Aeroportul Mărculeşti a rămas ZONĂ INTERZISĂ

Acum două săptămâni, la Mărculeşti urma să aterizeze o primă aeronavă, aducând o încărcătură din Turcia. Deşi fostul aerodrom militar „Mărculeşti”, situat la aproximativ 150 km de Chişinău, a devenit, prin lege, acum un an Aeroport Liber Internaţional, instituţia pare la fel de închisă precum o bază militară. De fapt, aproape 90% din actualii angajaţi ai acestei structuri sunt foşti militari care, după transformarea aerodromului militar în unul liber internaţional, au ales să-şi păstreze locurile de muncă în cadrul acestei structuri.

Caracterul închis al acestei instituţii a provocat, în special după evenimentele din 7 aprilie, mai multe comentarii şi interpretări privind adevăratul scop şi adevărata misiune a Aeroportului „Mărculeşti”. Diverse instituţii media au scris că acolo ar avea loc pregătiri intense în caz de un eventual război. Cât de liberă este, totuşi, această instituţie? S-a detaşat sau nu de caracterul său militar? Ce fel de afaceri se desfăşoară acolo dacă, chiar şi cu multă insistenţă, ziarişti de la ZdG nu au avut acces mai departe de gardul de sârmă?

Vizita ZdG la Mărculeşti a fost stabilită pentru 22 iunie, ziua în care acolo urma să aterizeze primul avion străin. Era planificată prima aterizare din momentul în care această structură şi-a schimbat statutul.

Avionul însă nu a mai aterizat, iar reporterului ZdG i-a fost interzis să intre pe teritoriul aerodromului. Este adevărat, pe un gard de sârmă angajaţii acestuia au avut grijă să afişeze: ZONĂ INTERZISĂ. Tot angajaţii aeroportului ne-au anunţat că acesta este securizat, la fel ca şi alte structuri similare din lume.

Fără bani, militarii au renovat aeroportul

Prin „ochiurile” gardului împletit din sârmă de oţel se văd cu uşurinţă bucăţi de avioane, aripi detaşate, mult metal uzat, mai multe blocuri de beton armat şi câteva vagoane care par pustii. Greu de crezut că într-un astfel de anturaj s-ar ascunde mari secrete militare sau strategice. Patru drapele, unul cu siguranţă fiind al R. Moldova, flutură deasupra aeroportului.

Deşi, de la responsabilul pentru infrastructura aeroportului, Sergiu Munteanu, aflasem că, în ultimul an, aici a fost efectuată reparaţia capitală a pistei de decolare, cu o lungime de 2,5 km, la faţa locului nu am reuşit să vedem faimoasa pistă. În schimb, am aflat că foştii militari au lucrat chiar şi fără salarii la renovarea aeroportului. Tot militarii, adesea fără remunerare, încearcă să păstreze tehnica în stare funcţională. „Pregătesc infrastructura pentru eventuali rezidenţi, asigurând-o cu energie electrică, apă, canalizare”, a precizat Sergiu Munteanu.

Recent, acolo a început să funcţioneze un punct vamal, lucru care ar încerca să demonstreze că reconstrucţia şi reprofilarea acestei structuri a fost încheiată.

Potrivit surselor de la aeroport, în prezent, acesta ar dispune de opt nave civile şi de şase elicoptere, o aeronavă fiind comercializată. Aceasta după ce întreprinderea a licitat, la 12 mai curent, o parte din activele sale, inclusiv patru avioane. E vorba despre aparatul de zbor IL 18 D, produs în 1964, scos la vânzare cu un preţ iniţial de 905 mii USD; două avioane de tip AN 72, fabricate în 1988 şi licitate cu 2 mil. USD şi, respectiv, 2,5 mil. USD (unul se află la Aeroportul Chişinău, iar altul la Kiev), şi o altă navă AN 26, datând din 1984, la un preţ iniţial de 800 mii USD.

De curând, Ministerul Economiei anunţa că ÎS Aeroportul Internaţional Liber „Mărculeşti” a procurat un lot de tehnică europeană în valoare de 575 mii euro, urmând a fi procurat şi al doilea lot de tehnică specială, contra sumei de 300 mii euro. Au fost procurate autovehicule pentru transportul mărfurilor, autobetonieră, autobasculantă, autovehicul pentru tracţiune, încărcător frontal pe pneuri etc.

Potrivit ministerului, valoarea proiectelor de creare şi amenajare a Aeroportului Internaţional Liber „Mărculeşti” este estimată la 10 mil. lei. În etapa iniţială, toate cheltuielile au fost realizate din contul creditelor şi al mijloacelor financiare ale principalilor rezidenţi, următoarea finanţare având loc din contul mijloacelor rezidenţilor şi ale investitorului general.

Prima aeronavă a sosit cu o săptămână mai târziu

Din informaţii oficiale aflăm că, la Mărculeşti, au şi apărut primii rezidenţi, activitatea lor fiind controlată de lucrătorii vamali. Aici au fost înregistrate cinci întreprinderi care funcţionează în temeiul certificatelor. Tot la aeroport funcţionează un centru logistic şi un centru de tranzit al diferitelor încărcături prin intermediul aviaţiei, în diverse direcţii. Pe un teren de 260 ha, urmează să activeze diverşi rezidenţi producători. Primii rezidenţi ai acestei zone sunt Aeroportul Mărculeşti, întreprinderile mixte Jetstar şi Cargo Export, companiile Floravis şi MSC Consnav. Acestea sunt specializate în transporturi avia de încărcături, în operaţiuni logistice, dar şi în construcţia, reconstrucţia şi deservirea infrastructurii.

Prima aeronavă nu a aterizat la 22 iunie, atunci când am fost anunţaţi că urma să sosească avionul din Turcia, ci la 30 iunie. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, aeronava tip Airbus 300, aparţinând unei companii turceşti, a efectuat ruta Chengdu, China – Aeroportul Internaţional „Mărculeşti”, având la bord 40 t de mărfuri industriale de larg consum. Transportarea mărfurilor a fost efectuată pentru o companie particulară din Ucraina.

În acelaşi comunicat se precizează că Aeroportul „Mărculeşti” pretinde a deveni un important centru de tranzitare a mărfurilor, deoarece are o pistă de decolare/aterizare pentru avioanele CARGO şi o infrastructură aeroportuară dintre cele mai bune în regiune, beneficiind de facilităţi fiscale şi vamale.

Potrivit reprezentanţilor Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile, la Aeroportul „Mărculeşti” poate fi efectuat aproape orice zbor din domeniul aviaţiei civile.

Printre operaţiunile autorizate pentru Aeroportul „Mărculeşti” se numără, bunăoară, A5 – lansare paraşutişti şi materiale; A 9 – operaţiuni speciale cu elicoptere; A 10 – operaţiuni de stingere a incendiilor; A 12 – operaţiuni pentru protecţia mediului; A 14 – şcoala de zbor; B 1 – transport aerian în interes propriu; B 2 – zboruri în interes propriu.

Niciun ban din bugetul public

Angajaţii aeroportului spun că au efectuat zboruri în cadrul unor programe umanitare, în condiţii complicate. Specialiştii şi aeronavele de aici au stat la dispoziţia Guvernului R. Moldova atunci când acesta a oferit ajutoare umanitare în cazul unor calamităţi care s-au produs în Indonezia sau în Georgia. Aceştia îşi amintesc că, din cauza condiţiilor dificile din Africa, câţiva piloţi au decedat.

Responsabili din cadrul acestei structuri spun că, în procesul de reconstrucţie, nu au contat pe bani publici şi nu au solicitat resurse de la buget. „Totul s-a făcut cu resurse proprii, câştigate de întreprindere în domeniul transporturilor aeriene internaţionale pe linie umanitară. Banii acumulaţi timp de patru ani au fost investiţi în restabilirea infrastructurii aeroportului şi în crearea unor condiţii care ne-ar permite să obţinem un certificat internaţional”, explică Boris Munteanu de la Î.S. Mărculeşti.

Pentru că ÎS Mărculeşti este fondată de Ministerul Apărării, angajaţii aeroportului au mai multe obligaţii faţă de minister, cum ar fi menţinerea deprinderilor profesionale ale piloţilor. „Piloţii de aici fac anual sute de ore de zbor”, explică Boris Munteanu.

De fapt, prima reorganizare a Aeroportului „Mărculeşti” a avut loc în aprilie 2002, atunci când ex-prim-ministrul Vasile Tarlev a semnat un act privind reorganizarea Aerodromului militar „Mărculeşti” în aeroport de dispunere comună a aviaţiei militare şi civile. În iulie 2008, Aeroportul Internaţional Liber „Mărculeşti” şi-a început activitatea în baza unei legi care îi permite instituţiei să ofere servicii aeronautice, să aibă producţie industrială orientată spre export, să desfăşoare activităţi comerciale externe şi să efectueze transporturi aeriene.

Expertul militar Iurie Pântea, de la Institutul de Politici Publice, spune că, în R. Moldova, există sectoare ale drumurilor naţionale care pot fi utilizate pentru aterizarea avioanelor militare, dar această acţiune este una cu caracter de forţă majoră, are sens numai în caz de război şi numai pentru avioane mici, care din anumite motive nu pot ajunge la cel mai apropiat aerodrom funcţional. În scenariul de agresiune militară asemenea acţiuni nu se înscriu. Dar în ce masură aerodromul de la Mărculeşti ar putea fi utilizat pentru o eventuală agresiune militară asupra R. Moldova?

Scenariile militare nu au nevoie de reparaţii

„Din punct de vedere militar, avantajul ipotetic pe care îl prezintă în condiţiile actuale aerodromul de la Mărculeşti pentru un potenţial agresor este lipsa mijloacelor de apărare antieriană şi lipsa în apropiere a altor forţe militare capabile, în cel mai bun caz, să raspundă la o asemenea tentativă. În asemenea condiţii, folosirea acestui aerodrom în calitate de „cap de pod” sau „punct de pornire” ar putea fi justificată. Totodată, această opţiune ar putea fi valabilă numai în cazul în care eventualul agresor nu ar avea acces direct la frontiera terestră a R. Moldova, nu ar putea lansa atacul de pe teritoriul transnistrean şi ar obţine permisiunea unuia dintre statele vecine, a României sau a Ucrainei, de survolare a teritoriului acestuia cu trupe şi mijloace militare. O asemenea permisiune, de fapt, ar egala statul respectiv cu agresorul. Eventualele reparaţii sau modernizări ale acestui aerodrom nu contează foarte mult în scenariile militare”, explică Iurie Pântea.

De ce Armata Naţională nu mai are nevoie de acest fost aerodrom militar? „Din punct de vedere militar, păstrarea lui în gestiunea Armatei nu este justificată. Armata nu are şi nu există premise ca, în viitor, să aibă tehnică şi mijloace militare (avioane şi elicoptere de luptă) pentru care ar fi necesar un aerodrom militar aparte”, explică Pântea.

Anastasia NANI