Promisiunile anticorupţie ale politicienilor de top

În fiecare zi auzim noi şi noi promisiuni de combatere a corupţiei, dar rapoartele naţionale şi internaţionale arată că acest fenomen nu scade şi că ar fi una dintre problemele de bază ale democraţiei din R. Moldova. Indicele perceperii corupţiei, lansat de Transparency International pentru anul 2017, arată că R. Moldova are probleme serioase la acest capitol, acumulând 31 de puncte într-un scor în care „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.

Am decis să analizăm principalele promisiuni anticorupţie ale principalelor persoane în stat, ca să înţelegem dacă se mişcă acest car din loc.

Igor Dodon: „Îmi voi dedica toată energia pentru a elucida furtul miliardului”

„Vă asigur că am suficientă voinţă politică pentru a intensifica lupta cu corupţia. Şi o voi face!”. Astfel sună una dintre promisiunile lui Igor Dodon în cadrul ceremoniei de învestire în funcţia de preşedinte al R. Moldova. Tot atunci, şeful statului a făcut mai multe declaraţii ce vizează lupta contra corupţiei, recuperarea miliardului şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi.

1. „Nu mă voi împăca niciodată cu cele petrecute în sistemul bancar al ţării şi-mi voi dedica toată energia pentru a elucida faptele şi a restitui poporului patrimoniul public prădat”. (Discursul rostit după învestirea în funcţia de preşedinte al R. Moldova, 23 decembrie 2016)

2. „Nu voi admite ca datoriile de pe urma furtului să fie puse pe umerii cetăţenilor. Toţi cei implicaţi în delapidarea de fonduri publice vor fi sancţionaţi în modul cel mai dur”. (Discursul rostit după învestirea în funcţia de preşedinte al R. Moldova, 23 decembrie 2016)

3. „Voi iniţia verificarea completă a funcţionarilor publici, a judecătorilor, a colaboratorilor organelor procuraturii şi a familiilor acestora privind originea mijloacelor şi activelor deţinute. Toţi vinovaţii vor fi sancţionaţi, iar averile lor vor fi confiscate”. (Extras din programul electoral al lui Igor Dodon la prezidenţialele din 2016)

Anatol Ţăranu, analist politic:

„Acum deja a devenit clar că erau nişte declaraţii populiste, din simplu motiv că preşedintele nu dispune de suficiente prerogative ca să realizeze un asemenea program amplu. A încercat să facă unele mişcări în această privinţă, dar şi ele au fost mai degrabă de ordin populist decât real. Preşedintele Dodon dispune de o fracţiune în Parlament şi el a avut posibilitatea, folosind această fracţiune, dar şi prerogativele preşedintelui, să ţină aceste probleme în vizorul publicului larg. Din câte înţeleg eu, preşedintelui Dodon nu i-a reuşit acest lucru. Probabil nici nu a avut o intenţie serioasă să-l realizeze. Doar şi-a obţinut mandatul râvnit. El a procedat aşa cum, la timpul respectiv, a sugerat Winston Churchill, care a spus că problema politicienilor este nu să nu facă promisiuni, problema lor este cum să explice de ce aceste promisiuni nu au fost realizate. Acesta este cazul domnului Dodon”.

Andrian Candu: „În situaţia când a început să se mişte justiţia, când avem primele condamnări şi dosare, în cel mult doi ani vor fi recuperaţi toţi banii”. (28 septembrie 2016, emisiunea „Moldova în direct” de la postul public de televiziune „Moldova 1”)

Pavel Filip: „Să avem poate un panou, unde zilnic să vadă toată lumea că uite azi s-a reuşit recuperarea la această sumă de bani”. (2016, interviu pentru postul de televiziune Digi 24)

„S-au ridicat prea mult aşteptările. Doi ani şi jumătate e puţin pentru astfel de investigaţii. Şi eu nu sunt satisfăcut cum merge această investigaţie”. (Raportul de activitate al Guvernului pentru anul 2017)

Veaceslav Negruţă, expert Transparency International Moldova, fost ministru al Finanţelor

Despre declarațiile lui Andrian Candu:

„Declaraţiile politicienilor, în special cele din 2016, când încercau să argumenteze necesitatea convertirii miliardului furat în datorie de stat şi de ce cetăţenii ar trebui să ducă această povară mai departe următorii 25 de ani, au rămas la nivel de declaraţii de moment, care au avut scopul doar de a amortiza nemulţumirea societăţii. Dacă ne uităm în timp, putem spune cu certitudine că, chiar dacă există două rapoarte Kroll, practic la un interval de doi ani şi jumate, infracţiunea cu miliardul furat nici nu a intrat în faza de investigare activă”.

Mai apoi s-a adeverit că acest panou „a fost o expresie figurativă. Nu este neapărat să instalăm un panou în centrul oraşului, pentru că nu cred că va deveni un simbol foarte atractiv”, a declarat Pavel Filip. În prezent, un astfel de panou se regăseşte pe site-ul Ministerului Finanţelor, care, potrivit lui Veaceslav Negruţă, ar dezinforma opinia publică.

Despre declarațiile lui Pavel Filip:

„Informaţia plasată în acea ferestruică nu aparţine Ministerului Finanţelor, ci administratorilor procedurilor de lichidare, care sunt şi angajaţi ai Băncii Naţionale. Deci, este un nonsens plasarea unei informaţii la care ministerul nu poate să-ţi dea detalii. Dacă faci o solicitare despre informaţii sau ce înseamnă o cifră, ei îţi fac trimitere la administratorii procedurii de insolvabilitate. Doi, informaţia aşa cum era plasată iniţial şi ulterior, este una care dezinformează şi creează o neclaritate unui consumator de informaţii. Toată manipularea respectivă cu panou, cu cifre, cu miliarde nu are ca scop decât să sustragă atenţia şi să zăpăcească lumea şi societatea, încercând a fi ascuns faptul că investigaţia nu se mişcă. Atâta timp să ia redactări de documente sau traduceri? Când vorbim de un raport publicat de Kroll sau altă companie, acolo nu trebuie mare traducere, pentru că jurisdicţia, suma şi numele nu trebuie traduse în română. Ele sunt identice”.

Andrian Candu: „Este nevoie de timp. Dar rezultatele reformei au fost resimţite deja de unele categorii, considerate până nu demult intangibile – înalţi demnitari, vameşi, poliţişti, judecători, cercetaţi şi condamnaţi în cazuri de corupţie. Reforma Procuraturii a migrat constant, ani la rând, dintr-un document strategic în altul, dintr-un program de guvernare în altul, dar nu se reuşea soluţionarea ei, în special din cauza factorului politic. Noua Lege a Procuraturii şi cadrul conex integrează Procuratura într-un sistem de justiţie unde drepturile şi interesele oamenilor sunt o prioritate”. (Declaraţie făcută în cadrul ceremoniei de marcare a 25 de ani de la crearea Procuraturii Generale, ianuarie 2017)

Vladislav Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din R. Moldova:

„Eu cred că, pentru a vorbi de rezultate, trebuie să vorbim de ceea ce simt oamenii şi ei vă vor da cel mai tangibil şi adecvat răspuns privind impactul reformei în justiţie. Sondajele publice arată că încrederea în justiţie în 2017 era mai mică decât până la începutul reformei în justiţie. Asta poate vorbi şi despre faptul că problemele în justiţie au fost discutate tranşant şi oamenii au înţeles mai bine profunzimea problemelor, dar asta poate însemna şi faptul că nu au fost întreprinse suficiente măsuri pentru a schimba lucrurile pe teren. Da, la nivel legislativ s-au făcut multe lucruri bune, dar implementarea este ceea ce lipseşte. Un stat sau o societate se schimbă prin ceea ce fac oamenii în fiecare zi. Probabil, puţini ar fi de acord că ceea ce se întâmplă în justiţie este ceea ce şi-ar dori ei”.

Guvernul Filip şi averile funcţionarilor publici

Conform programului de activitate al Guvernului R. Moldova pentru perioada 2016-2018, executivul condus de Pavel Filip şi-a propus adoptarea mai multor măsuri privind combaterea corupţiei în organele de drept şi justiţie. Unele dintre acestea sunt:

1. Verificarea prioritară de către organele competente a provenienţei legale a averilor judecătorilor şi procurorilor.

2. Consacrarea legală a priorităţii de verificare a provenienţei averilor persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi întreprinderea măsurilor corespunzătoare faţă de cei care nu îşi pot justifica proprietăţile.

Lilia Carasciuc, directoare executivă Transparency International Moldova

„Considerăm că guvernul nu şi-a îndeplinit promisiunea în acest sens. Timp de doi ani, Autoritatea Naţională de Integritate a rămas practic nefuncţională şi avem toate motivele să credem că reforma acestei instituţii a fost tergiversată intenţionat. Lupta pentru preluarea conducerii acestei instituţii, tărăgănarea desemnării membrilor consiliului de integritate, concursului pentru suplinirea funcţiei de director şi vicedirector, întârzieri la angajarea inspectorilor de integritate – toate aceste lucruri au făcut ca instituţia să fie nefuncţională. Mai multe organizaţii civile, inclusiv Transparency International, au sesizat Agenţia Naţională pentru Integritate privind mai multe eventuale încălcări ce ţin de incompatibilităţi, conflicte de interese, proprietăţi nejustificate şi răspunsul CNI a fost tot timpul acelaşi: încă nu avem inspectori de integritate. Acum ni s-a spus că primele persoane şi-au depus jurământul şi avem primii inspectori de integritate. Ni s-a promis că procurorii şi judecătorii care nu-şi pot explica provenienţa proprietăţii vor fi traşi la răspundere, dar acum, peste doi ani, ni se spune că degrabă vom începe activitatea. Sunt două lucruri diferite”.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *