Politicienii, puşi în galoşi de elevi

Elevii claselor a şaptea şi a noua de la Liceul “Spiru Haret” au vizitat, timp de trei săptămâni, partidele politice pentru a întreba reprezentanţii acestora ce este democraţia. Au aşteptat pe scările sediilor partidelor, au fixat întâlniri la care nu a mai venit nimeni şi au primit pixuri, în loc de răspunsuri concludente. “Valorile fundamentale ale democraţiei sunt repararea drumurilor şi călătoriile libere în afara ţării”, acestea sunt câteva răspunsuri primite de la politicienii din R. Moldova.

La lecţia de educaţie civică de la Liceul “Spiru Haret” au fost prezentate trei situaţii în care sunt implicaţi politicienii şi partidele politice. Un cumătru de-al unui ministru are de rezolvat o problemă, iar angajaţii stau până noaptea târziu pentru a face faţă “ordinului venit de sus”. Un politician îi reaminteşte unui poliţist cine l-a pus în funcţie, atunci când ginerele său calcă un om cu maşina. Partidele politice, înainte de campania electorală şi după: promisiuni şi declaraţii, care nu au tangenţă cu nevoile cetăţeanului.

În galoşi, spre Europa

Mai mulţi elevi au jucat rolul candidaţilor electorali, care vor să acceadă în parlament şi fac promisiuni, care mai de care. Maia Laguta, Vlad Filat, Serafim Urechean, Marian Lupu şi Vladimir Voronin, toţi au fost interpretaţi de copii, cu mesajele lor către alegători.

“În realitate, partidelor nu prea le pasă de valorile democratice, chiar dacă ei zic că tind spre aceasta”, spune Valeria Babără, elevă în clasa a noua. Mai mulţi colegi au fost de acord cu faptul că partidele politice nu ţin cont de principiile democraţiei în perioada post-electorală.

“Nevoile fiziologice ale omului, hrana, îmbrăcămintea, casa, confortul sunt, în primul rând, încălcate de polticienii noştri”, spune Ana-Maria Luchian, elevă în clasa a 9-a. Dacă lor nu li se asigură aceste condiţii de viaţă, atunci nu ar trebui să ne mai mirăm de ce oamenilor nu le pasă de campania electorală care se desfăşoară în aceste zile la noi”, afirmă o altă liceeană, Valeria Babără.

Afirmaţia a fost susţinută şi de Silvia Romanciuc, profesoară de Educaţie Civică, care a menţionat că atunci când omul este flămând, dezbrăcat, desculţ, când este încălţat în galoşi de cauciuc, nu-i mai pasă ce promisiuni face Urecheanu sau Voronin. “Am plâns toţi că a eşuat referendumul, iar partidele politice au dat vina pe oameni, că sunt indiferenţi. Când trăieşti într-o locuinţă luată în chirie, într-o cameră cu mucegai pe pereţi, nu-ţi mai pasă că face cineva referendum sau nu”, a explicat profesoara.

Pe scări, aşteptând democraţia

Natalia Sava şi Alexandra Ratcov au mers împreună la partidele politice, însă nu s-au gândit că va fi aşa de greu să obţină răspunsuri la întrebările ce le frământă. Au obosit, umblând de la un sediu la altul, unde au fost tratate cu refuzuri. “La sediul PLDM, ne-au primit, cu toate că era un banchet acolo. Am intrat la o doamnă şi ne-a spus că toate răspunsurile sunt în computer, dar computerul este închis”, povestesc cele două eleve.

Cea mai mare surpriză a lor a fost să afle, de la un jurist, că valorile fundamentale ale democraţiei sunt: să facem drumurile bune, ca în Europa, să călătorim liber şi să ne ducem la referendum. După aceasta, secretara sa a deschis internetul şi ne-a oferit răspunsuri mai adecvate, spune Natalia Sava.

La PCRM, persoana din serviciul de pază s-a purtat foarte “frumos”, zic elevele. “Nu ne-a dat voie nici să intrăm, stăteam, pur şi simplu, aşezate pe scări, iar el ne tot spunea să plecăm, că nu e nimeni de la partid”.

Lângă sediul PCRM, elevele l-au întâlnit pe Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al R. Moldova. “Eu vă las numărul de telefon şi Mihăiţă vă răspunde la toate întrebările”, le-a răspuns liderul PL.

La AMN, secretara ne-a zis că toţi sunt foarte ocupaţi, însă ea era conectată pe un site de socializare. Fetele mai spun că atunci când au fost văzute cu mapele primite de la Mişcarea Acţiunea Europeană, cei de acolo le-au dat caiete, numai să nu-i vadă pe aceşti “trădători”. La etajul doi al sediului, fetele au încercat să afle răspunsuri, însă prima reacţie a fost: “Ce-s cu copiii ăştia aici? Eu sunt ocupat”.

Făcând concluzii referitoare la experienţa lor de comunicare cu partidele politice, elevii au înţeles că nu prea ar avea pentru cine vota. Aproape toţi candidaţii electorali au evitat întrebările, unii sfătuindu-i să folosească google-ul, pentru a afla definiţia democraţiei.

Democraţia în viaţă

Dacă noi am crescut într-un regim sovietic, n-am avut parte de o asemenea învăţătură, cel puţin copiii noştri să înveţe lucruri, pe care apoi să le aplice în viaţă, afirmă Silvia Romanciuc, profesoara de Educaţie Civică. Peste trei ani, când aceşti copii vor putea vota, vor alege ei oare partidul la care au fost întâmpinaţi cu ceai şi biscuiţi, dar nu au ştiut care sunt drepturile omului? – se întreabă profesoara.

O altă elevă din clasa a 9-a, Teodora Melega, spune că a vizitat partidele politice de mai multe ori, după care şi-a dat seama că ei (elevii) sunt mult mai pregătiţi decât politicienii. “Suntem o ţară săracă, săracă nu din punct de vedere material, dar săracă de oameni. Avem nevoie de oameni buni”, declară tânăra. Dacă ar fi să votez, atunci aş alege pe cei care măcar promovează acest cuvânt: democraţia.

Ruşine să le fie, dat fiind faptul că unele partide au în denumire cuvântul democrat sau liberal, dar unii membri de-ai lor nu ştiu ce înseamnă democraţie şi liberalism, a declarat Teodora Melega.

Natalia Dabija


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *