Mecanisme de camuflare a veniturilor funcţionarilor
Declaraţiile pe venit ale funcţionarilor, dar şi veridicitatea acestora trezesc tot mai mult interesul public. În timp ce cetăţenii se întreabă cui aparţine o casă sau un automobil luxos apărute pe stradă şi cât timp trebuie să munceşti ca să le poţi procura, funcţionarii publici au învăţat diverse mecanisme de voalare a propriilor venituri. Astfel, săraci în faţa statului, aceştia au bunuri mobile şi imobile de milioane.
Modificările care au fost introduse în legislaţia procesual-penală din 27 octombrie 2012 vor face mult mai anevoioasă munca ofiţerilor anticorupţie, pentru că, după cum susţin aceştia, ele impun mult prea multe restricţii. Reprezentanţii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) şi-au împărtăşit experienţa în ceea ce priveşte nedepunerea sau falsificarea declaraţiei pe venit.
Noile prevederi în lege complică munca CNA
Colaboratorii CNA au subliniat problemele cu care se confruntă, dar şi pe cele care, potrivit lor, vor apărea în urma modificărilor efectuate. O latură semnificativă în realizarea flagranturilor în cazurile de corupţie este transmiterea sub control a banilor marcaţi. Această prevedere, însă, a fost exclusă din legislaţie. O altă prevedere legală presupune că orice persoană supusă percheziţiei are dreptul să cheme un avocat. În situaţia în care aceasta solicită prezenţa avocatului, percheziţia se suspendă pe un termen de până la două ore, timp în care bănuitul poate cere permisiunea să meargă la baie. Ofiţerii anticorupţie nu pot să-l însoţească, iar acesta are posibilitatea să elimine dovezile, aruncând banii, bunăoară, în veceu.
Bogdan Zumbreanu, şeful Direcţiei urmărire penală a CNA, semnalează şi alte momente: “Majoritatea probelor pe cazuri de corupţie sunt acumulate prin înregistrarea comunicării”. Totuşi, conform noilor modificări, pot fi interceptate convorbirile numai pe alineatul III, adică în cazul în care suma estorcată depăşeşte 100 de mii de lei. În marea majoritate, însă, potrivit lui Bogdan Zumbreanu, toate problemele, mai mult sau mai puţin majore, se rezolvă cu sume de până la 5-6 mii de euro şi colaboratorii CNA, în aceste cazuri, rămân fără probe. “Noi, ofiţerii, nu ne putem baza pe zvonuri. Astfel, în cadrul dosarului, aflăm foarte multe lucruri, dar nu toate le putem demonstra, mai ales acum, când au fost incluse noi prevederi”, spune cu regret şeful Direcţiei urmărire penală.
Soluţia – funcţionarul să fie eliberat din funcţie
În cazul declaraţiilor pe venit ale funcţionarilor există două probleme: neprezentarea şi falsul acestora. Bogdan Zumbreanu consideră că soluţia ar fi foarte simplă – “funcţionarul public să fie eliberat din funcţie”, pentru aceasta, însă, sunt necesare modificări în Constituţie. O altă problemă este şi cea că funcţionarii publici şi-ar putea înscrie bunurile pe o terţă persoană, fapt care trebuie demonstrat. Un aspect pozitiv este introducerea în categoria infracţiunilor a evaziunii fiscale a persoanelor fizice, venitul cărora va putea fi verificat după 31 martie 2013, când se vor depune declaraţiile pe venit pentru perioada precedentă. Astfel, dacă vor fi constatate falsuri în declaraţie, persoanele respective vor fi nevoite să spună de unde au banii sau vor purta răspundere penală.
În cazul lui Anatolie Donciu, şeful Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), colaboratorii CNA s-au arătat rezervaţi, menţionând că termenul de depunere a declaraţiei pe venit încă n-a expirat. Vitalie Verebceanu, director al Direcţiei generale prevenirea corupţiei a CNA, susţine că “legea prevede că verificarea declaraţiilor preşedintelui şi a vicepreşedintelui CNI este pusă în sarcina unei comisii parlamentare speciale. Urmează să se identifice care va fi formatul acestei comisii”. Potrivit datelor CNA, circa 50% din actele de corupţie constituie coruperea pasivă şi traficul de influenţă, cel din urmă fiind considerat cel mai periculos, pentru că funcţionarii nu estorchează bani în mod direct, ci prin intermediari.
Olga BULAT
