Mişcări electorale pe tabla de şah
Şeful statului a specificat că de cele mai dese ori aceste activităţi sunt imposibile fără neglijenţa, consultarea şi implicarea unor reprezentanţi ai organelor abilitate cu funcţii de control.
Banca Naţională a fost solicitată să examineze oportunitatea retragerii licenţei de la băncile comerciale în cazurile implicării vădit frauduloase a acestora în susţinerea firmelor-fantomă şi lichefierea ilicită a mijloacelor băneşti.
Guvernul urmează să evalueze eficienţa activităţii CCCEC în domeniul dat şi să soluţioneze problema întăririi structurilor de conducere ale acestei instituţii.
Deşi şefa Cabinetului de Miniştri, Zinaida Greceanâi, declarase că Sergiu Puşcuţă este un specialist foarte bun, care trebuie să rămână în serviciul statului, situaţia acestuia a rămas incertă, iar surse competente susţin că ideea Zinaidei Greceanâi nu ar fi fost susţinută de Vladimir Voronin.
Printr-o decizie din 26 noiembrie, pe lângă Guvern este instituit un Consiliu de coordonare a activităţii de prevenire şi combatere a criminalităţii şi corupţiei. Din componenţa acestuia fac parte vicepremierul Valentin Mejinschi, procurorul general Valeriu Gurbulea, directorul SIS, Artur Reşetnicov, ministrul Justiţiei, Vitalie Pârlog, ministrul afacerilor interne, Gheorghe Papuc, directorul general al Serviciului Vamal, Viorel Melnic, directorul general al Serviciului Grăniceri, Igor Colenov, şi preşedintele Curţii de Conturi, Ala Popescu.
No comment
Directorul CCCEC, Sergiu Puşcuţă, declara pentru presă că instituţia pe care o conduce este imparţială şi echidistantă. El a respins acuzaţiile formulate în ultimul timp de unii lideri politici, potrivit cărora Centrul ar fi devenit un instrument de intimidare a oponenţilor puterii comuniste. Sergiu Puşcuţă a declarat că nu i s-a întâmplat niciodată ca vreun reprezentant al puterii să-i ceară să exercite presiuni asupra oponenţilor politici.
După demiterea sa, Puşcuţă a refuzat să facă declaraţii pentru presă. El nu a comentat situaţia, spunând doar că, deocamdată, „nu va face nimic”.
Mai întâi oamenii sunt murdăriţi, apoi începe controlul
Tatiana Loghin:
Singurul lucru pe care pot să-l spun e că s-a produs o injustiţie totală. Am înţeles că au fost aduse acuzaţii deosebit de severe, dar fără suport. Suport înseamnă rezultatele unui control şi ale unei verificări a organelor abilitate. Am înţeles că, după destituire, au venit de la Procuratură şi de la Curtea de Conturi, să efectueze controale. Eu mă bucur că se efectuează acest control şi aştept rezultatele. Dacă organele abilitate vor găsi deficienţe, atunci este clar că acestea trebuie făcute publice. Deocamdată, însă, s-a procedat invers, mai întâi au fost murdăriţi oamenii, apoi a început controlul.
Nu ştiu care e cauza acestor declaraţii, căci nici nu eram în oraş când s-a întâmplat acea şedinţă unde a fost discutată starea de lucruri. Din această cauză nu vreau să fac presupuneri greşite sau declaraţii, care ar putea fi ireale.
Noi, într-adevăr, examinasem problema TVA-ului şi pregătisem materialele necesare prin care explicam necesitatea unei îmbunătăţiri a situaţiei. Iată că, în loc să venim cu explicaţia acestei probleme, în lipsa noastră, s-a decis cu totul altceva. Activez de 20 de ani în acest sistem, după absolvirea universităţii, şi nu am fost acuzată de incompetenţă sau de altceva, în tot acest răstimp. Nu înţeleg nici ce legătură are domnul Trocin cu problema TVA, căci el acoperea un domeniu în cadrul Inspectoratului care nu avea nicio tangenţă cu chestiunea în cauză. Oricum, aşteptăm rezultatele controlului, căci de altfel, e vorba de o hotărâre de Guvern, care nu poate fi atacată în instanţă.
Sergiu Burduja – un executant asiduu
La 26 noiembrie a fost eliberat din functia de director SIS, în baza unui decret semnat de şeful statului. Amintim că Sergiu Burduja fusese numit în funcţia de director adjunct al SIS la 18 iulie 2006. După demitere, în aceeaşi zi, Sergiu Burduja este numit, printr-o decizie de Guvern, director CCCEC.
Burduja are 39 de ani, născut la Cucuruzeni, Orhei. A absolvit ASEM. După absolvire a lucrat la SA Moldova Agroindbank. A deţinut şi funcţia de director general al Departamentului control financiar şi revizii al Ministerului Finanţelor. Potrivit unor surse din anturajul acestuia, este „asiduu, bun executant, modest, deştept”.
Viceministrul Pogurschi pleacă
Prin altă decizie de Guvern, a fost eliberat din funcţie viceministrul afacerilor interne, Andrei Pogurschi, în baza cererii depuse. Pogurschi a fost un funcţionar retras. El a devenit cunoscut în special după ce a făcut în presă următoarea declaraţie: „Suntem conştienţi că salariul mic stimulează corupţia în organele afacerilor interne”.
Botnari revine
După ce, în 2006, a fost demis din funcţia de viceministru de Interne, a fost angajat în calitate de şef de secţie în Agenţia pentru construcţii şi dezvoltare a teritoriului, iar ceva mai târziu numit prin hotărâre de Guvern viceministru al Transporturilor.
Numele lui Vladimir Botnari, potrivit Centrului de Investigaţii Jurnalistice, a devenit „celebru” prin 2005, când Direcţia Generală de Combatere a Crimei Organizate (DGCCO) din cadrul MAI a demarat o operaţiune pentru tragerea la răspundere a unei reţele criminale din care făceau parte poliţişti, vameşi şi angajaţi ai unor agenţii de pază din Chişinău, care beneficiau de protecţia unor persoane cu funcţii înalte în MAI. Atunci, însă, după un lanţ de arestări, în urma cărora fuseseră reţinuţi câţiva mici funcţionari din organele de interne şi câteva persoane „neimportante” din lumea interlopă, operaţiunea s-a împotmolit. Lucrurile s-au complicat atunci când s-a ajuns la demnitari sus-puşi, care acordau protecţie reţelei criminale. Ulterior, viceministrul de Interne, Vladimir Botnari, unul dintre cei bănuiţi de protecţionism, a fost destituit din funcţie.
Decizia de numire a sa în funcţie la Comisariatul General de Poliţie Chişinău este comentată în cercurile politice de la Chişinău drept o încercare de instituire a unui „control” mai riguros asupra echipei primarului Chirtoacă.
Diplomaţie politică – Neguţă, de la Strasbourg – la Moscova
Tot la 27 noiembrie, preşedintele Vladimir Voronin a semnat un decret privind acordarea lui Andrei Neguţă, reprezentant permanent al R. Moldova pe lângă Consiliul Europei, a rangului diplomatic de ambasador. Neguţă a fost rechemat în aceeaşi zi de Cabinetul de Miniştri de la Consiliul Europei şi s-a decis numirea acestuia în funcţia de Ambasador al R. Moldova în Federaţia Rusă.
Neguţă a activat la Consiliul Europei din 26 iulie 2006, când fusese numit după o perioadă de suspans, legată de rechemarea sa de la Paris, unde deţinuse funcţia de Ambasador al R. Moldova în Franţa.
Andrei Neguţă a plecat la Moscova în locul lui Vasile Sturza, care a fost rechemat din această funcţie la 26 septembrie 2008. Timp de două luni funcţia a rămas vacantă, iar în presă s-a vehiculat că lui Sturza i-ar fi frică să revină la Chişinău, deoarece ar fi acceptat ca fostul ministru al Apărării şi al SIS, Valeriu Pasat, să-şi depună actele la ambasadă, pentru eliberarea unui paşaport pentru strănătate, întrucât vechiul paşaport ar fi expirat.
Potrivit publicaţiei „Moldavskie Vedomosti”, şeful statului ar fi desfăşurat o şedinţă specială în legătură cu problema eliberării unui paşaport nou lui Pasat, interzicând perfectarea acestor acte. Ambasadorul Sturza, care ar fi acceptat să primească actele lui Pasat, risca să se aleagă cu un dosar penal, pentru „abuz în serviciu”.
După numirea lui Neguţă, l-am găsit, totuşi, pe Sturza la Chişinău. Acesta a apreciat drept „benefică” delegarea lui Neguţă în locul său, refuzând să comenteze dacă este sau nu adevărat că demisia sa ar fi legată de paşaportul lui Pasat.
Funcţionarii scriu cereri de plecare, din proprie iniţiativă, fără a indica data
Vlad Filat, Preşedintele PLDM:
Desemnarea celor doi directori adjuncti ai SIS, Bodean si Luncari, este doar una din mutările pe care le face şahistul Voronin pentru a evita „matul” la alegerile din 2009. Ceva mai înainte, Voronin l-a avansat pe Mejinschi la funcţia de viceprim-ministru şi l-a reinstalat la Interne pe Papuc, a făcut remaniei la CCCEC şi la Inspectoratul Fiscal. Vor urma, probabil, şi alte mutări înainte de alegeri, dar sunt convins că o eventuală implicare, dincolo de lege, a structurilor de forţă în procesul electoral le va face comuniştilor numai deservicii. Toată Europa este cu ochii pe R. Moldova. Cele două declaraţii ale ambasadorilor ţărilor UE sunt semne de alarmă pe care guvernarea comunistă trebuie să le ia ca atare. Din interiorul „monolitului” comunist al lui Voronin transpare tot mai evident nervozitate şi furie, fapt ce trebuie să ne determine şi pe noi, reprezentanţii opoziţiei, să acţionăm mai coerent şi mai coordonat, pentru a îndreptăţi aşteptările oamenilor care doresc o schimbare în bine la alegerile parlamnetare din 2009.
Veaceslav Untilă, vicepreşedintele AMN:
Remanierile de personal efectuate în ultimul timp de preşedintele Voronin dau de înţeles că apropiata campanie electorală va fi una dură. Instalarea unui vicedirector SIS, în fruntea CCCEC, este un semnal alarmant, deoarece nu este exclus ca noul director să exercite funcţii duble, or, se ştie, cei care au trecut vreodată prin birourile SIS rămân în exerciţiul funcţiunii pentru totdeauna.Ce planuri o fi având guvernarea?
Este cert că CCCEC va rămâne mai departe un instrument de intimidare în mâinile puterii. Tradiţiile acestei instituţii, în special dosarele penale fabricate la comandă, vor exista şi în continuare. Este bine cunoscut că şefii CCCEC şi al Inspectoratului Fiscal de Stat sunt cei care pot controla atât politicienii, cât şi agenţii economici, în special pe cei care au un cuvânt de spus în legătură cu procesele politice din R. Moldova.
De când comuniştii sunt la guvernare, funcţionarii pleacă din proprie iniţiativă, deşi este cert că o fac la indicaţia puterii. Deţin informaţii că, acum câteva zile, mai mulţi comisari de poliţie din raioane au fost chemaţi la minister şi obligaţi să scrie cereri de plecare din funcţii, din proprie iniţiativă, fără a indica data. Astfel, în orice clipă, aceştia pot fi demişi „de bună voie”.
Gheorghe Susarenco, deputat AMN
Despre politica de cadre de la noi se vorbeşte deschis în diverse cercuri. Se cunoaşte foarte bine cât costă o funcţie de judecător sau de preşedinte al instanţei, o licenţă de notar într-un centru raional sau la Chişinău, un fotoliu de comisar de poliţie sau un portofoliu de ministru, sau un post de funcţionar în cadrul unui minister sau departament. Doar cei de la guvernare nu se întreabă, din ce surse, având un salariu destul de modest, fiind lipsiţi de dreptul de a cumula funcţii şi de a se ocupa cu afaceri, un simplu colaborator CCCEC, poliţist, procuror, judecător sau vameş se plimbă cu maşini de zeci de mii de euro, îşi ridică castele de sute de milioane. Odată cu venirea comuniştilor la putere, prin numirile în posturile de judecători devenite vacante, Curtea Constituţională a fost trecută pe linie moartă.
Mare îngrijorare a trezit recenta decretare de către preşedinte a unei noi funcţii de viceprim-ministru pentru generalul Mejinschi. Toate astea – ocolind Parlamentul.
Numindu-l recent pe Gheorghe Papuc în mod repetat în funcţia de ministru de Interne, preşedintele Voronin a sfidat aceeaşi Constituţie, dar asta nu mai interesează pe nimeni, în actuala campanie electorală.
