Șefii (in)dependenței: Ce fac foștii președinți de Parlament

La şefia Legislativului s-au succedat, în 25 de ani de „(in)dependenţă”, 11 politicieni, deşi au avut loc opt scrutine parlamentare. Între timp, o parte au plecat din politică, acum scriind cărţi. Ei afirmă că nu au afaceri. Alţii se implică activ în actul de guvernare. Cel mai puţin a rezistat Parlamentul condus de Vladimir Voronin, doar trei luni, mai-august 2009, pe când în ultimii şase ani fotoliul de preşedinte este ocupat de membrii Partidului Democrat din Moldova.

Mircea Snegur a devenit, în 1990, preşedinte al Sovietului Suprem al RSSM, instituţie care a precedat Parlamentul Republicii Moldova. În momentul critic din august 1989, Snegur accepta să susţină proiectul de lege care conferea limbii române statut de limbă oficială şi revenirea la drapelul tricolor, iar la 3 septembrie 1990 era ales preşedinte al R. Moldova, funcţie pe care a deţinut-o până în 1996. După înfrângeri la scrutinele ulterioare, a plecat treptat din politică, iar în prezent, la vârsta de 76 de ani, locuieşte într-un apartament situat la câteva sute de metri de Reşedinţa de Stat, unde îşi scrie memoriile.

Primul şef de Legislativ: „Omul flămând este uşor de cumpărat”

581-alexandru-mosanuDupă numirea lui Snegur la Preşedinţie, între septembrie 1990 şi februarie 1993, şef al Parlamentului independenţei, 1990—1994, devine istoricul, politicianul şi unul dintre autorii Declaraţiei de Independenţă, Alexandru Moşanu, considerat primul preşedinte al Parlamentului. Acesta a intrat în viaţa politică din Basarabia pe valul mişcării de renaştere naţională din RSS Moldovenească, fiind unul dintre fondatorii Frontului Popular. A deţinut funcţia de deputat între anii 1990—1998 şi a avut o contribuţie decisivă la elaborarea unor acte legislative privind drapelul şi imnul „Deşteaptă-te Române” (primul imn al R. Moldova). În iunie 2005 Moşanu s-a retras de pe listele şi din funcţia de preşedinte de onoare al Partidului Social Liberal în semn de protest pentru votul pro-Voronin al deputaţilor social-liberali. Ulterior, acesta s-a dedicat activităţii academice, fiind profesor şi decan al Facultăţii de Istorie la USM, redactor-şef al revistei de istorie şi cultură Destin Românesc şi membru al Academiei Române. În 2014, ex-preşedintele român, Traian Băsescu, i-a conferit Ordinul Naţional „Steaua României”, în grad de Mare Ofiţer.

Astăzi, la 84 de ani, Alexandru Moşanu spune că Declaraţia de independenţă a fost aruncată la gunoi în 1994, atunci când a fost adoptată Constituţia, unde termenii „limba română” şi „poporul român” au fost substituiţi de termenii „moldovenească”/„moldovenesc” .

Fostul preşedinte declară că trebuie sărbătoriţi cei care au avut curajul în anii de răscruce să declare adevărul istoric, ei însă sunt complet uitaţi de autorităţi:

„Pentru unitatea românească mulţi şi-au dat viaţa, au făcut puşcărie, au rămas fără o bucată de pâine, asta nu este o glumă. Dar ce s-a întâmplat? Faptul că noi am proclamat adevărul istoric n-a plăcut celor care se orientau spre alte direcţii. Odată cu adoptarea Constituţiei, în 1994, esenţa declaraţiei de independenţă a fost abandonată, iar ea a fost aruncată la gunoi. Aşa că nu prea avem ce sărbători acum”. Alexandru Moşanu recunoaşte că a fost invitat la şedinţa solemnă a Parlamentului din 9 septembrie, dar spune că nu va merge, deoarece schimbarea datei este o sfidare şi denotă lipsă de respect faţă de autorii independenţei: „Lumea a fost adusă la sapă de lemn, oamenii sunt săraci, ei pleacă din ţara lor şi rămân oamenii bătrâni, oamenii bolnavi, copiii. Este o situaţie foarte tristă. Doar dacă ne vom orienta spre valorile democratice europene vom putea schimba ceva. Dacă se fură miliarde, ce să mai vorbim? L-au băgat la puşcărie pe unul, dar restul? De ce stau la libertate? Oamenii săraci nu au posibilitate să gândească la politici înalte, ei o să vină la urnele de vot şi o să-i voteze pe cei care le vor arunca un covrig. Omul flămând este uşor de cumpărat, iar vinovaţi sunt cei care l-au adus la sapă de lemn”.

581-petru-lucinschi-tanarUn an până şi patru ani după 27 martie 1994, când au avut loc primele alegeri parlamentare pluripartite de la proclamarea independenţei R. Moldova, Legislativul a fost condus de Petru Lucinschi. Cel mai important eveniment în cadrul activităţii Parlamentului prezidat de Lucinschi l-a constituit adoptarea, la 29 iulie 1994, a Constituţiei şi instaurarea formei semiprezidenţiale de guvernământ. Din fotoliul de deputat, Lucinschi a trecut în cel de preşedinte al ţării, pe care l-a ocupat până în aprilie 2001. După ce s-a retras din politică, „din principiu”, recunoaşte preşedintele, şi-a dedicat cinci ani soţiei, diagnosticată cu o boală incurabilă, iar după decesul ei a hotărât împreună cu fiii să valorifice dragostea acesteia pentru copii prin organizarea Concursului muzical al tinerilor instrumentişti „Antonina Lucinschi”. A debutat literar cu volumul „Viaţa şi moartea”, iar ulterior a scos de sub tipar „Moldova şi moldovenii”, despre „momentele de cotitură când Moldova putea să-şi schimbe drumul în altă parte”. În calitate de membru al mai multor fundaţii internaţionale, Petru Lucinschi spune că participă constant la congrese şi şedinţe peste hotare, unde vorbeşte despre ţară, iar la Chişinău primeşte ambasadori şi preşedinţi, oferă consultaţii investitorilor, ajută oamenii care i se adresează după ajutor, având în vedere funcţia şi relaţiile pe care le-a avut în stat, şi ţine ore în faţa studenţilor de la facultatea de relaţii internaţionale. La cei 76 de ani ai săi, Petru Lucinschi afirmă că pentru a-şi asigura existenţa şi-a vândut apartamentul din or. Moscova, iar o parte din bani i-a investit, alături de alţi doi parteneri, în firma „VVP Grup”. Acesta spune că din 2012 până acum nu a obţinut niciun ban, de aceea a trecut cu traiul într-un apartament mai mic, iar pe cel de 300 m.p., intrat în posesia familiei în 2000, îl dă în chirie. Pensia de 12 mii de lei, spune Petru Lucinschi, nu-i acoperă cheltuielile pentru maşină, şofer, servicii, deplasări peste hotare, unde prezintă R. Moldova, dar şi pentru primirea oaspeţilor de rang înalt. Despre independenţă şi calea de viitor a ţării, Petru Lucinschi afirmă:

„Noi am venit pe calea aceasta a independenţei cu flori, cu cântece, cu limbă, cu alfabet, cu tradiţii… frumos, dar viaţa este mai dură. Omul trebuie să mănânce, trebuie să se îmbrace, trebuie să-şi înveţe copiii. Partea raţională este însă cea mai slabă, noi permanent aşteptăm ca cineva să ne dea: ruşii să ne dea gaz fără plată, Europa să ne dea pensii şi salarii mai mari, dacă nu, poate ne unim cu România şi românii ne-or da. Asta ne îngroapă, dar noi putem schimba. Prioritar, trebuie să ne implicăm în trei domenii: economia, educaţia şi administraţia”.

58-dumitru-motpanLocul vacant la şefia Parlamentului pentru puţin peste un an, martie 1997 – aprilie 1998, este preluat de Dumitru Moţpan, deputat din rândurile Partidului Democrat Agrar din Moldova. În alegerile parlamentare din 22 martie 1998 însă, când au participat 29 de partide, mişcări şi organizaţii social-politice, dar şi 67 de candidaţi independenţi, PDAM suferă eşec şi nu reuşeşte să treacă pragul de 4%. Astfel, Legislativul îl desemnează în funcţia de speaker pe Dumitru Diacov.

Constituţia, schimbată de Diacov şi Ostapciuc

Cu Dumitru Diacov la şefia sa, Parlamentul, în iulie 2000, a operat o serie de modificări în Constituţie, în urma cărora s-a trecut de la un regim politic semiprezidenţial la unul parlamentar. Respectiv, până în martie 2016, când Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale acele schimbări în Legea Supremă, alegerea preşedintelui R. Moldova s-a efectuat de către Parlament prin vot secret cu cel puţin trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi.

581-dumitru-diacovÎn urma acestei reforme, a fost iniţiată procedura alegerii unui nou preşedinte, dar exerciţiul nu a reuşit, astfel Parlamentul a fost dizolvat, iar la 25 februarie 2001 s-au desfăşurat alegeri parlamentare anticipate, în urma cărora la şefia Legislativului a ajuns comunista Eugenia Ostapciuc, iar la cea a statului, Vladimir Voronin.

În prezent, Diacov este preşedintele fracţiunii PDM în Parlament. În ultima sa declaraţie de avere, pe 2014, preşedintele de onoare al PDM a trecut venituri din salariu de peste 165 de mii de lei, dar şi 144 de mii de lei obţinuţi din bugetul partidului pentru chiria unui oficiu ce-i aparţine. De asemenea, democratul a declarat un apartament, o casă şi un teren pentru construcţie, trei automobile şi active financiare în sumă de peste 252 de mii de lei.

581-eugenia-ostapciucUnica femeie ajunsă în funcţia de speaker al Parlamentului R. Moldova, Eugenia Ostapciuc, după plecarea din politică, în 2011, a scris propria carte, „Достигнутые рубежы” (Realizările obţinute). De profesie inginer-tehnolog, aceasta a acces în fotoliul de deputat în 1998, iar între 2005—2009 a fost preşedinta fracţiunii PCRM. La alegerile din 2010 nu reuşeşte însă să obţină un mandat. La şefia Legislativului, aceasta a consolidat „relaţiile de prietenie cu Rusia”, a participat la iniţierea formatului de negocieri «5+2», dar şi a operat modificări în Constituţie prin care oferea unităţii teritoriale autonome Găgăuzia dreptul de iniţiativă legislativă. Parlamentara, care a studiat şi a aprobat Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor, în declaraţia pe venit pentru anul 2009 nu a indicat însă casa de locuit şi nici bunurile imobile pe care le deţine, împreună cu soţul. Contactată, Eugenia Ostapciuc spune că nu este implicată în afaceri, dar şi că nu a plecat din politică, iar în prezent este membră a Comitetului Central al PCRM. Aceasta se ocupă de educaţia nepoţilor şi strănepoţilor, şi locuieşte într-un imobil din apropierea Parlamentului: „În contextul a tot ce se întâmplă astăzi în viaţa politică a R. Moldova, mă simt fericită că nu sunt acolo. Au fost diferite perioade de timp. Desigur, este firesc să spun că în timpul cât am lucrat în Parlament, 12 ani, noi zi de zi ne străduiam să ajutăm poporul acesta necăjit, ca să reanimăm şi îmbunătăţim cumva situaţia. Noi am reuşit foarte mult, altceva e că recunoştinţă nu-i. Dar asta pentru că-i luptă în politică pentru putere. Am lucrat foarte cinstit, iar salariul de început pe care-l primeam atunci era de 1300 de lei. Mă miră faptul că astăzi unii pot să ridice aşa sume mari când oamenii de-acum mor de foame. Este prea mare diferenţa dintre salariul mediu şi salariul aleşilor”.

Lupu, Voronin şi Ghimpu, din Parlament la Preşedinţie

În următorii patru ani, 2005—2009, Parlamentul a fost condus de Marian Lupu, pe atunci membru PCRM. După evenimentele din aprilie 2009, acesta a părăsit partidul şi a devenit la scurt timp preşedinte PDM, formând prima Alianţă pentru Integrare Europeană (AIE). Marian Lupu a prezidat Legislativul şi între 2010—2013, după ce a fost votat de AIE-2 şi în funcţia de preşedinte interimar al ţării. În martie 2012 a fost succedat de Nicolae Timofti la Preşedinţie. Din 2009, deţine mandat de parlamentar.

Parlamentul format după scrutinul din 5 aprilie 2009 a fost dizolvat în mai puţin de trei luni, din cauza a două tentative eşuate de alegere a şefului statului. Acest Parlament, condus de Vladimir Voronin, s-a întrunit într-o singură sesiune, în care deputaţii au modificat o serie de prevederi ale Codului electoral, printre care micşorarea pragului electoral de la 6 la 5%. Liderul PCRM,Vladimir Voronin, care a deţinut două mandate la Preşedinţie, din 2009 este deputat în Parlament.

L-a succedat pe Voronin, la şefia Parlamentului, dar şi a statului, liderul PL, Mihai Ghimpu. Acesta a condus organul legislativ, dar şi ţara, pe post de interimat, din septembrie 2009 până în decembrie 2010. Astăzi, Mihai Ghimpu este deputat în Parlament. În iulie curent, ZdG a scris că în ultimii trei ani şi jumătate, „Get Premium” SRL, firmă fondată de Veaceslav Ceban, partenerul de afaceri al lui Ghimpu, a obţinut contracte în valoare de zeci de milioane de lei cu instituţii subordonate PL-ului, iar alte patru întreprinderi municipale care utilizează în activitatea lor de zi cu zi carburanţi i-au avut în calitate de furnizori pe cei de la „Get Premium”.

Şase ani de PDM

În ultimii şase ani, instituţia legislativă este condusă de PDM. Astfel, după cel de-al doilea termen la tribuna Parlamentului, Lupu a fost succedat, în mai 2013, de colegul său de partid Igor Corman. Acesta însă nu s-a reţinut prea mult în funcţie, iar după alegerile din 30 noiembrie 2014, a fost înlocuit de Andrian Candu, care este, în prezent, cel de-al 11-lea preşedinte al Legislativului.

Igor Corman a renunţat la mandatul de deputat şi carnetul de membru de partid în favoarea afacerilor. În decembrie 2015 acesta a devenit conducătorul SRL-ului „SE BORDNETZE”, filiala din R. Moldova a companiei nipono-germane „Sumitomo Electric Bordnetze (SEBN)”, specializată în producerea şi furnizarea de cabluri şi alte componente pentru industria de automobile, care construieşte la Orhei o fabrică de producere a cablurilor electrice pentru autoturisme. „Prioritatea de până acum a fost pachetul de contracte pentru construcţia fabricii. În viitorul apropiat va începe construcţia acesteia, paralel, ca să nu pierdem timpul, am închiriat o hală pentru producţie la marginea Orheiului, angajăm oameni, facem traininguri, pregătim manageri, recent un grup s-a întors din România. Fabrica va avea 28 mii m.p., respectiv, va fi nevoie de 2500 de muncitori, ei vor fi angajaţi treptat pe parcursul a doi ani. La acest moment, deja activează 150 de persoane. Şi chiar dacă încă nu avem producţie, deja plătim impozite foarte bine”, afirmă fostul preşedinte al Parlamentului. Republicii Moldova, la 25 de ani de independenţă, spune că îi doreşte cât mai multe fabrici şi uzine: „Vreau să văd mulţi moldoveni fericiţi că au locuri de muncă şi că nu trebuie să plece peste hotare”.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Iulian Andrei

    cine era să scrie de rău dacă nu presa plătită de Filat din banii furați din buzunarul poporului, ZDG ar trebui să vă fie rușine să scrii asemenea articole.

  2. Viorel Eftodii

    Imi pare ca sa fost Filat sau Topa presedintele parlamentului, erau cei mai ridicati in slavi in acest articol. Acum ca unu este fugar, iar altul detinut, ZDG nu face altceva decit sa manipuleze folosind numele celor, care au condus parlamentul, la sigur mai bine ca Filat tara.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *