VIDEO/ Bulevardul incompetenței

Denivelări de câțiva centimetri în stații, care-i fac pe șoferi să evite acele benzi de circulație, guri de canalizare distruse și asfaltul din jurul lor surpat. Așa arată bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, cea mai importantă arteră a țării, reabilitat cu multe promisiuni în cadrul unui proiect în valoare de 11,5 milioane de euro.

Oficial, lucrările au fost finalizate în urmă cu aproape doi ani, dar autoritățile și antreprenorul nu au semnat încă actul de recepție finală, deși, conform contractului, termenul de remediere a neconformităților a expirat la 30 noiembrie 2018.

ZdG a consultat mai multe documente care vizează defectele apărute pe cel mai cunoscut bulevard al țării. Am constatat că, deși neconformitățile erau vizibile, șefii care s-au perindat la Direcția Transport NU au contractat în această perioadă o companie independentă, așa cum s-a solicitat, pentru a fi efectuată o expertiză profundă, care să stabilească partea responsabilă de apariția denivelărilor.

3 decembrie 2013. Primăria Chişinău anunţă organizarea unei licitaţii internaţionale privind reabilitarea a 3 străzi centrale: bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, str. Vasile Alecsandri şi bd. Negruzzi.

La început de mai 2014, câştigătoare a licitaţiei este desemnată SC „Delta ACM 93” SA, din România, care s-a angajat să execute lucrările în termen de 12 luni, la un preţ evaluat la 11,5 milioane de euro. În mare parte, suma era împrumutată de Primărie de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Fondul Special de Energie Verde (FSEV) al Uniunii Europene şi Banca Europeană de Investiţii (BEI).

5,27 milioane de lei pentru proiect

În prealabil, la 15 octombrie 2012, Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicații (DGTPCC), cea care urma să gestioneze reabilitarea străzilor, a desemnat, în urma unei licitații, întreprinderea municipală „Chișinăuproiect” să elaboreze proiectul de reabilitare a celor trei artere. Pentru acest serviciu, din bugetul municipal, s-au alocat 5,27 milioane de lei.

Deşi, conform contractului semnat după licitaţie, reabilitarea celor trei străzi trebuia să înceapă în vara anului 2014 şi să dureze 12 luni, pe artera principală, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, lucrările au început, parțial, abia în a doua parte a anului 2015, fiind reluate la începutul anului 2016.

Reabilitarea bd. Ștefan cel Mare și Sfânt. Foto: iulie 2016

„Scuze cetățenilor pentru deranj, dar vom avea un bulevard frumos, european, cu care ne vom mândri”, promitea, în septembrie 2016, Dorin Chirtoacă, primar de Chișinău în perioada derulării proiectului.

Doi ani de la finalizarea lucrărilor: actul de recepție finală nu este semnat

Lucrările de reabilitate au fost finalizate, tacit, la sfârșitul lunii octombrie 2017, dar în lipsa unui anunț oficial al autorităților.

La 16 octombrie 2017, Nistor Grozavu, care de câteva luni deținea fotoliul de primar general interimar, după suspendarea din funcție a lui Dorin Chirtoacă, menționa că, în acel an, nu va exista o inaugurare oficială a celor trei străzi.

„O inaugurare oficială nu vom face. După ce se finalizează lucrările, se semnează procesul-verbal… E o comisie specială care se ocupă de acest lucru, în care intră specialiștii și un funcționar din administrația publică locală, responsabil de domeniul respectiv. Peste un an, după ce sunt lichidate toate neconformitățile, poate fi recepția finală. Repet: poate fi. Asta nu înseamnă că, în mod obligatoriu, va fi făcută, dacă nu vor fi lichidate toate neconformitățile. La momentul actual, toate aceste neconformități sunt indicate. Rămâne ca antreprenorul, împreună cu Direcția Transport și cu consultantul, să facă acest lucru”, declara Nistor Grozavu.

La aproape 2 ani de la finalizarea lucrărilor, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, la fel ca și bd. Negruzzi și str. Vasile Alecsandri, nu a fost, oficial, dat în exploatare, nefiind semnat procesul verbal de recepție a lucrărilor, act care urma să consfințească acceptarea de către autoritățile municipale a reabilitării celor trei străzi.

Între timp, chiar la câteva luni de la finalizarea lucrărilor, pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt au început să apară primele fisuri. Problemele s-au amplificat, odată cu trecerea timpului, în condițiile impasibilității autorităților.

În jurul mai multor receptoare pluviale de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt asfaltul s-a surpat, provocând adâncituri de câțiva centimetri

Astăzi, pe bd. Ștefan cel Mare, în zonele stațiilor de așteptare a transportului public, pot fi observate făgașe și tasări de câțiva centimetri adâncime, fapt ce îi face pe șoferi să evite acele benzi de circulație. Totodată, în jurul mai multor receptoare pluviale (guri de canalizare), asfaltul s-a surpat, acestea deviind de la amplasarea lor inițială.

Expert: „E o vină complexă”

„Aceste făgașe, cu timpul, tot se adâncesc și creează mari probleme pentru autoturisme. Ele contribuie la acumularea apei, în alte locuri sunt stropiți pasagerii. Principala problemă este că acea structură rutieră de pe partea carosabilă a fost concepută pentru datele de proiectare elaborate prin 2011-2012. Lucrările fiind efectuate în 2016-2017, au arătat că fluxul de troleibuze s-a dublat și partea carosabilă nu rezistă, mai ales în perioada aridă a anului. Atunci apar aceste făgașe sau chiar refulări în afara bordurilor”, crede Andrei Ababii, doctor inginer în domeniul infrastructurii drumurilor, solicitat să se expună, la fața locului, despre problemele care au apărut pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt.

Andrei Ababii, doctor inginer în domeniul infrastructurii drumurilor

Expertul consideră că vina pentru situația creată aparține actorilor implicați în acest proiect. „Vina e complexă. În primul rând, cred că nu era formulată concret tema de proiectare… În orașele europene, stațiile sunt scoase în afara părții carosabile. Aceasta e soluția, pentru asigurarea unei stabilități de durată. Există soluții tehnice. Se decupează o parte a carosabilului și se înlocuiește cu beton din ciment special pentru drumuri”, afirmă Ababii.

Cronologia unei probleme nerezolvate de 2 ani

ZdG a consultat mai multe acte care vizează defectele apărute pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, după ce a remis o solicitare în adresa DGTPCC.

Documentele analizate arată că, timp de doi ani, nu a fost făcută o expertiză independentă și profundă pentru stabilirea cauzei defecțiunilor apărute pe cel mai important bulevard al țării, iar șefii care s-au aflat în fruntea DGTPCC au lăsat impresia că nu au intrat niciodată în esența problemei.

„Delta ACM 93”, prima care a semnalat problemele

30 august 2017. Primii care au semnalat problemele apărute pe bd. Ștefan cel Mare, la scurt timp după reabilitare, au fost chiar reprezentanții companiei care a efectuat lucrările – „Delta ACM 93”.

Managerul de proiect, Dumitrel Mutu-Necula, se adresează printr-o scrisoare către DGTPCC și EGIS International, compania selectată pentru a superviza lucrările, informându-i că a apărut „o tasare vizibilă datorată cedării în adâncime a sistemului rutier”.

Reprezentantul Delta solicita „convocarea unei întâlniri cu proiectantul cât mai curând posibil la fața locului, în vederea stabilirii și emiterii soluției privind remedierea acestei probleme”.

5 septembrie 2017. DGTPCC, prin șeful adjunct Vitalie Butucel, solicită EGIS-ului „examinarea detaliată a degradărilor învelișului asfaltic din zonele stațiilor de așteptare a transportului public și în zonele gurilor de captare a apelor pluviale de pe bd. Ștefan cel Mare și stabilirea cauzelor apariției acelor degradări, cu propuneri de remediere”.

Așa numitele „făgașe” – niște adâncituri în asfaltul străzilor, s-au format în special în zonele stațiilor de așteptare a transportului public

19 septembrie 2017. Într-un răspuns adresat șefului DGTPCC, Oleg Poiată, EGIS răspunde că, urmare a vizitei șantierului, „o constatare preventivă ar fi pierderea capacității portante a sistemului rutier existent”.

Totodată, acesta precizează că, la ședința comună din 5 septembrie 2017, „s-a decis ca în termen rezonabil Beneficiarul (DGTPCC) cu suportul Proiectantului („Chișinăuproiect”) va examina detaliat prin teste prelevate/sondaje din straturile sistemului rutier existent, pentru a determina grosimea straturilor, dar și starea tehnică de rezistență a materialelor/agregatelor din straturi și determinarea tipului de pământuri din prisma drumului. Până la momentul actual, suntem în așteptarea prezentării testelor din straturile existente, pentru a găsi o soluție potrivită de către Proiectant și acceptată de Beneficiar”, se spunea în răspunsul EGIS, semnat de managera de proiect, Manuela Copcea.

Pe 30 noiembrie 2017, după mai multe conflicte cu primarul interimar Silvia Radu, Oleg Poiată pleacă din funcția de șef al DGTPCC, locul său fiind luat de Vitalie Butucel, unul dintre șefii adjuncți ai Direcției.

O expertiză de 40 de mii de lei, nerecunoscută de nimeni

28 martie 2018. Șeful interimar al DGTPCC, Vitalie Butucel, se adresează către Delta ACM 93 și EGIS, cerând inițierea procedurilor de investigare, „în vederea stabilirii circumstanțelor și cauzelor apariției defectelor pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, la stațiile de așteptare a transportului public și în zona intersecțiilor”, adică exact ceea ce solicitase și pe 5 septembrie 2017, pe când era șef adjunct.

1 august 2018. La comanda DGTPCC, Laboratorul de încercări din cadrul ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” (ASD) preia probe din stratul de bază și cel de uzură din câteva stații de așteptare a transportului public de pe bd. Ștefan cel Mare și C. Negruzzi.

În aceeași perioadă, reprezentanții Primăriei anunță că rezultatele expertizei vor fi făcute publice. Acest fapt, însă, nu s-a produs.

Petru Talpă, șeful Laboratorului de Încercări din cadrul ASD, a precizat pentru ZdG că expertiza solicitată de DGTPCC în august 2018 a fost efectuată, rezultatele fiind transmise beneficiarului. Talpă a menționat însă că instituția pe care o conduce a făcut doar expertiza straturilor de suprafață, de beton-asfalt.

„Așa a solicitat Direcția. Asta intră și în cadrul listei noastre de servicii. Dacă se solicita o geodezie, o geologie, care să investigăm, de exemplu, fundația, noi nu avem așa capacitate. Pentru asta sunt laboratoare speciale. Noi nu am verificat și nici nu puteam verifica fundația sau proiectul”, spune Talpă. Pentru acest serviciu, din bugetul alocat DGTPCC s-au plătit 40 de mii de lei.

Unele guri de canalizare au deviat de la locul lor inițial

Direcția, somată să contracteze un expert independent

18 octombrie 2018. DGTPCC, condusă de interimarul Vitalie Butucel, se adresează cu o scrisoare către EGIS prin care informa că „în urma investigației de laborator, pe 1 august 2018, au fost preluate probe din stațiile de așteptare a transportului public și tasările de pe carosabil” și solicita „prezentarea tuturor documentelor ce țin de aprobarea, verificarea, certificarea materialelor utilizate în proiect (mixtura asfaltică) și alte documente relevante care se referă la defectele examinate”.

30 octombrie 2018. Are loc o ședință la care participă DGTPCC, EGIS, Delta, BERD, ASD și „Chișinăuproiect”. Inginerul (EGIS) susținea că „neconformitățile nu au fost integral remediate, dar, având în vedere că majoritatea lucrărilor nu sunt complexe, acestea pot fi finalizate până la finalul remedierii, 30 noiembrie 2018”. Se mai menționa că „lucrările complexe cum sunt stațiile de așteptare de pe bd. Ștefan cel Mare și stația de pe bd. Negruzzi, precum și tasările din intersecții, vor putea fi executate doar după emiterea de către Proiectant a unei soluții tehnice de remediere”.

În cursul ședinței au fost stabilite etapele de soluționare a problemelor apărute în stațiile de așteptare: Beneficiarul, adică DGTPCC, urma să contracteze un expert pentru realizarea unei expertize tehnice.

Raportul expertului, care trebuia să conțină concluzii și recomandări privind soluțiile de remediere, urma să ajungă la „Chișinăuproiect” cu solicitarea ca acesta să elaboreze un proiect de remediere.

În final, proiectul de remediere trebuia să ajungă la contractor (Delta ACM 93) pentru executare lucrărilor. „Toți acești pași trebuie realizați în cel mai scurt timp, deoarece termenul de expirare a perioadei de remediere a defectelor este 30 noiembrie”, se spune în procesul verbal al ședinței de progres din 30 octombrie 2018.

Pentru o parte din lucrările de reabilitare a bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, compania românească „Delta ACM-93” a contractat firme autohtone. Foto: iulie 2016

30 noiembrie 2018: Expiră termenul de remediere a neconformităților

9 noiembrie 2018. Manuela Copcea, managera de contract în cadrul EGIS, se adresează DGTPCC, amintind despre necesitatea efectuării unei expertize tehnice independente în temeiul unor „teste și sondaje profunde”. Aceasta preciza, repetat, că pe baza rezultatelor testelor efectuate anterior de DGTPCC (la 1 august 2018) asupra straturilor superioare de asfalt, nu se poate concluziona că denivelările apărute se datorează unei execuții necorespunzătoare a lucrărilor sau a unor materiale necorespunzătoare de către Delta ACM.

Între timp, la 30 noiembrie 2017, perioada de un an de la finalizarea lucrărilor, în care beneficiarul era obligat să remedieze carențele apărute, a trecut.

15 decembrie 2018. Deși la ședința din 30 octombrie s-a convenit ca Beneficiarul (DGTPCC) să contracteze „în cel mai scurt timp” un expert tehnic independent pentru realizarea unei expertize detaliate, despre necesitatea căreia cei de la EGIS aminteau și în scrisoarea din 9 noiembrie, Vitalie Butucel, șeful DGTPCC, la 15 decembrie 2018, solicita EGIS-ului să i se comunice decizia inginerului în privința defectelor la stații „luând în considerație și testele de laborator rezultatele cărora au fost anterior transmise pentru examinare”, adică în baza vechii expertize, despre care reprezentanții EGIS declaraseră, repetat, că nu este utilă și suficientă.

7 februarie 2019. Au loc consultări cu participarea reprezentanții celor două entități. De la consultări au lipsit reprezentanții contractorului (Delta ACM 93), care nu au răspuns scrisorilor de convocare.

Pe parcursul ședinței, reprezentanții DGTPCC au informat că nu există „argumentările pentru organizarea și petrecerea ședinței Comisiei de Recepție Finală pentru străzile din pachetul 1” și că, la 30 noiembrie 2018, a expirat termenul limită de remediere a defectelor.

Consultantul (EGIS), referindu-se la neconformitățile din stații, a reamintit că, în mod repetat, a prezentat opinia sa privind „necesitatea stringentă de a avea sondaje din straturile de bază existente, unde, conform proiectului inițial, Contractorul nu a avut implicare”.

De asemenea, Consultantul a menționat că în cazul în care Beneficiarul nu poate realiza aceste sondaje (expertiză, n.r.), cum s-a promis anterior, s-ar putea ca Inginerul să implice Contractorul în realizarea testelor necesare, precum și un expert independent.

De când a fost inițiată reabilitarea celor trei străzi din centrul capitalei, la șefia DGTPCC s-au perindat mai mulți șefi. Niciunul însă nu a intrat în esența problemei și nu a găsit o soluție

Șef nou, probleme vechi și o „companie americană” fără nume

14 februarie 2019. Ca urmare a scrisorii lui Butucel din 15 decembrie 2018, dar și a ședinței de consultări cu părțile din 7 februarie 2019, inginerul EGIS informează DGTPCC că defectele constatate în cadrul recepției de la finalizarea lucrărilor precum și în perioada de garanție pot fi remediate de Direcție prin contractarea unei firme terțe, costurile fiind achitate din suma restantă către „Delta ACM 93”.

Despre defectele apărute în stațiile de așteptare a transportului public se spune (încă o dată!) că Beneficiarul așa și nu a contractat un expert independent pentru expertiza tuturor straturilor, inclusiv a fundamentului.

În aceste condiții, inginerul i-a propus Antreprenorului două soluții: să realizeze testele necesare pentru a determina cauzele apariției făgașelor și tasărilor sau să „readucă la cotele din proiect lucrările executate, prin frezarea zonelor afectate și refacerea acestora”, fixându-i termenul limită: 31 martie 2019.

2 mai 2019. Are loc o nouă ședință în subiectul defectelor din stațiile de pe bd. Ștefan și Mare și C. Negruzzi. La ședință, DGTPCC a fost reprezentată de noul șef al Direcției, Octavian Lungu, și de adjunctul său, Oleg Caraman. Aceștia au informat prezența despre un „contract de colaborare cu o companie americană de expertiză tehnică”, care s-a angajat să preia probe din straturile de suprafață din beton asfaltic și, în caz de necesitate, și din straturile inferioare ale sistemului rutier, prin realizarea sondajelor. Dar, în procesul verbal al ședinței, nu este menționat numele expertului și nici al companiei americane care urma să facă expertiza.

În același proces verbal se spune că s-a decis ca Beneficiarul să organizeze preluarea probelor prin sondare, cu participarea reprezentanților tuturor părților implicate, în zilele de 6-7 mai sau de 20-24 mai, curent. Nici de această dată expertiza nu a fost făcută.

„Valurile” de pe bd. Ștefan cel Mare îi determină pe șoferi să evite prima bandă

Casa în construcție a șefului Direcției din perioada reabilitării străzilor 

În perioada în care a fost reabilitat bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, în fruntea DGTPCC, cea care a gestionat proiectul, s-au perindat mai mulți șefi. Adrian Boldurescu, cel în mandatul căruia a fost întocmit proiectul de reabilitare a celor trei străzi, a fost demis de primarul Dorin Chirtoacă în luna mai 2013 și înlocuit cu fostul coleg de clasă al edilului, Igor Gamrețki. În mandatul lui Gamrețki, care a durat patru ani, între 2013 și 2017, lucrările au fost inițiate și aproape finalizate. Igor Gamrețki a plecat din funcția de șef al DGTPCC în mai 2017, după ce a fost reținut în dosarul parcărilor cu plată, care urmau să fie amenajate inclusiv pe bulevardul Ștefan cel Mare. 

Casa din sec. Râșcani, mun. Chișinău, și mașina Mercedes G-class a lui Igor Gamrețki, șef al DGTPCC în perioada reabilitării bd. Ștefan cel Mare și Sfânt

În 2015, la un an de la intrarea în funcție, Gamrețki a inițiat construcția unei case de lux în sectorul Râșcani al Capitalei. Imobilul este înregistrat pe numele părinților săi, Petru și Eugenia Stoicev, iar în luna iulie 2019, construcția acestuia a fost finalizată. La mijlocul lunii august am surprins, în fața casei, automobilul Mercedes-Benz G-Class, condus și declarat de Igor Gamrețki. Deși l-am telefonat, i-am scris mesaje, fostul șef al Direcției Transport nu a ieșit pentru a discuta despre reabilitarea celor trei străzi în perioada mandatului său.

Explicațiile unui alt șef de Direcție cu casă finalizată în perioada mandatului

Între lunile mai-noiembrie 2017, locul lui Igor Gamrețki a fost preluat de către Oleg Poiată, iar ulterior, între noiembrie 2017 și martie 2019, în funcția de șef al Direcției a fost numit Vitalie Butucel, care era, până atunci, șef adjunct. La fel ca și predecesorul său, în perioada în care a activat la DGTPCC, Butucel a finalizat construcția unei case „de milioane”. Imobilul, cu două niveluri, se află în Stăuceni, mun. Chișinău și a fost dat oficial în exploatare în februarie 2018. Vitalie Butucel, care, din luna iulie conduce Societatea pe Acțiuni „Edilitate”, afirmă că a început construcția casei înainte să ajungă șef al DGTPCC.

„Casa am construit-o timp de 9 ani, din 2006 până-n 2015. La etapa aceea eram gata să-mi cumpăr un apartament. Cu banii de la nuntă și cu aportul părinților puteam să-mi cumpăr un apartament destul de bun, dar am hotărât până la urmă să construiesc. Chiar în anul de după nuntă am ridicat-o, i-am pus acoperiș, i-am făcut gard. Pe parcursul următorilor nouă ani de zile am făcut în fiecare an câte ceva: într-un an am pus ferestre, în alt an am făcut tencuiala și tot așa”, ne-a declarat Butucel.

Casa de la Stăuceni a lui Vitalie Butucel, fost șef al DGTPCC

Cât despre problemele apărute pe bd. Ștefan cel Mare și neidentificarea unei soluții pe parcursul mandatului său, Vitalie Butucel susține că rolul DGTPCC în acest proces era unul formal, iar cei care trebuiau să rezolve problema erau companiile EGIS și Delta ACM 93. Despre expertiza anunțată de el în 2018, efectuată ulterior de Laboratorul ASD, Butucel spune acum că nu a fost o expertiză propriu-zisă.

„Noi am luat numai carote de pe partea carosabilă ca să vedem care este structura, de ce se deformează straturile. Asta nu poate fi numită expertiză. O expertiză a bd. Ștefan cel Mare așa și nu s-a făcut”, ne-a spus Butucel.

De ce nu a fost făcută totuși o expertiză complexă a tuturor straturilor așa cum a solicitat în repetate rânduri consultantul EGIS? „Toți au tăcut, toți au fost satisfăcuți, EGIS a semnat și a recepționat lucrări, în contul companiei Delta s-au transferat bani și la urmă, cumva, se cer explicații de ce nu am făcut noi expertiză. Compania constructoare și compania de inginerie, care are foarte multe obligații, trebuia să întreprindă absolut toate acțiunile să vedem de ce s-au întâmplat lucrurile acestea”, ne-a răspuns Butucel, afirmând că nu DGTPCC era cea care trebuia să facă expertiza, ci EGIS urma „să vină cu propunerea să fie contractată o companie internațională cu renume”. 

Revenirea în funcție a unui șef al Direcției, demis în urmă cu șase ani: „Nu este nicio claritate în toate actele”

Adrian Boldurescu, actualul șef al DGTPCC

La 12 iulie 2019, Adrian Boldurescu a revenit în funcția de șef al DGTPCC după șase ani, printr-o dispoziție semnată de primarul interimar, Adrian Talmaci. În prealabil, în martie, după mai multe procese, Judecătoria Chișinău a decis să anuleze ordinul emis anterior de Dorin Chirtoacă în privința lui Boldurescu. „Ce am găsit noi legat de proiectul BERD sau bd. Ștefan cel Mare, Negruzzi și Alecsandri, e o problemă în acest moment. Nu este nicio claritate în toate actele”, susține Boldurescu.

„Din documente este clar că, în decurs de doi ani și jumătate – trei ani de zile, nu a fost făcut niciun pas. Fiecare director nou care venea o lua de la zero, neintrând în esența lucrurilor… E cert că, la ziua de azi, nu avem nicio expertiză, urmează noi s-o anunțăm, ca să vedem pe care cale mergem înainte”, zice Boldurescu, care precizează că, antreprenorul general nu a primit suma de bani integrală din contract, pe conturi existând încă aproximativ jumătate de milion de euro.

Totodată, Boldurescu afirmă că nu a găsit în dosarul reabilitării celor trei străzi nici măcar expertiza promisă de DGTPCC în august 2018, ci doar niște schițe care nu aduc vreo concluzie.

„Pentru noi e important, deoarece sunt niște bani reținuți, noi vrem să știm cum îi putem folosi și dacă-i putem opri, invocând că sunt încălcări în normele de construcții sau abateri. Fără o asemenea expertiză, nu știm pe care cale să mergem în continuare. Dacă expertiza pe care trebuie să o facem determină că e vinovat proiectantul, la capacitatea portantă, atunci municipalitatea trebuie să-și asume, adică Institutul de Proiectare, care-i întreprindere municipală, trebuie să-și asume că a greșit să ne dea bani, să caute bani pentru remediere, sau municipalitatea. În cazul în care se determină că e vinovată compania Delta și-i legat de straturile de asfalt care au fost schimbate, atunci luăm din banii care încă nu au fost achitați sau mergem în judecată. Mi se pare prea mare termenul de doi ani și ceva în care nu s-a făcut nimic. Chiar nu înțeleg. Ar fi cazul să întrebăm pe cineva. Nu noi, voi, organele de drept. Cred că ar fi cazul ca cineva să dea explicații și să se clarifice: e pe baza neglijenței, incompetenței sau alte criterii? Urmează altcineva să le stabilească”, a punctat Boldurescu.

„Delta – insolventa”. Proiectantul așteaptă expertiza

Adrian Talmaci, primarul general interimar al mun. Chișinău

Între timp, compania „Delta ACM 93” a intrat în insolvență în România, astfel că nu se cunoaște cum vor derula lucrurile în viitor. „La început de iulie, am fost informați de instanța de judecată din București că avem dreptul să depunem o cerere de validare a creanțelor și să înaintăm pretenții față de „Delta”. Încă nu a fost prima ședință, procesul e în pregătire”, spune Adrian Talmaci, primar interimar de Chișinău.

Acesta susține că, în toamna curentă, municipalitatea e pregătită să intervină pentru a remedia problemele apărute pe principala arteră a orașului. „Dacă nu intervenim, după iarnă, situația va fi și mai gravă”, anticipează edilul interimar.

Totodată, entitățile responsabile de implementarea și gestionarea proiectului, fie evită să discute, fie afirmă că nu au vreo vină. Încercările ZdG de a discuta cu reprezentanții companiei „Delta ACM 93” au eșuat.

Aceștia nu au răspuns la mesajele ZdG. Și reprezentanții companiei „EGIS” nu au răspuns la mesajele redacției. Pavel Untură, fost viceministru al Transporturilor în Guvernul Tarlev, a fost inginerul rezident responsabil de proiect. Untură și alți angajați EGIS au primit zeci de mii de euro pentru a supraveghea lucrările de reabilitare a celor 3 străzi. Pavel Untură nu a răspuns la apelurile telefonice și la mesajele ZdG.

Ion Paciu, inginer-șef la Institutul de Proiectări „Chișinăuproiect”

„Chișinăuproiect” a elaborat documentația de proiect pentru reabilitarea bd. Ștefan cel Mare conform normativelor în vigoare. Proiectul a fost verificat de specialiști în domeniu, a fost expertizat de consultanți de la BERD, n-au fost obiecții și proiectul a fost în continuare transmis beneficiarului pentru executare. Noi nu știm cauza denivelărilor care au apărut. Pentru a afla cauza, e necesar ca beneficiarul să ceară o expertiză complexă a locurilor unde au apărut aceste denivelări”, a expus poziția Institutului Municipal de Proiectări „Chișinăuproiect”, inginerul-șef, Ion Paciu.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. GameOver

    La fel e și situația drumului Rezina Lalova nu sa finisat de făcut ,dar are deja borți și plombe foarte mari…..Bataie de joc nu drum…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *