Poliţistul Perju, inculpatul nevinovat de moartea lui Valeriu Boboc

289-perju2Tatăl lui Valeriu Boboc consideră că poliţistul Ion Perju, învinuit de moartea fiului său, nu este vinovat. După cea de-a doua şedinţă de judecată, la care aproape o oră cei doi au stat faţă în faţă, Victor Boboc a spus că este convins de faptul că adevăraţii vinovaţi de moartea fiului său nu figurează în acest dosar.

«Perju este vinovat că a aplicat lovitura şi până la urmă cred că asta şi se va demonstra, cu ajutorul imaginilor, dar restul nu a făcut el.

Adevăraţii vinovaţi, bandiţii, care se cunosc între ei, vor răspunde fiecare în felul şi la timpul său», a declarat succesorul părţii vătămate.

Poliţistul care este învinuit de vătămare gravă, soldată cu decesul lui Valeriu Boboc, în timpul violenţelor din noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, continuă să se declare nevinovat şi refuză să vorbească cu presa.

Şedinţă amânată şi martori absenţi

Şedinţa de luni a fost întreruptă din lipsa martorilor, prezenţa cărora urma să fie asigurată de către procurorul Valeriu Moşneaga. Acesta susţine că nu ştie de ce s-a întâmplat acest lucru. Pentru că sunt mulţi martori de audiat, judecătoarea Moscalciuc a programat următoarele două şedinţe pentru 6 şi 14 septembrie.

Procurorul Moşneaga susţine că nu poate spune câţi martori urmau să vină şi nici dacă au fost citaţi. “În primul rând, trebuia să fie audiată partea vătămată, Natalia Boboc (soţia lui Valeriu, n.r.). Dacă nu este audiată ea, nu putem continua cu audierea martorilor. Nu ştiu motivele din care ea nu a venit. Ei au doi apărători şi tatăl, care trebuiau să-i aducă la cunoştinţă că trebuia să fie prezentă. De fapt, ea trebuie să vină la fiecare şedinţă”. Avocatul familiei Boboc, Valeriu Pleşca. spune că Natalia oricum trebuia să fie citată, dar aceasta a fost sunată şi anunţată doar înainte de şedinţa de judecată.

Martorii acuzării, intimidaţi

Victor Boboc este sigur că examinarea acestui dosar va mai continua. «Cam se întinde acest proces şi cred că, până la urmă, nu vom avea niciun rezultat», a declarat tatăl, care susţine că martorii, care urmează a fi audiaţi la proces, au fost intimidaţi. El nu a făcut publice numele persoanelor. Partea acuzării are vreo 20 de martori, dar mulţi dintre ei sunt martori ai ambelor părţi, a explicat avocatul Pleşca.

Ion Perju este suspendat din funcţia de inspector al Secţiei Poliţie Criminală din cadrul Comisariatului General de Poliţie şi este cercetat în arest la domiciliu. El a fost reţinut la 6 aprilie 2010 şi deocamdată este singurul poliţist ajuns în judecată pe cazul decesului lui Valeriu Boboc.

+ 2 poliţişti bănuiţi de moartea lui Boboc

Prim-adjunctul procurorului general, Andrei Pântea, a declarat că după difuzarea, în aprilie curent, a noilor imagini de la tragicele evenimente din anul trecut, au mai fost identificate două persoane care au lovit în acea seară în Valeriu – un colaborator de poliţie de la Comisariatul Ciocana şi altul din cadrul Brigăzii cu Destinaţie Specială “Fulger”.
Primul şi-a dat demisia din organele de poliţie şi a plecat în Federaţia Rusă în aprilie curent, imediat după ce au fost făcute publice imaginile din seara de 7 spre 8 aprilie 2009, în care se vede cum mai mulţi tineri, inclusiv Boboc, sunt bătuţi. Acesta a fost reţinut când s-a întors în Moldova, procurorii solicitând ca el să fie pus în arest la domiciliu. Poliţistul, însă, a fost eliberat de instanţa de judecată după două zile de arest preventiv.

Altă măsură preventivă decât arestul

Pântea îşi manifestă regretul şi faţă de istoria cu al doilea poliţist identificat, care este asemănătoare cu prima: a fost reţinut pentru câteva zile, după care a fost eliberat de instanţă. Ambilor li s-a aplicat altă măsură preventivă decât arestul. Cu ezitări, Pântea a confirmat că, cel puţin la momentul la care el ştia, colaboratorul de la “Fulger” continua să lucreze.

“Aceste persoane au fost identificate într-un proces foarte anevoios de urmărire penală. S-a lucrat cu persoanele care au fost atunci în piaţă, cu colaboratorii de poliţie. Fiecare dintre cei bănuiţi îşi prezintă versiunea lui, aşa cum o vede el şi astfel încât să poată ieşi din situaţie”, susţine Pântea.

Procurorul spune că despre aceste dosare părţile vătămate vor fi anunţate în cadrul unor anumite acţiuni procesuale sau la finele urmăririi, când vor fi trimise în judecată.

T.E.

Imagini noi, care sunt vechi

Procuratura Generală a făcut publice noi imagini din timpul evenimentelor din seara de 7 spre 8 aprilie 2009, care vizează “aşa-zisa restabilire a ordinii de drept după intervenirea în forţă în PMAN”, după cum s-a exprimat prim-adjunctul procurorului general. Procuratura le-a solicitat celor care se recunosc în imagini să vina la Procuratură pentru a fi recunoscuţi în calitate de victime în dosarul 7 aprilie.

289-perju1Nu doar imaginile, ci şi mesajul transmis nu este nou. De fapt, informaţia, relativ nouă, este că “un cetăţean din corpul de comandă al MAI”, numele căruia procurorii au evitat să-l pronunţe, dar care seamănă leit cu fostul şef al poliţiei capitalei, Iacob Gumeniţă, loveşte cu pumnii în câţiva tineri care stau urcaţi în remorca unei maşini ce aparţine Brigăzii “Fulger”, spre deosebire de imaginile mai vechi, în care se vede cum el loveşte şi cu picioarele.

“Zilele acestea s-a decis că este momentul oportun să facem publice aceste imagini. Practic, s-a epuizat necesitatea confidenţialităţii în cazul dat. Au fost efectuate toate acţiunile: am identificat taximetriştii, persoanele de la “Fulger”, martorii civili, cei aproape 200 de tineri reţinuţi. Toţi au fost avertizaţi de consecinţele declaraţiilor mincinoase. Acum, dacă altcineva îi va ruga să spună altă informaţie, ei se vor gândi. Noi suntem conştienţi că în cazul dat este o întrecere, cine-i mai rapid. Dacă le făceam publice mai devreme, persoanele care se recunosc acolo ar fi mers să-şi rezolve interesul în contact cu martorii, să-i influenţeze”, explică Andrei Pântea de ce aşa târziu au fost făcute publice imaginile respective.

Potrivit lui Andrei Pântea, imaginile date vor fi anexate la dosarul persoanei care pare a fi Iacob Gumeniţă, învinuit de către procurori pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu. Într-o secvenţă apare şi o persoană îmbrăcată în costum sportiv de culoare albastră şi care seamănă foarte bine cu poliţistul Ion Perju.

Procurorul Artur Sârcu, membru al grupului de urmărire penală a evenimentelor din aprilie, susţine că imaginile prezentate arată cum unii protestatari au fost plasaţi cu forţa în autoturisme civile şi în taxiuri şi duşi în mai multe comisariate de poliţie, iar alţii au fost maltrataţi chiar în Piaţă. Sârcu a menţionat că în cadrul urmăririi penale, taximetriştii au recunoscut persoana care pare a fi Iacob Gumeniţă, afirmând că toate acţiunile colaboratorilor de poliţie erau dirijate de către fostul şef al poliţiei municipale.

Secvenţele video, alese din peste 60 de ore de înregistrări, care arată că poliţiştii au recurs nu doar la focuri de armă, ci şi la electroşocuri pentru a reţine protestatarii, au fost filmate de un colaborator MAI şi se află în posesia procurorilor de la începutul lunii mai 2010. Deşi susţin că nu au avut restricţii la obţinerea imaginilor, procurorii admit că colaboratorii MAI au filmat în acea seară mult mai mult, decât au obţinut ei.

Potrivit cronometrului camerei de luat vederi, evenimentele surprinse au loc cu câteva minute înainte de începerea intervenţiei în forţă a poliţiei, în urma căreia cel puţin o persoană, Valeriu Boboc, şi-a pierdut viaţa.

T.E.



Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Titus

    De ziua independentii sa ne amintim “eroii”
    Sud-Est cultural, nr. 4/ 2005
    Ultimul număr – 4/2005 – al revistei Sud-Est cultural cuprinde mai multe texte de real interes. Unul e intitulat „Denunţuri în transparenţă”, fragmentul din acest număr de revistă reproduce opt denunţuri scrise împotriva lui Serafim Saka în ianuarie 1987 de un grup de „colegi scriitori” (Pavel Boţu, Aureliu Busuioc , Nicolae Dabija, Haralambie Corbu, Arhip Cibotaru, Gheorghe Ciocoi, Ion C. Ciobanu, Constantin Şişcan), denunţuri trimise la Moscova, la Uniunea Scriitorilor din URSS, în care autorul „Liniei de plutire” este combătut pentru „negativism”, „nihilism”, „demagogie” (…), pentru faptul că „tensionează atmosfera” în climatul literar fericit, optimist-perestroikist de la Chişinău… Aceste denunţuri, scrise cu o sfântă revoltă partinică şi realist-socialistă, încercau să combată tezele pe care Serafim Saka le afirmase într-un articol, „Mecenaţi şi imitatori”, publicat în decembrie 1986 în Literaturnaia gazeta. Citite acum, la atâţia ani de la „zămislirea” lor, denunţurile condeierilor basarabeni (aflaţi toţi la acea dată în comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească) îţi provoacă un sentiment de milă şi dispreţ. Eram în plină liberalizare gorbaciovistă, iar „minţile noastre luminate”, cei care ar fi trebuit să propună un proiect de ieşire din robia comunist-sovietică, scriau „pâre la centru” împotriva unui coleg de-al lor, etichetându-l drept negaţionist, acuzându-l că vede totul în culori sumbre, deloc optimiste… Denunţurile scriitorilor-secretari mi se par un episod reprezentativ pentru ceea ce a însemnat viaţa literară în Moldova sovietică, infiltrată de trădători, mâncători de ciolan, kgb-şti cu – uneori – stiloul în mână. Din cei opt „cronicari” ai timpului sovietic, cel mai vehement şi năprasnic în lovituri este Arhip Cibotaru, care descifrează în articolul lui Saka un atentat la ideologia comunistă, la sistemul sovietic. Merită citat in extenso şi reţinut pentru istoria literară: „În acest articol (articolul semnat de S. Saka – n. m.) minciuna sfruntată este prezentată la tot pasul drept adevăr: „… toate temele şi evenimentele se compuneau la noi într-un fel de literatură cântată cu un singur deget pe o singură clapă, fără a cunoaşte bine notele literare”, afirmă autorul. Ce adunătură de cuvinte! Ar putea muri de invidie toate „vocile” din Occident şi toţi sovietologii, care de-a lungul deceniilor propagau aceleaşi idei, când era vorba de literatura şi arta realismului socialist. Adevărat, ideea e aceeaşi, scriitorul nostru însă a garnisit-o verbal mai amplu, mai laconic, mai pregnant. Într-un cuvânt, mult mai talentat! El i-a depăşit cu mult în persiflare, încărcătura lui de venin fiind mult mai substanţială”… Ce ar mai fi de comentat după o asemenea delaţiune cu efect controlat (am avut impresia că Arhip Cibotaru anticipa şi pedeapsa care i se va aplica lui Saka)? Doar faptul că unii dintre semnatarii acestor denunţuri anti-perestroika au funcţionat bine-merci şi după 1990, devenind parlamentari, consilieri şi sfătuitori de taină prezidenţiali, lideri de partide şi lideri de opinie prin presa democratică… Şi acest detaliu ar trebui să explice aterizarea în nămol a Republicii Moldova după destrămarea URSS-ului…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *