Mobila va fi! Nu vă faceţi griji!
Au aflat despre această companie dintr-o simplă întâmplare. Soţii Căliman urmăreau mereu anunţurile plasate în spaţiile publice din Chişinău, în special cele care informau despre producătorii de mobilă. SRL „Forte Osana” părea o întreprindere serioasă, deoarece pe cărţile de vizită ale acesteia scria că deţine saloane în întreg spaţiul CSI.
Pe 12 decembrie 2006, soţii Căliman din Chişinău vizitau salonul „Mobilex”, deschis de „Forte Osana” pe bd. Dacia 27. Au intrat, au discutat cu designerul, au ales o soluţie pentru un set de mobilă şi au semnat un contract. Totul părea normal. Peste exact o săptămână, pe 19 decembrie 2006, au achitat 84 mii lei, care reprezentau doar avansul din suma totală, de 100 mii de lei, cât costa producerea setului de mobilă comandat la «Mobilex» de soţii Căliman. Timp de maximum 60 de zile, mobila urma să li se aducă la domiciliu.
După o lună de la semnarea contractului, soţii Căliman au observat prin geamul unui maxi-taxi că în salonul unde semnaseră contractul se efectuau lucrări de reparaţie. Au intrat imediat. Muncitorii le-au explicat că ei lucrează pentru altă firmă, iar compania „Forte Osana” nu mai există.
Căliman a dat telefon imediat managerului, Serghei Tovstopeat. Acesta le-a explicat că mobila va ajunge cu siguranţă la destinatari, doar că puţin mai tarziu, că e mai greu, pentru că, la acel moment, pur şi simplu, nu aveau un oficiu. Soţii Căliman au acuzat compania de iresponsabilitate, or, în cazul oricărei schimbări importante a contractului semnat, clientul ar trebui anunţat.
Au mai trecut câteva luni, timp în care li s-au făcut numeroase promisiuni care se încheiau cu mesaje similare: „Nu vă faceţi griji, mobila va fi„. Timpul trecea, dar mobila nu mai ajungea acasă. Soţii Căliman s-au adresat la politie pe 17 iulie 2007, adică după jumătate de an de la semnarea contractului. Acolo au depus o plângere împotriva fraţilor Serghei Tovstopeat şi Ana Popovscaia, ultima, pe atunci, proprietara firmei.
Soţii Căliman au aflat, cu această ocazie, că Ana Popovscaia, din Bălţi, era deja în detenţie, fiind acuzată de alţi clienţi ai companiei „Forte Osana” SRL. Dânsa a prezentat totuşi o procură, prin care afirmă că i-a delegat fratelui său, Serghei Tovstopeat, toate responsabilităţile firmei. Poliţia a calificat procura ca fiind falsă. Tot atunci, instanţa de judecată a eliberat acuzata pe cauţiune. După asta, administratoarea Popovscaia s-a adresat la Camera Înregistrării de Stat, unde a transferat compania «Forte Osana» pe numele fratelui său, Serghei Tovstopeat.
Schimbarea din acte, însă, nu a soluţionat problema soţilor Căliman. În scurt timp, poliţia le-a comunicat că Tovstopeat a fost dat în urmărire generală. Într-o zi, acesta a fost totuşi arestat, iar anchetatorul le-a comunicat soţilor Căliman că Tovstopeat a telefonat familiei sale, în or. Odesa, solicitând să i se trimită bani ca să se achite cu pătimiţii.
Căliman este de părere că Tovstopeat a primit bani din Odesa, dar nu pentru pătimiţi, ci pentru poliţie, deoarece, în scurt timp, bănuitul a fost eliberat din arest preventiv. Potrivit lui Căliman, acest lucru a fost posibil deoarece anumiţi oameni ai legii au fost «plătiţi» pentru a-l elibera pe Tovstopeat. Ulterior, în decizia de eliberare, Căliman a descoperit o eroare gravă: strada Kolesov, pe care ar fi domiciliat bănuitul, nu există în municipiul Chişinău, precum este indicat în decizia instanţei de judecată. O astfel de stradă există, totuşi, doar că în oraşul Bălţi. Acolo, de fapt, era adresa de domiciliu a lui Tovstopeat. Eroarea judiciară, potrivit lui Căliman, a fost doar un şiretlic utilizat de justiţie pentru ca managerul să poată fugi din R. Moldova.
Căliman a încercat să obţină explicaţii referitoare la eliberarea nejustificată a lui Tovstopeat din arest preventiv. Nu a primit, însă, niciun răspuns. Totodată, avocatul Anatolie Plămădeală şi procurorul Vladislav Harti, pur şi simplu, au refuzat să răspundă la orice întrebări legate de acest caz dubios.
După eliberare, Tovstopeat a plecat liniştit la Odesa. Iar pentru că era sfârşit de an, şi organele de drept sunt obligate să prezinte superiorilor un număr cât mai mare de dosare finalizate, oamenii legii i-au spus lui Căliman că, probabil, acest dosar va fi clasat. Căliman nu a renunţat şi a solicitat intentarea unui dosar civil. Acest lucru presupune că dacă cineva dintre fraţii Tovstopeat şi Popovscaia au valori înregistrate pe numele lor, acestea ar putea fi sechestrate, în scopul achitării prejudiciului material.
Anchetatorul l-a încurajat pe Căliman, spunându-i că, chiar dacă mai târziu, Tovstopeat le „va achita” datoria… Procurorul Harti, însă, afirmă că nu mai poate face nimic. Singura şansă a lui Căliman ar fi sechestrarea maşinii de transportat mobilă, înregistrată pe numele bănuitului. Deocamdată, însă, nimeni nu ştie unde se află aceasta.
Iurie Doroftei, ofiţer superior de urmărire penală la Comisariatul de Poliţie Botanica, a declarat pentru Ziarul de Gardă că dosarul a fost transmis la Procuratura Botanica. Referitor la posibilitatea restituirii banilor de către Tovstopeat, Doroftei a spus că firma nu avea niciun ban pe cont, motiv din care datoriile nu au putut fi restituite. «În urma anchetei nu a putut fi demonstrat că Tovstopeat a avut, de la bun început, intenţia de a sustrage, pe această cale, bani de la clienţi. Dacă acest lucru ar fi putut fi demonstrat, atunci subiectul ar fi constituit esenţa unui dosar penal, aşa însă…»
Suma pe care o datorează Tovstopeat pătimiţilor este de circa jumătate de milion de lei. Ancheta a mai stabilit că, potrivit Legii privind Protecţia Consumatorului, învinuiţii sunt obligaţi să achite soţilor Căliman o sumă în mărime de 91.140 euro. Ca urmare, Ana Popovscaia, proprietara salonului, a cerut anularea acestei decizii, pentru că suma de aproape 100 mii de euro depăşeşte de 15 ori valoarea contractului.
După 2 ani de la semnarea contractului, ancheta continuă.
Paul HODOROGEA
