Reacții după scandalul de la MoldATSA | Întâlnirea lui Balan cu ofițeri KGB din Belarus | Spion rus reținut în R. Moldova | Detalii noi despre dosarul expulzării profesorilor turci | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Un spion rus a fost reținut la intrare în R. Moldova. Ce acuzații i se aduc și care era adevărata lui destinație, camuflată sub pretextul unor vizite la mănăstiri, aflați în această ediție a Săptămânii de Gardă. Vă oferim și detalii de la întâlnirile fostului director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan, cu spionii KGB din Belarus, și venim cu noutăți despre urmările investigației ZdG despre Întreprinderea de Stat „MoldATSA”.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Scandalul din jurul MoldATSA, întreprindere de stat responsabilă de gestionarea traficului aerian, continuă. După ce directorul Dumitru Vangheli a fost demis în urma unei investigații a Ziarului de Gardă, valul de critici s-a extins asupra angajării, fără concurs, în funcția de purtătoare de cuvânt, a Anastasiei Taburceanu, verișoară cu președinta Maia Sandu. După dezvăluirile despre salariul și bonusurile lunare de zeci de mii de lei primite de la MoldATSA, Taburceanu și-a anunțat demisia. Conform jurnaliștilor de la RISE Moldova, anul trecut, Taburceanu a încasat, în medie, circa 75 de mii de lei pe lună, în timp ce în 2026, remunerarea Anastasiei Taburceanu a depășit 120 de mii de lei pe lună. Anterior, Taburceanu declarase pentru Ziarul de Gardă că are un salariu de 25 700 de lei, la care se adaugă suplimente pentru stagiu și volum de lucru. Pe 23 iunie, Anastasia Taburceanu a anunțat că va restitui toate sumele primite sub formă de sporuri și adaosuri la salariul de bază pentru întreaga perioadă în care a activat în instituție, începând cu iunie 2025. Într-un comentariu pentru ZdG, Taburceanu a declarat că „a greșit” atunci când a acceptat suplimente la salariu, chiar dacă „activitatea desfășurată și remunerarea aferentă au avut loc în condițiile legii”. Totodată, aceasta a menționat că „există mecanisme legale prin care banii pot fi restituiți unei instituții”, iar „procedura concretă” urmează a fi stabilită. Deocamdată, rămâne însă neclar dacă există un temei juridic pentru o asemenea restituire și care va fi modalitatea de primire a banilor. Directorul Agenției Proprietății Publice a declarat că instituția așteaptă concluziile Comisiei de cenzori și ale Inspecției Financiare.
Subiectul a fost comentat și de președinta Maia Sandu în cadrul unei emisiuni de la Pro TV Chișinău.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Nu am nicio legătură cu această angajare, nu am recomandat-o, nu am fost informată, nu am fost consultată vizavi de această angajare. Eu am aflat din investigațiile de presă din aceste zile despre faptul că a fost angajată fără concurs și despre salariul pe care l-a primit și e clar că nu a putut să livreze un comunicator pentru o sumă de 120 000 de lei. Singurii oameni care trebuie să aibă salarii mari și competitive la nivel internațional sunt controlorii, pentru că de ei depinde siguranța spațiului aerian. Restul arată a bani nemeritați. Nu știu ce a produs, dar după mine este imoral să iei bani nemeritați și acești bani trebuie întorși”.
În ședința Guvernului din 24 iunie, prim-ministrul Alexandru Munteanu a declarat că Agenția Proprietății Publice, care a fondat întreprinderea MoldATSA, are nevoie de „o reorganizare din temelie”. Totodată, Corpul de Control al premierului, responsabil de monitorizarea activității ministerelor și a serviciilor publice, a fost demis.
Alexandru Munteanu, prim-ministrul R. Moldova: „În ultima perioadă au apărut prea multe semnale și prea multe întrebări legitime privind anumite procese și practici din interiorul instituției și eu, noi nu putem să le ignorăm. Nu este vorba doar despre MoldATSA. De aceea, consider că APP-ul are nevoie de o reorganizare din temelie, care să consolideze transparența”.
O investigație recentă a ZdG a dezvăluit faptul că Dumitru Vangheli, directorul MoldATSA, a inclus informații false în CV-ul prezentat la concursul organizat de Agenția Proprietății Publice în 2025. Urmare a anchetei, Vangheli a fost demis. Mai multe detalii aflați de pe zdg.md.
Un ofițer al serviciilor secrete ruse a fost reținut la intrarea în R. Moldova și ulterior plasat în arest preventiv pentru 30 de zile. Acesta este suspectat de colectarea ilegală a informațiilor despre regiunea transnistreană, în special despre Zona de Securitate, cu intenția de a le folosi în detrimentul suveranității și securității R. Moldova. Potrivit Serviciului de Informații și Securitate, bărbatul a încercat să intre în țară invocând un scop turistic, inclusiv vizitarea unor mănăstiri. În realitate însă, destinația sa finală ar fi fost stânga Nistrului. Instituția precizează că acesta s-a aflat anterior în R. Moldova, în perioada septembrie 2017 – septembrie 2019, când ar fi condus activități desfășurate „împotriva securității, independenței și integrității teritoriale ale R. Moldova”. În acea perioadă, el a utilizat un pașaport diplomatic emis de Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse. Cu toate acestea, nu a trecut prin procedura de acreditare la Ministerul de Externe din R. Moldova.
Iar fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Balan, dovedit a fi spion al serviciilor secrete din Belarus, a rămas fără cetățenia R. Moldova, în urma unui decret semnat de președinta Maia Sandu. Tot zilele trecute, Radio Europa Liberă a scris, citând informații judiciare, că Balan cunoștea identitatea a cel puțin șapte ofițeri sub acoperire ai Serviciului Român de Informații și că s-a întâlnit cu un agent belarus la Budapesta. După întâlnirea de pe 9 aprilie 2025, Balan a vizitat mai multe case de schimb valutar din Budapesta, unde a schimbat 1500 de euro, iar în altă zi 1400 de euro, ceea ce, în opinia autorităților române, „denotă faptul că a fost remunerat de ofițerul KGB”. Pentru aceste fapte, Balan figurează într-un dosar penal în România. În R. Moldova, Balan a fost condamnat pentru tentativă de divulgare a secretului de stat, însă nu a ajuns la închisoare. În aprilie 2026, acesta a fost inclus într-un schimb de persoane în urma căruia doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate au fost recuperați din captivitatea rusă, iar Balan a fost predat Belarusului.
Dosarul „Kuliok”, în care este judecat fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, bate pasul pe loc. Ședința de judecată din 24 iunie a fost suspendată și amânată pentru 17 august, după ce avocații lui Dodon nu au asigurat prezența niciunui martor pentru audiere. Stella Bleşceaga, președinta completului de judecată, le-a atras atenția avocaților asupra obligației de a asigura prezența martorilor la următoarele ședințe. Petru Balan, unul dintre avocații lui Igor Dodon, a anunțat că fosta prim-ministră socialistă Zinaida Greceanîi și fostul deputat Corneliu Furculiță nu s-au putut prezenta pentru a depune mărturie. În lipsa martorilor apărării, Petru Iarmaliuc, unul dintre procurorii de caz, a propus examinarea raportului de expertiză judiciară privind imaginile video de la întâlnirea la care a participat Igor Dodon. Apărarea socialistului a susținut însă că nu este pregătită pentru cercetarea acestei probe.
Continuăm cu informații din dosarul expulzării ilegale, în 2018, a celor cinci profesori turci de la Liceul „Orizont”. Asociația Promo-LEX a anunțat că Judecătoria Chișinău a dispus ca Procuratura municipiului Chișinău să reia urmărirea penală în cazul persoanelor scoase anterior de sub urmărire penală, precum și să identifice alți posibili participanți la operațiune. Conform Promo-LEX, instanța a precizat că această decizie nu pune sub semnul întrebării vinovăția deja stabilită a fostului director al Serviciului de Informații și Securitate, Vasile Botnari, condamnat în iulie 2020 pentru abuz de serviciu.
În această săptămână, la Bruxelles, a avut loc al doilea summit R. Moldova – Uniunea Europeană, la care au participat demnitari europeni și președinta Republicii Moldova Maia Sandu.
António Costa, președintele Consiliului European: „Progresul pe care Moldova l-a făcut de la obținerea statutului de țară candidată este cu adevărat impresionant. Vă îndemn să păstrați acest avânt și să continuați alinierea legislației R. Moldova la acquis-ul Uniunii Europene”.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: „Ați obținut rezultate în împrejurări foarte dificile, v-ați păstrat calea în ciuda acțiunilor și atacurilor hibride din partea Rusiei. Este vorba despre acest prim capitol: democrație, justiție și statul de drept. Este coloana vertebrală a întregului proces de aderare și prin summitul de astăzi, UE și Moldova fac împreună un nou pas înainte”.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Astfel de ferestre de oportunitate se deschid și se închid. A noastră este deschisă acum. Așa că este o cursă contra cronometru, pe care vrem să o câștigăm. Cerem un singur lucru – un proces bazat pe merit. Noi suntem pregătiți să deschidem restul clusterelor, iar Comisia și Consiliul confirmă că suntem gata. Ajutați-ne să beneficiem din plin de acest moment. Vom continua să ne îndeplinim cu toată responsabilitatea obligațiile față de cetățenii noștri, care merită pace, securitate și prosperitate acasă, în cadrul familiei europene”.
În cadrul reuniunii, liderii europeni au adoptat o declarație comună prin care și-au reconfirmat „angajamentul deplin de a continua sprijinul politic, economic, financiar și strategic pentru parcursul european al R. Moldova”. Totodată, Uniunea Europeană a anunțat un nou pachet de sprijin financiar pentru R. Moldova. Acesta include 232,7 milioane de euro pentru reabilitarea traseului Porumbrei–Comrat, 11 milioane de euro pentru consolidarea rezilienței țării în fața amenințărilor hibride și 17 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de frontieră.
26 de interpreți, printre care Macan, Basta și Akmal, artiști care au susținut sau urmau să susțină concerte în R. Moldova, inclusiv la invitația unor politicieni, au fost incluși pe „lista neagră” a Ministerului Culturii din R. Moldova. Instituția precizează că documentul are „caracter de recomandare” și va fi actualizat în funcție de solicitările venite din partea organizatorilor de evenimente. Autoritățile avertizează că organizatorii care aleg să invite artiști incluși în această listă sau persoane publice care au susținut sau justificat agresiuni armate își asumă „eventuale consecințe”, inclusiv riscul ca artiștii invitați să nu fie admiși pe teritoriul R. Moldova.
Începând cu data de 24 iunie, în R. Moldova au intrat în vigoare noi măsuri pentru prevenirea și combaterea fumatului. Astfel, fumatul a devenit interzis pe terenurile de sport, în scările blocurilor de locuit, la balcoanele apartamentelor sau căminelor, precum și în stațiile de transport public. Totodată, pentru neafișarea semnului care indică interzicerea fumatului, persoanele cu funcții de răspundere pot fi sancționate cu amenzi cuprinse între 7500 și 9 mii de lei. În cazul persoanelor juridice, amenzile variază între 10 500 și 12 mii de lei, sancțiunea putând fi însoțită și de suspendarea activității.
Marea Britanie a anunțat un pachet de sprijin de peste 380 de milioane de dolari pentru Ucraina. Banii sunt destinați susținerii infrastructurii energetice și eforturilor de combatere a corupției. În cadrul Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei din 25 iunie, premierul moldovean Alexandru Munteanu a reiterat sprijinul ferm al R. Moldova pentru Ucraina și a condamnat războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva statului vecin.
Au trecut peste 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, dar urmele lui mai sunt vizibile și azi. În sate, pe câmpuri, dar și de-a lungul drumurilor din toată țara, pot fi găsite muniții din acea perioadă. În fiecare săptămână, geniștii neutralizează muniții rămase în pământ timp de decenii. Dar, pe lângă pericolele din trecut, acum au apărut noi amenințări generate de războiul din Ucraina: drone și resturi de rachete, unele dintre care conțin explozibil.
