Şefii reformatului CNA, responsabili de condamnarea statului la CtEDO

Angajările în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), structură nou-creată în scopul combaterii corupţiei, sunt pe ultima sută de metri.

Pentru funcţiile de şefi ai direcţiilor generale teritoriale “Nord” şi “Sud” au depus dosarele 9 candidaţi. Cei mai mulţi dintre candidaţi făceau parte din vechile structuri ale CCCEC. Astfel, la funcţia de şef al DGT Nord pretinde Iurie Vlas, fost director al DGT Nord, Marian Brânza, vicedirector al DGT Nord, Ghenadie Tanas, şef direcţie, CNA, şi Marian Andronic, şef secţie, CNA. La funcţia de şef al DGT Sud candidează Silviu Tănase, director al DGT Sud, Dumitru Ciochină, fost comisar de Cahul, Gheorghe Scoropat, şef secţie, CNA, Ştefan Tulbure, şef secţie, CNA, şi Veaceslav Afteni, şef secţie, DGT Sud. Acum două zile, CNA a decis să prelungească termenul de depunere a actelor cu încă 20 de zile, până pe 18 februarie.

Potrivit responsabililor din cadrul CNA, după suplinirea celor două funcţii de la DGT Nord şi SUD şi după angajarea altor 13 funcţionari la CNA, perioada de evaluare a angajaţilor CCCEC, demarată pe 20 noiembrie 2012, ar putea fi considerată finalizată. Deocamdată, din 509 persoane din fostul  CCCEC, 336 au fost reangajate în diverse funcţii, în total, CNA urmând să aibă 350 de angajaţi.

Ce au în comun Eugen Bîcu, Bogdan Zumbreanu şi Vitalie Galeru?

Deşi procesul de evaluare şi angajare a fost monitorizat de o comisie specială, formată din şapte membri – şefii fostului CCCEC şi reprezentanţi ai societăţii civile, în cadrul noii structuri au fost reangajate persoane care, anterior, au fost recunoscute responsabile de pierderea mai multor dosare de ale R. Moldova la CtEDO. De altfel, mulţi dintre cei care, în perioada guvernării comuniste, fiind la CCCEC, au executat comenzi politice, făcând anchete şi justiţie în stil comunist, acum, nu doar că au fost  reangajaţi în cadrul CNA, ci sunt chiar avansaţi în funcţii.

Dosarul OFERTA PLUS SRL contra R. Moldova, în care statul a fost obligat să achite suma de 2535000 de euro, este considerat unul dintre cele mai “scumpe” dosare, în care statul a suportat pierderi considerabile. În 2006 CtEDO a constatat violarea mai multor articole ale Convenţiei, printre care dreptul la un proces echitabil, protecţia proprietăţii,  neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti, casarea prin revizuire a hotărârii judecătoreşti pronunţate în favoarea reclamantului,  violarea dreptului de a depune o cerere la CtEDO, dar şi violarea art. 34 – refuzul de a permite avocatului reclamantului de a avea întrevederi în incinta Izolatorului de Detenţie Provizorie al CCCEC. Alături de judecători, procurori, miniştri, implicaţi în violarea Convenţiei CEDO pentru acest caz  figurează şi numele câtorva ofiţeri CCCEC. În document se subliniază că acea cauză penală fusese instrumentată de Eugen Bîcu, Bogdan Zumbreanu şi Vitalie Galeru, toţi trei de la CCCEC.

La 6 noiembrie 2007, R. Moldova a pierdut  un nou dosar la CtEDO. Este vorba de dosarul “MUŞUC c. Moldovei”. Instanţa europeană a constatat că au fost violate mai multe drepturi ale cetăţeanului Muşuc, inclusiv legalitatea detenţiei, motivarea detenţiei, garanţii în cazul lipsirii de libertate. CtEDO a constatat că mărimea totală a prejudiciului e de 12.000 de euro, iar printre vinovaţii de condamnarea statului în înalta instanţă europeană figurează din nou ofiţerii CCCEC Bogdan Zumbreanu şi Eugen Bîcu, pentru că au solicitat pornirea urmăririi penale împotriva reclamantului.

Peste doar câteva zile de la pronunţarea deciziei în cazul Muşuc, la 13 noiembrie 2007, CtEDO a condamnat R. Moldova într-un nou dosar, Cebotari c. Moldovei, constatând că instituţiile statului au admis violarea articolelor convenţiei care se referă la legalitatea detenţiei, limitarea restrângerilor drepturilor, iniţierea, de către CCCEC, a unui dosar penal şi arestarea reclamantului pentru că a refuzat să dea declaraţii convenabile organului de urmărire penală. S-a mai constatat că, în acest caz, a fost încălcat dreptul de a sesiza Curtea. Totodată, reclamantul a fost în imposibilitatea de a avea întrevederi cu avocatul său în procedurile naţionale în incinta Izolatorului de Detenţie Provizorie al CCCEC. CtEDO obligând statul R. Moldova să achite, în acest dosar, 12 500 de euro.

Printre cei consideraţi vinovaţi de această condamnare se regăsesc aceiaşi ofiţeri CCCEC: Eugen Bîcu, Bogdan Zumbreanu şi Vitalie Galeru. În alte decizii CtEDO figurează trimiteri exacte la culpabilitatea conducerii de atunci a CCCEC.

Bogdan Zumbreanu: să nu confundăm moralul cu penalul

Solicitat de ZdG la acest subiect, actualul director al CNA, Viorel Chetraru, a declarat că “nicio persoană angajată la CNA nu se face responsabilă de condamnarea R. Moldova la CEDO”.

Subalternul său, ofiţerul Eugen Bîcu, ne-a spus: “Nu sunt competent să comentez acest fapt”, făcând trimitere la şeful său nemijlocit, Bogdan Zumbreanu. Şeful Direcţiei urmărire penală, Bogdan Zumbreanu, susţine că, încă în 2009—2010, a prezentat explicaţii vis-a-vis de figurarea numelui său în lista persoanelor care s-ar fi făcut vinovate de condamnarea R. Moldova la CtEDO. “Atunci au fost studiate amănunţit hotărârile CtEDO pe cazurile unde am fost implicat eu sau subalternii mei, după care s-a pus punct discuţiilor. Să nu confundăm moralul cu penalul. Faptul că numele meu figurează în hotărârea respectivă, nu înseamnă că R. Moldova a fost condamnată din cauza mea. Dosarele respective au fost instrumentate pe când eu eram şef de secţie şi aveam un număr redus de subalterni”, explică Zumbreanu.

El mai spune că, dacă e să ne referim la cele trei cazuri, Oferta Plus, Megatat, Cebotari, am constata că “nicio acţiune efectuată de mine sau de subalternii mei nu a fost considerată de natură să încalce careva drepturi ale omului în privinţa persoanelor care s-au adresat la CtEDO”.

“Răspund personal pentru orice semnătură a mea, dar şi a subalternilor mei de atunci. În partea dispozitivă vedem că R. Moldova a fost condamnată din cauza unor hotărâri nemotivate de arestare a persoanei. Aceste hotărâri nu le semnez nici eu, nici ofiţerii din subordine, ci judecătorii de instrucţie. Demersurile pentru aplicarea măsurii preventive le semnează procurorul, nu ofiţerul de urmărire penală”, spune Zumbreanu, precizând că, în acele cazuri, conducerea urmăririi penale era atribuţia sa directă de serviciu şi că ar fi un nihilism juridic să învinueşti o persoană că a efectuat urmărirea penală. “Eu nu puteam refuza să conduc urmărirea penală”, spune Zumbreanu.

Prin tergiversări şi influenţe se doreşte compromiterea reformei

Solicitat de ZdG, Corneliu Gurin, expert în probleme de drept, susţine că modalitatea de lansare a reformei CCCEC a lăsat loc de presupuneri. Opinia publică a admis că nu se dorea reformarea reală a instituţiei, iar fiecare partid din AIE dorea să obţină cât mai multe din acest proces. Parlamentul a tărăgănat concursul pentru funcţia de director al CNA, acest fapt afectând chiar şi activitatea de combatere a corupţiei. Şi până în prezent, reforma CNA nu este finalizată: lipsesc vicedirectorii, nu este constituit Colegiul CNA, nu este desemnat reprezentantul societăţii civile în acest colegiu, nu este format Colegiul disciplinar, nu se aplică testarea integrităţii angajaţilor. Se creează impresia că prin diverse tergiversări şi influenţe se doreşte  compromiterea reformei în sine.

Totodată, Gurin susţine că după deciziile CtEDO e necesar ca persoanele urmărite ori condamnate pe nedrept să solicite repararea prejudiciilor în justiţia naţională şi să se insiste pe depunerea şi examinarea cererilor în regres privind reprezentanţii statului. În perspectivă, trebuie să se implementeze practici prin care orice achitare la nivel naţional sau condamnare la nivel internaţional – să atragă responsabilităţi ale celor implicaţi, în funcţie de nivelul de implicare.

Lilia Carasciuc, directoarea Transparency International-Moldova, susţine că instituţiile statului ar trebui să-şi creeze o imagine bună şi să obţină susţinerea societăţii civile. Scopul reformei ar trebui să fie consolidarea unei echipe de profesionişti integri moral, şi nu promovarea unor persoane loiale. Promovarea unor persoane loiale, din cauza cărora R. Moldova a pierdut dosare la CtEDO, trezeşte bănuieli. Care au fost criteriile de angajare? S-a ţinut cont de paguba cauzată anterior, care sunt garanţiile că acetse persoane nu vor cauza pagube şi pe viitor?

RdG

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *