STOP FALS! Lupta cu ştirile false prin… inversarea eforturilor de luptă cu ştirile false

Pe data de 26 aprilie, portalul de ştiri kp.md a publicat un interviu cu analistul politic rus, Gheorghii Bovt, cu privire la situaţia politică din Republica Moldova. Titlul publicaţiei „UE hotărăşte cum să cumpere ieftin acordul Republicii Moldova pentru strămutarea refugiaţilor din Africa şi Orientul Mijlociu” este unul tendenţios şi nu reflectă conţinutul articolului. Bovt se referea la posibilitatea ipotetică a dislocării refugiaţilor pe teritoriul Republicii Moldova şi a Ucrainei, deoarece această opţiune ar fi mai ieftină pentru autorităţile Uniunii Europene. De fapt, această linie narativă a fost utilizată şi în cadrul alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova. Ştirea falsă despre migranţii care vor veni în Moldova a fost deconspirată în cadrul campaniei „Stop FALS”, dar continuă să fie utilizată pe post de sperietoare în spaţiul mediatic moldovenesc. Printre alte afirmaţii pe care le-a făcut expertul rus, se regăsesc declaraţii privind faptul că imigranţii sunt „un rău” pentru economia rusă. Acesta s-a referit la imigranţii din Moldova ca la un „rău mai mic” decât alţi gasterbeiteri care execută „munci primitive” în Federaţia Rusă. Această remarcă se referea în mod evident la emigranţii economici din Asia Centrală şi poate fi interpretată drept discriminare pe criteriul etnic.

Politologul rus s-a referit şi la situaţia regiunii transnistrene. El a afirmat că planul Kozak a fost respins „ca urmare a intrigilor Uniunii Europene” şi că Federaţia Rusă nu are o soluţie pentru regiunea separatistă la moment. Totodată, el a făcut afirmaţii care atentează la integritatea teritorială a Republicii Moldova şi a Ucrainei, şi a admis alăturarea Transnistriei la proiectul „Novorossia” şi reactivarea conflictului pe teritoriul ucrainean. Reamintim că preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a respins planul Kozak în 2003 ca urmare a presiunii populare şi că acesta a afirmat ulterior că o regretă. Totodată, Voronin nu a confirmat niciodată vreo presiune externă care să fi determinat schimbarea poziţiei sale.

Expertul rus şi lupta cu ştirile false

Gheorghii Bovt s-a aflat în Republica Moldova la invitaţia Clubului de Presă „Format A3” ca vorbitor la un eveniment dedicat… ştirilor false. Activitatea de până acum a lui Bovt explică preocuparea sa pentru fenomenul ştirilor false.

Gheorghii Bovt este redactor-şef al revistei „Ruskii Mir” editată de fundaţia „Russkii Mir”, autor de editoriale pentru portalul de ştiri „Gazeta.ru” şi ziarul „Vecernaia Moskva”, autorul şi prezentatorul emisiunii „Viziunea proprie a lui Gheorghii Bovt” la postul de radio „Komsomolskaia Pravda”. Printre ultimele articole semnate de Bovt sunt „Între schizofrenie şi alienaţie”, în care îl critică pe regizorul rus Aleksandr Sokurov pentru opinia sa negativă despre situaţia din Federaţia Rusă. O altă însemnare recentă a lui Bovt se referă la inevitabilitatea războiului cibernetic dintre SUA şi Federaţia Rusă. De cele mai multe ori, poziţiile lui se bazează pe supremaţia militară rusă şi pe necesitatea promovării exclusive a intereselor ţării sale.

La 20 februarie, Bovt a publicat articolul „Ruşii au făcut-o”, în care ia în derâdere preocupările publicului american faţă de influenţa Rusiei asupra rezultatelor alegerilor din SUA, afirmând că aceasta este o memă (idée care se răspândeşte prin imitaţie), care circulă cu o frecvenţă stabilă în diferite perioade istorice. Într-un articol dedicat relaţiilor lui Vladimir Putin cu Angela Merkel, Donald Trump şi Recep Erdogan, Bovt a apreciat ştirile cu privire la posibila implicare a Federaţiei Ruse în alegerile din Germania drept o campanie de dezinformare intenţionată.

Articolele analitice ale lui Bovt denotă dorinţa de a justifica activitatea informaţională agresivă a Federaţiei Ruse în favoarea acesteia. De altfel, această găselniţă este folosită şi de Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse care a creat o secţiune de „ştiri false” pe site-ul instituţiei, imitând astfel eforturile internaţionale de fact-checking.

Misiunea clubului “Format A3”

Potrivit site-ului organizaţiei, clubul „Format A3” a fost creat pentru interacţiunea dintre jurnalişti, politicieni, şi elite intelectuale pe teritorul CSI şi al ţărilor baltice. Până la moment, clubul a organizat întruniri în Republica Moldova, Lituania, Belarus, Letonia şi pe teritoriul Crimeii. Organizatorii listează printre prietenii lor pe regizorul Stanislav Govoruhin, dar şi pe directorul ziarului “Izvestia”, Vladimir Mamontov, şi pe prezentatorul TV Dmitrii Kiselev, cunoscut pentru radicalismul poziţiilor sale şi propaganda pro-Kremlin. Alegerea locaţiilor şedinţelor clubului este una cel puţin curioasă, mai ales dacă ţinem cont de faptul că printre obiectivele clubului este “lupta împotriva manifestărilor naţionalismului şi radicalizării ideologice a mijloacelor de informare în masă”.

Printre invitaţii clubului se numără Iskander Hisamov, redactorul portalului ukraina.ru, care prezintă viziuni pro-ruse despre evenimentele din statul vecin, Felix Schultess, un regizor german stabilit în Federaţia Rusă, care printre altele a făcut şi un film documentar despre conflictul transnistrean şi Timofei Bordacev, un politolog specializat în analiza politicii externe ruse, în special în contextul CSI. Mesajele transmise de invitaţii clubului sunt destul de omogene şi ţin de necesitatea continuării relaţiilor speciale ale ţărilor vizate cu Federaţia Rusă, de „agresivitatea şi decadenţa Vestului”, dar şi o serie de întruniri tematice despre cultură, literatură şi filmul rus.

În loc de concluzie

În cercetarea „Război informaţional. Tipizarea modelului agresiunii”, analistul român Iulian Chifu menţionează că doctrina de politică externă a Federaţiei Ruse promovează utilizarea mijloacelor informaţionale şi a legăturilor culturale drept mijloace eficiente de realizare a obiectivelor strategice. Astfel, nu este deloc întâmplătoare existenţa în spaţiul post-sovietic şi nu numai, a unor cluburi şi platforme de discuţii, la care sunt invitate persoane cu viziuni pro-ruse. Iar pentru promovarea intereselor lor, aceste persoane utilizează diverse metode, inclusiv inversarea eforturilor de luptă cu ştirile false, prin prezentarea activităţilor de contracarare a dezinformărilor ca fiind o campanie anti-rusească.

Andrei Curăraru, cercetător asociat East-Center think-tank
Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase – STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociaţia Telejurnaliştilor Independenţi din Moldova (ATVJI).

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *