Istoria unei viori enigmatice

Viorile renumitului creator italian Antonio Stradivari au fost şi sunt cele mai apreciate în lumea întreagă. Cu o acustică specifică, aceste instrumente au ajuns să fie estimate la sume de milioane, în cadrul licitaţiilor internaţionale. Se pare că o copie fidelă a celebrului instrument, cu o vârstă probabilă de mai bine de o sută de ani, se află în R. Moldova. Posesoarea viorii, o profesoară de muzică din Chişinău, a scos-o, recent, în vânzare, pentru că un astfel de instrument, spune ea, trebuie întotdeauna „exploatat”.

Traseu internaţional

Maria Lupu, proprietara viorii, lucrează la Liceul „Ion Creangă” şi este directorul artistic al ansamblului folcloric „Opincuţa”. Ea spune că, prin 1995, se afla în vizită la nişte prieteni din judeţul Iaşi, România. Din vorbă-n vorbă, s-a ajuns şi la faptul că fiica sa, Elena, care învăţa să cânte la vioară, avea nevoie deja de un alt instrument, pentru că cel la care practica era prea mic. Prietenii i-au propus să cumpere de la ei o vioară, pe care o rudă de-a lor o adusese din Austria, ceea ce Maria Lupu a şi făcut.

„Acum fiica cântă mai mult muzică populară şi îmi pare rău că o astfel de vioară specială rămâne nefolosită”, zice profesoara. După cum mai menţionează Lupu, vioara trebuie să-şi găsească „un stăpân” care să o exploateze neîncetat.

Original sau copie?

Posesoarea instrumentului mai spune că a dus vioara pentru testare la mai mulţi maeştri. Potrivit Mariei Lupu, Nicolae Botgros, conducătorul Orchestrei Populare „Lautarii„, cunoscut drept „un virtuos al vioarei”, când a văzut instrumentul, a rămas mirat de faptul că acesta are un sunet excelent, deşi are o formă cam stranie. „Partea din spate a viorii e un pic bombată, ceea ce o face neobişnuită”, explică profesoara.

De fapt, lutierul Stradivari era cunoscut pentru originalitatea şi îndrăzneala modificărilor pe care le aducea viorilor. Însă cunoscutul viorist autohton, Dumitru Blajinu, potrivit Mariei Lupu, a menţionat că instrumentul este bun şi foarte uşor, dar bănuieşte că acesta ar fi o copie fidelă după modelul lui Stradivari.

„Maestrul mi-a zis că, demult, o fost făcută o partidă limitată de viori, după modelul lutierului italian, care sună foarte bine şi, cel mai probabil e că acest instrument face parte anume din acel lot”, relatează profesoara.

Instrument vechi, cu sunet bun

În susţinerea acestei ipoteze vine şi data inscripţionată pe vioară. „Nu ştiu când a fost făcută, susţine Maria Lupu, dar în interior este o etichetă pe care e notat „Stradivarius”, 1741″. Or, Antonio Stradivari a decedat în 1737, iar cele mai bune instrumente realizate de faimosul lutier au fost create între 1698 şi 1725. Este adevărat, după 1730 au mai apărut viori, cu alte inscripţii, care tot conţineau cuvântul „Stradivarius”, însă istoricii sunt de părere că acestea ar fi fost realizate de fiii săi, Omobono şi Francesco.

Maria Lupu bănuieşte că „1741”, inscripţionat pe vioară, nu indică anul de producere, ci modelul. Ea însă e sigură de faptul că instrumentul „e foarte vechi, pentru că e uşor, iar lemnul e uscat”. Cu toate acestea, ea îşi aminteşte cum profesoara fiicei sale îi zicea că vioara are un sunet foarte bun, în special la notele înalte. „Vioara, dacă se cântă la ea, sună şi mai bine, dar dacă stă, se poate defecta de la vreun abur sau de la temperaturi mai înalte şi e păcat”, mai spune posesoarea instrumentului.

Milioane pentru o vioară

Cel mai important motiv de ce o vioară Stradivarius constituie o veritabilă avere, este sunetul pe care îl produce. Acesta îşi păstrează fineţea şi rezonanţa, indiferent dacă e vorba de sunetele joase sau foarte ridicate. Cea mai mare sumă care a fost plătită pentru un Stradivarius şi, de altfel, cea mai mare sumă achitată pentru un instrument muzical, a fost de 2,03 mil. dolari, la o licitaţie a Casei Christie’s din New York, în 2005. Însă, în 2006, un alt instrument faimos, creat de maestrul Stradivarius, a fost vândut, la licitaţie, cu 2,5 mil. dolari.

Italianul Antonio Stradivari s-a născut în 1644, fiind cel mai renumit lutier din lume. Forma latină a numelui său, cu care îşi inscripţiona operele, „Stradivarius”, a fost utilizată ulterior pentru a numi viorile făcute de acesta. Stradivari a produs peste 1100 de viori, chitare sau violoncele, iar circa 600 dintre acestea mai există şi astăzi.

Nicolae CUŞCHEVICI