucrează de 12 ani, de când s-a deschis punctul medical de urgenţă.

Valentina Hârbu, pensionară şi locuitoare a satului Călineşti, afirmă că, atunci când ambulanţa din sat este chemată la alţi pacienţi, în una din celelalte opt localităţi, ea apelează serviciul de urgenţă din Făleşti, situat la 25 de km distanţă. Deşi ar trebui să ajungă în vreo 20 de minute, din cauza numărului mare de solicitări şi a distanţei cam mari, ajunge în 40 de minute sau chiar o oră.

Ludmila Marcu, infirmieră, ne zice că, la fiecare pacient aflat în stare de urgenţă, echipa de pe ambulanţă rămâne cel puţin 15 min pentru a stabili diagnosticul, a oferi preparate şi pentru a aştepta ca starea acestuia să se îmbunătăţească. „Trebuie să aştepţi să se îmbunătăţească cât de cât starea. Nu poţi să intri şi să ieşi. Dacă e o situaţie extrem de gravă, pentru care înţelegem că nu avem preparate şi utilaje necesare, îl transportăm imediat la Spitalul raional”.

Munca echipei de la servicii de urgenţă care se schimbă la fiecare 24 de ore se remunerează în felul următor: circa 2 mii de lei pentru infirmieri, 3600 de lei pentru şoferi şi vreo 4 mii de lei pentru asistentele medicale. Acesta este salariul calculat fără orele de gardă. Salariul maxim ar putea ajunge la 5 sau 6 mii de lei, în funcţie de numărul turelor de gardă, realizate de lucrătorii medicali, susţin aceştia.

În aprilie, curent, primele ambulanţe noi procurate din Rusia au ajuns la Chişinău şi au fost repartizate prin localităţile R. Moldova. Deşi, autorităţile au promis că, în total, 69 de ambulanţe vor fi aduse până la sfârşit de mai, încă 27 nu au fost repartizate. Pentru acestea, au fost cheltuite, în total, 51 de milioane de lei.

Recent, guvernul a semnat un acord de împrumut în valoare de 12 milioane de euro cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Banii sunt destinaţi pentru procurarea altor 170 de vehicule.

Ambulanţele noi, spre deosebire de ambulanţele anilor ’90, sunt dotate cu un sistem de ventilare şi cu aer condiţionat, dar şi cu dispozitive moderne precum defibrilator sau aspirator portabil.

Echipa de la urgenţe din satul Călineşti zice că nici nu se aşteaptă la o ambulanţă nouă. De obicei, ele sunt duse prin raioane, acolo pe unde autorităţile centrale vin mai des.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *