Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Prezidenţialele din R. Moldova în…

Prezidenţialele din R. Moldova în presa străină: accent pe sărăcie, corupţie şi geopolitică

Alegerile preşedintelui R. Moldova au fost reflectate pe larg nu doar în presa naţională, ci şi în cea internaţională. Astfel, mare parte din sursele media de peste hotare s-au referit la electorală,  punctând importanţa geopolitică a acesteia: lupta se dă între cei care susţin apropierea de Rusia şi cei care susţin parcursul european al R. Moldova. 

Pe lângă faptul că acestea sunt primele alegeri prezidenţiale directe, după 20 de ani, presa străină a subliniat şi faptul că R. Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, a fost zguduită de „furtul secolului”, mai exact de dispariţia unui miliard de dolari din trei bănci comerciale.

Paralele cu Ucraina

BBC a notat, pe 30 octombrie, că „majoritatea voturilor fiind deja calculate, Igor Dodon a obţinut 48.5%, pe când rivala sa, candidata pro-europeană Maia Sandu, a luat 38.2%. Dodon a avut nevoie de cel puţin 51% pentru a evita turul doi din 13 noiembrie”. În acelaşi articol se spune că alegerile „sunt văzute ca o luptă între cei care susţin legăturile mai strânse cu Rusia şi cei care îşi doresc integrarea în UE”.

BBC o citează pe Maia Sandu, care afirmă că autorităţile au pus impedimente tinerilor în acest proces electoral şi că se va face totul pentru a evita asemenea obstacole în turul doi.

Pe de altă parte, „Dodon a mulţumit susţinătorilor săi. El a subliniat că alegătorii nu mai cred în această guvernare. Victoria noastră este inevitabilă”, citează www.bbc.com.

Şi Reuters a scris despre prezidenţialele din Moldova. „O victorie pentru Igor Dodon, candidatul Partidului Socialiştilor, de opoziţie, la 30 octombrie, ar fi o bună noutate pentru Rusia, care concurează cu Vestul pentru influenţă în Europa de Est, inclusiv asupra vecinei Moldovei, Ucraina”, a notat www.reuters.com cu puţin timp înainte de 30 octombrie.

În acelaşi context, Reuters a făcut o paralelă între situaţia politică din R. Moldova şi cea din Ucraina. „Când un lider pro-rus în Kiev a amânat Acordul de Asociere al Ucrainei cu UE, acum trei ani, protestele pro-europenilor l-au dat afară din oficiu şi apoi din ţară. Astăzi, ca şi în Moldova, liderii pro-vestici din Ucraina sunt umbriţi de scandaluri”, a detaliat aceeaşi sursă.

Eşecurile pro-europenilor şi faţa politică Plahotniuc

New York Times a scris, pe 30 octombrie, că şi Igor Dodon, şi Maia Sandu au promis în campania electorală să elimine corupţia, deşi Dodon este vizat în mai multe scandaluri. Aceeaşi sursă s-a referit la nuanţele geopolitice din această electorală. „Într-o lovitură a eforturilor vestice de a scoate fostele republici sovietice de pe orbita Moscovei, un puternic susţinător al preşedintelui rus, Vladimir Putin, s-a clasat cu mult înaintea candidaţilor pro-vestici în alegerile prezidenţiale de duminică din Moldova”, a relatat www.nytimes.com

Cotidianul francez Le Monde a publicat un material în care se face o analiză detaliată a alegerilor prezidenţiale din R. Moldova. Publicaţia notează că Dodon a fost foarte aproape de câştig, profitând de eşecul partidelor proeuropene.

Explicaţia principală a dezamăgirii manifestate de votanţi este eşecul anterior al partidelor pro-europene, arată Le Monde. „Dezamăgirea ţine de eşecul partidelor pro-europene, la putere din 2009. Episodul culminant al acestui eşec a fost descoperirea, la sfârşit de 2014, a dispariţiei din trei bănci a unui miliard de dolari, echivalentul a 15 % din PIB. „Furtul secolului” a şocat profund o ţară unde populaţia trăieşte cu mai puţin de 5 dolari pe zi.

Respingerea clasei politice „proeuropene” corupte se rezumă la o singură persoană: Vladimir Plahotniuc, al cărui Partid Democrat conduce diferite coaliţii guvernamentale, la putere din 2009, mai ales cumpărând loialitatea deputaţilor din alte partide. Oligarhul este prezent în afaceri imobiliare, controlează întreprinderi de stat şi a pus mâna pe mai multe instituţii, de la Banca Naţională, până la instanţe”, a notat www.lemonde.fr.

Presa mai scrie că, recent, candidata comună a partidelor de centru-dreapta la şefia statului, Maia Sandu, a anunţat despre lansarea unei campanii de mobilizare a electoratului pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, „Cod galben” de schimbare. Aceasta a mulţumit susţinătorilor pentru voturile acordate şi a declarat că este decisă să-l învingă pe Igor Dodon. Pe de altă parte, Ambasadorul Ucrainei la Chişinău a fost chemat la Kiev pentru consultări, după anunţarea rezultatelor obţinute de Dodon în contextul în care acesta a declarat anterior că regiunea ucraineană Crimeea aparţine Rusiei.