Mihai Balan: “Riscăm să luptăm încontinuu cu suspiciunea provocată de imaginea deformată a unei hidre care ştie tot şi controlează pe oricine”

Interviu cu Mihai Balan, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al R. Moldova

— Ce moştenire aţi preluat, venind în funcţia de director SIS?

— Am găsit o stare moral-psihologică deprimantă. Nu e deloc uşor să gestionezi tensiunile care pot apărea în cadrul SIS, deoarece, chiar dacă întreaga activitate e suficient de compartimentată, apar şi rivalităţi. Aici am constatat că sunt persoane care au dat declaraţii mediului politic, care au deconspirat/divulgat informaţii cu accesibilitate limitată sau au interceptat convorbiri telefonice. În prezent, figuranţii unor astfel de acţiuni sunt în atenţia anchetelor de serviciu, iar alţii – chiar a justiţiei. În această stare defectuoasă, sunt importante performanţele în materie de integritate a angajaţilor, echidistanţă şi deontologie instituţională.

O moştenire regretabilă o constituie şi ecourile la atacurile unor media asupra SIS. Esenţa agresiunilor, în speţă, rezidă din comportamentul isteric manifestat de aşa-zise grupuri de ofiţeri-anonimi, or, se ştie că există numeroase stratageme viclene, tehnici obscure şi metode machiavelice de distorsionare a realităţii, de complicare, prin confuzie, a stării de lucruri, de dispersare şi de manipulare. Scopul final e de a tulbura apele într-atât, încât să se discrediteze orice intenţie de a aşeza lucrurile pe un făgaş normal. Vreau, însă, să menţionez că, printre ticăloşi, corupţi şi incompetenţi, în SIS există şi insule de seriozitate, or, SIS recrutează profesionişti respectaţi. Avem şi domenii de excelenţă, pe care, însa, unii au darul de a le denigra chiar mai eficient decât duşmanii noştri.

Deci, am preluat restanţe inclusiv la capitolul “imagine publică”, am constatat un amalgam de premise a unei modernizări pe interior, dar nu şi reformare instituţională. Chiar din primele zile, după preluarea mandatului de director, discut cu factori de decizie şi cu ofiţeri de rang inferior, inclusiv cu cei recent încadraţi. Nu discut doar cu cei care sunt întotdeauna de acord cu mine, discut şi cu cei care au curaj să mă contrazică, şi de aceştia sunt suficienţi. Majoritatea spun că, la SIS, nu s-au realizat lucruri importante deoarece lipsea managementul resurselor umane. Un alt motiv invocat, în contextul ineficienţei SIS, e că nu s-a acordat suficientă încredere instituţiei. Astfel, tot ce facem acum, e pentru a obţine nu doar încredere, ci şi certitudine că SIS poate satisface, implicit, cererea de securitate naţională a statului. La etapa actuală, mulţi şi-au pus deja speranţe, inclusiv partenerii cu care cooperăm, iar eu nu doresc să-i dezamăgesc.

— De ce aţi acceptat, totuşi, această funcţie?

— Propunerea şefului statului, Nicolae Timofti, pe care, de altfel, am acceptat-o după multe insomnii, m-a determinat să reculeg parcursul şi vocaţia profesională. Pentru a nu rămâne în espectativă, la această etapă istorică de propăşire europeană a R. Moldova, această determinare civică mi-a insuflat dorinţa de a aranja astfel lucrurile în domeniul încredinţat, încât cetăţenii noştri, oriunde s-ar afla, să ştie că sunt în siguranţă absolută.

— Se tot vorbeşte despre reformarea SIS. Ce presupune această reformă?

— Strategia propriu-zisă de reformare a SIS oferă soluţii exhaustive provocărilor importante şi momentelor dificile la această etapă. Soluţiile au fost definite astfel, încât să determine în viitor o mai bună gestionare a lor. Reforma nu aparţine exclusiv anumitor persoane din SIS, ci este parte integrantă a întregii instituţii – pentru că anumite vulnerabilităţi interne, dar şi evoluţiile mediului de securitate influenţează în egală măsură Statul, Societatea şi Cetăţeanul.

Suntem preocupaţi ca R. Moldova să aibă o structură de intelligence eficientă şi puternică. Acest deziderat înseamnă reconstruirea întregii structuri. Rezultatele concrete ale acestui proces, în derulare, vor fi vizibile în 4-5 ani.

— Într-un context declaraţi că angajaţii SIS nu ar mai trebui instruiţi prin şcolile fostului KGB, ci în cele europene. Aţi reuşit deja să iniţiaţi vreo instruire europeană?

— SIS acordă importanţă majoră formării specialiştilor de valoare, promovării şi dezvoltării profesionale a acestora, inclusiv în centrele de instruire euro-comunitare. Recent, a fost iniţiată – pe această dimensiune – asistenţă metodico-didactică şi expertizare sectorială cu 4 servicii partenere. SIS valorifică şi înaltele calificări profesionale ale ofiţerilor de informaţii instruiţi în diverse Centre specializate din regiune. E necesară optimizarea sistemului actual de formare profesională a ofiţerilor SIS. Priorităţile imediate presupun transformarea comportamentală a întregului efectiv SIS, consolidarea potenţialului informativ şi eficientizarea managementului resurselor umane, astfel încât R.Moldova să beneficieze de sprijin în devenirea sa ca şi actor regional abil, capabil să protejeze valorile europene într-o conjunctură generatoare de riscuri şi ameninţări asimetrice, dar şi oportunităţi inegalabile. Obiectivele enunţate devin realizabile inclusiv prin reformarea Institutului Naţional de Informaţii şi Securitate “Bogdan, Întemeietorul Moldovei” (INIS). Fiecare ofiţer va trebui să se adapteze cerinţelor pe care mediul de securitate intern şi extern le impun, or, esenţa unui serviciu de informaţii şi securitate autentic este integritatea, competenţa şi inteligenţa.

— Ce salarii au angajaţii SIS?

— Salariul unui novice nu diferă de cel al multor funcţionari publici, constituind cca 3500 lei. O faptă reprobabilă este că ofiţerul de informaţii şi securitate de la noi poate face faţă cu greu cerinţelor actuale, cu un pachet al garanţiilor sociale redus la minimum, pe când experienţa altor state denotă exact contrariul. Sunt dificultăţi la acest capitol. Nimănui nu-i este confortabil să renunţe la lucruri importante – şi nu mă refer atât la chestiuni de ordin material, cât mai ales la faptul că oricare dintre ofiţerii SIS ar dori să aibă un program dacă nu stabil, cel puţin previzibil. Ritmul şi dificultatea sarcinilor ce le revin îi obligă, însă, să muncească mult şi să mizeze pe înţelegerea familiilor lor. Cât mă priveşte, fac demersuri pentru soluţionarea problemelor care îi preocupă pe angajaţii SIS, fie că este vorba de necesităţi de ordin profesional sau de cele ce ţin de asigurarea unui nivel echitabil al veniturilor.

— În cazul tragediei din “Pădurea Domnească”, instituţia pe care o conduceţi a fost criticată dur, pe motiv că ar fi aflat târziu despre cele întâmplate. Cum a fost de fapt?

— SIS şi-a expus poziţia cu privire la incidentul din “Pădurea Domnească”, prin intermediul comunicatelor de presă şi al intervenţiilor publice la subiect. Suntem şi în continuare disponibili de a acorda suport informativ de competenţă organelor abilitate, întru elucidarea neîntârziată a acestui caz regretabil.

— Subiectul interceptării convorbirilor telefonice a scandalizat societatea? SIS ştie cine pe cine interceptează?

— Cadrul legal stipulează expres realizarea măsurilor speciale de investigaţie de către SIS, în cadrul proceselor penale, implicit procedura de interceptare. Ofiţerul de investigaţie dispune executarea procedurii, exclusiv în circumstanţele care certifică existenţa autorizării judecătorului de instrucţie şi a demersului procurorului, asigurând, sub aspect tehnic, interceptarea prin remiterea semnalului către organul de urmărire penală. Faptul că SIS este singurul organ abilitat prin lege să efectueze asigurarea tehnică a interceptării şi, repet, doar asigurarea tehnică, – serveşte drept garanţie că interceptarea convorbirilor nu va fi realizată în mod ilegal de unele forţe sau structuri interesate. Subliniez că echipamentul tehnic din dotare înregistrează orice accesare, excluzând posibilitatea de conectare ilegală la sistemul electronic din gestiune. Acest fapt poate fi verificat – oricând – de organele abilitate, în limitele legii.

— Câţi dintre foştii angajaţi KGB mai activează în SIS?

— Această cifră, prezentată în mod hiperbolic opiniei publice, nu atinge nici 1%. În interiorul instituţiei s-a produs o rotaţie de generaţii de ofiţeri. Astăzi, media de vârstă a efectivului constituie 30—35 de ani, tineri care nu au nimic în comun cu practicile fostului KGB. Părerea mea e că SIS trebuie să-şi asume trecutul, recunoscându-şi greşelile şi vulnerabilităţile, evoluţia sa nu poate fi diferită de cea a R.Moldova. Cred că, prin măsurile de reformare pe care le-am demarat, ne-am şi delimitat de trecut. E un proces ireversibil. La 22 de ani de la proclamarea Independenţei, a avut loc un schimb de generaţii la nivelul întregii societăţi şi în cadrul SIS. Deseori, se acordă o importanţă prea mare trecutului, în detrimentul unor dezbateri de substanţă asupra prezentului şi viitorului. În fond, acum ne confruntăm cu destule provocări şi pericole cărora ar trebui să le facem faţă. Raportarea la trecut nu trebuie să devină o “cantonare” în acest trecut.

— Credeţi că foştii kgb-işti se pot dezice de stilul sovietic, autoritar din acele structuri?

— SIS e o instituţie cu o istorie complicată, specifică ţărilor care au trecut printr-o schimbare de regim, fiind, totodată, o structură care parcurge un proces accelerat de transformare pentru a se adapta la standardele comunităţilor de informaţii din ţările cu democraţii consolidate. E nevoie de putere profesională şi probitate morală, pentru a susţine testul credibilităţii. Să nu intrăm, însă, pe o pistă greşită, de distorsionare a realităţii, altfel riscăm să luptăm încontinuu cu suspiciunea provocată de imaginea deformată a unei hidre care ştie tot şi controlează pe oricine.
Cu certitudine, gândirea şi metodele de ordin kgb-ist sunt în afara “zidurilor” SIS.

— S-a scris că, în arhiva SIS, sunt suficiente dovezi care probează natura criminală a regimului comunist. Cum se lucrează cu ele?

— Premisa fundamentală pentru despărţirea de trecutul blamat şi controversat a constituit-o procesul prin care SIS a redat societăţii o parte din istoria sa tumultuoasă. Din 2010, SIS a desecretizat şi a transmis către Arhiva Naţională materiale documentare din fondul dosarelor judiciare iniţiate în privinţa persoanelor supuse represiunilor politice de regimul totalitar. Acum, în depozitul special al SIS au mai rămas cca 13463 de astfel de dosare. Numeroase informaţii din arhivă au fost accesate în premieră de Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar, care a prezentat opiniei publice un raport exhaustiv cu privire la atrocităţile epocii totalitare comuniste. Datorită implicării experţilor în domeniu, diverse date din arhiva SIS au fost valorificate în conformitate cu interesul public, generând ecouri majore în societate. De fapt, prin tot ce facem, confirmăm realizarea obiectivului strategic al SIS: oferirea accesului liber pentru cetăţeni şi cercetători ştiinţifici la documente de interes istoric, muzeografic şi social. În altă ordine de idei, constat că SIS are o cooperare eficientă cu Consiliul Memorial al Holocaustului din SUA, pe adresa căruia au fost remise materiale inedite despre crimele comise împotriva victimelor Holocaustului în cel de-al II-lea război mondial. Cooperăm şi cu Comisia de anchetă pentru examinarea situaţiei arhivelor Comitetului Securităţii de Stat (KGB) al RSSM, în vederea furnizării informaţiei de competenţă.

— De ce se tem oamenii de SIS?

— SIS, poate mai mult ca alte instituţii, este extrem de sensibil atât la “turbulenţele” din interior cât şi din afară, fiind obligat mereu să se adapteze rapid la noile exigenţe pentru a face faţă provocărilor. Nu-mi rămâne decât să reconfirm o stare de fapt recunoscută în cadrul multiplelor întrevederi în format bi- sau multilateral cu parteneri regionali şi internaţional: SIS şi-a asumat valorile democratice, aducând un plus de credibilitate activităţii sale cotidiene, contribuind la optimizarea percepţiei publice privind gradul de transparenţă. Un lucru e cert: doar cine nu doreşte premeditat, din raţiuni contrare bunului simţ, să recunoască un lucru evident, doar acela nu va vedea că SIS îşi exercită cu onestitate şi profesionism misiunea de salvgardare şi promovare, prin mijloace specifice, a intereselor naţionale.

— Cum este iniţiat un dosar la SIS? Cine, de fapt, e în vizorul acestei instituţii?

— În mod special, în vizorul SIS intră persoane, organizaţii sau fenomene care, prin practicarea metodelor de natură violentă, au drept intenţie lezarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, subminarea bazelor orânduirii constituţionale a R. Moldova, precum şi prejudicierea valorilor statului de drept. În acest context, măsurile speciale elaborate şi realizate de SIS sunt axate pe dimensiunea deconspirării, prevenirii şi contracarării manifestărilor negative cum ar fi – terorismul internaţional şi activităţile conexe acestuia, extremismul, crima transfrontalieră organizată, alte spectre de natură foarte gravă ce atentează la securitatea economică, financiară şi socială.

SIS reacţionează atunci când dispune de informaţii care pot afecta securitatea naţională, totalitatea materialelor fiind acumulate de ofiţerul de investigaţie în cadrul unui dosar special. Accentuez că orice dosar gestionat de SIS nu poate servi drept temei pentru limitarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului, or, garantarea supremaţiei legii constituie una din sarcinile principale ale ofiţerului SIS.

— Care sunt cele mai mari pericole pentru securitatea naţională a R. Moldova?

— În interiorul SIS operăm cu distincţia dintre ameninţări – cu un impact major sau iminent asupra securităţii, riscuri – cu o manifestare mai redusa, extinsă în timp, şi vulnerabilităţi – aspecte care derivă din deficienţe interne, de sistem. Cunoaşterea acestor riscuri presupune nu doar analiza fenomenelor, ci şi anticiparea evoluţiilor. În acest context, remarcăm că persistă o serie de vulnerabilităţi importante care ne afectează securitatea – din zona economică, a infrastructurii, din domeniul energetic, pentru a nu enumera decât câteva, – peste care se suprapune accentuarea unor fenomene de risc importante generate de extremism, proliferarea armelor de distrugere în masă, reţelele de trafic şi crima organizată, de extinderea terorismului. Legăturile dintre terorismul internaţional şi crima organizată au devenit evidente. Nu poate fi, nicicum, neglijată persistenţa unor rivalităţi regional-statale cu influenţă directă asupra intereselor R.Moldova.

Analiza de risc şi de oportunitate este un domeniu în care dorim să dezvoltăm rolul SIS.

— Pe 19 februarie, preşedintele Nicolae Timofti a participat la reuniunea de bilanţ a Colegiului SIS. Ce priorităţi a trasat şeful statului pentru activitatea SIS?

— În cadrul reuniunii de bilanţ a SIS, şeful statului, Nicolae Timofti, a accentuat că anul 2012 a fost unul de referinţă pentru demararea procesului de reformă instituţională, constituind şi o etapă în care s-a încercat asigurarea creşterii calităţii produselor informative destinate beneficiarilor legali. Preşedintele a remarcat că SIS a acoperit zone diverse de interes pentru fundamentarea deciziilor strategice şi a politicilor în domenii vitale de interes pentru stat şi pentru cetăţeni. A fost subliniat imperativul dezvoltării expertizei analitice a SIS, a capacităţii calificate de prognoză, în vederea anticipării anumitor provocări de securitate. Au fost trasate şi misiuni strategice noi pentru SIS. Astfel, a fost enunţat dezideratul promovării active a intereselor de securitate a statului, în cooperare cu serviciile partenere din zona euro-comunitară şi cu alte servicii care au incidenţă majoră în sistemul internaţional. Vorbim nu doar despre oferirea datelor cu caracter informativ, dar şi a informaţiilor care ar ajuta R. Moldova să obţină un avantaj strategic în negocierile sau dezbaterile externe, purtate de factorii supremi de decizie ai ţării. Pentru mine, în calitate de director al acestei instituţii, mult mai important decât o abordare formală a unei acţiuni de bilanţ, – activitatea SIS e una realistă, marcată de spirit critic, care ar evidenţia fără reţinere stări de fapt şi fenomene de importanţă majoră pentru securitatea naţională.

— Ce a mai rămas la SIS legat de evenimentele din 7 aprilie 2009?

— În continuare, SIS asigură suport informativ de competenţă Procuraturii Generale, în cadrul dosarului penal legat de investigarea evenimentelor din aprilie 2009. Totodată, prin acţiuni comune investigăm spectrul de medii vulnerabile ce ar fi condus la violenţele din PMAN.

În rest, statutul funcţiei deţinute îmi rezervă dreptul de a mă abţine de la aprecieri juridice sau publice cu privire la acele evenimente, în contextul în care suntem în aşteptarea deciziei finale a organului de urmărire penală şi, ulterior, a instanţei de judecată.

— După învestirea dvs. la SIS, au fost efectuate mai multe demisii. Care au fost motivele demiterii anume a acelor funcţionari?

— În derulare la SIS e procesul de schimbare a cadrelor. În trei luni, au trebuit să plece 18 persoane. Printre aceştia, erau ofiţeri prezenţi în structură până la 1991. Din păcate, aceştia ocupau poziţii în vârful eşichierului de comandă. O altă categorie pasibilă concedierii a fost cea de vârstă, or, dacă aceştia stăteau de 20 de ani la conducerea direcţiilor, cei tineri, formaţi în spirit european, nu aveau cum creşte. De altfel, cei mai în vârstă erau acceptaţi şi în cele mai sensibile cazuri la care lucrăm, informaţii externe, contrainformaţii în economie, în alte misiuni pe care le avem cu partenerii străini. Aşa cum erau, nu mai puteau fi agreaţi de generaţia în devenire.

Cât despre evoluţia profesională a cadrelor SIS, am decis păstrarea celor valoroşi. Partea morală a transformărilor instituţionale ţine de păstrarea şi folosirea fiecărui profesionist în informaţii, chiar dacă e vorba de cei de până la 1991, evident doar dacă ei nu au prejudiciat drepturile omului în activitatea lor anterioară.

— Vor urma şi alte disponibilizări?

— Voi cere şi în continuare, de la întreg efectivul SIS, absolut de la toţi, să dea dovadă de fermitate, menţinându-şi echidistanţa şi neutralitatea – care dau forţă şi legitimitate acţiunilor corporatiste de elită. Cât despre conducătorii subunităţilor aparatului central, inclusiv ai celor teritoriale, aceştia, dacă doresc să rămână în funcţii, ar trebui, în regim de urgenţă, să-şi sporească performanţele şi să furnizeze cunoaştere în profunzime a fenomenelor informative. Doar în asemenea condiţii de profesionalism, autoritatea lor va fi mai puţin birocratică şi formală. Conducătorii de subdiviziuni, indiferent de profil, nu trebuie să arate cum se face, ci încotro trebuie să se îndrepte structurile şi oamenii pe care îi coordonează. Voi încuraja doar formele de organizare dinamice. Voi asigura, pe interior, tranziţia de la structuri ierarhice rigide la grupuri de lucru flexibile, întrucât serviciile de informaţii moderne sunt tot mai puţin piramidale şi tot mai mult de tip centric.

— Cine are prioritate să fie angajat la SIS?

— Majoritatea candidaţilor intră în vizorul SIS, ca şi potenţiali angajaţi, încă din universităţi, graţie reuşitei academice, condiţiei fizice excelente de care dau dovadă. Deseori, tinerii nici nu intuiesc că vor îmbrăţişa această misiune, desfăşurată dincolo de ecranele TV, într-o discreţie aproape totală, menită să semnaleze factorului politic suprem schimbări din mediul naţional de securitate, inclusiv din mediul geopolitic. Apropo, în cazul acestor tineri, nu este vorba doar de muşchi, ci şi de foarte multă inteligenţă. A fi ofiţer de informaţii înseamnă să nu fii doar un om de cultură generală remarcabilă, ci să ai şi un simţ sporit de orientare rapidă în situaţii dificile. Virtuţile unui ofiţer SIS sunt anonimatul şi loialitatea deplină, pentru că toate misiunile asumate ţin de securitatea naţională a statului. Puţini, însă, din cei care se visează cu identităţi diferite şi cu faţete cât mai diverse, adică spioni, întrunesc suficiente competenţe. În acest sens, pentru ca să avem mult mai mari şanse ca aprecierea finală să fie exactă, am solicitat colegilor responsabili de managementul resurselor umane ca intervenţia subiectivă să fie limitată. Aici nu avem dreptul să greşim. De altfel, în 2012, din 70 de aspiranţi trecuţi de preselecţie, proces care durează cel puţin un an de zile, la Comisia de validare a SIS au fost admişi 22, dintre care doar 18 au reuşit să intre în pregătire la INIS. Practica demonstrează că, după absolvire, şi mai puţini ajung titulari ai SIS – instituţie de elită, formată din oameni care acceptă să trăiască două vieţi, dispuşi să se angajeze într-un loc în care frumuseţea muncii este complementată de mari riscuri.

— SIS are eroi?

— Serviciul secret al R. Moldova are şi eroi, dintre cei care dobândesc informaţia, pe care apoi o valorifică oportun, cu riscul propriei vieţi. Unii suferă până la sfârşitul zilelor pentru felul în care au încheiat o misiune. Chiar şi aşa, ofiţerii de informaţii şi securitate trebuie să găsească un echilibru pe care puţini reuşesc să îl aibă. Cu foarte puţine excepţii, secretele misiunilor îndeplinite le poartă pentru totdeauna.

— Cât de frecvent primiţi, la SIS, scrisori sau apeluri anonime? Ce faceţi cu ele?

— Din cele 557 de petiţii parvenite la SIS în 2012, vreo 16% au un conţinut informativ ce vizează depăşirea atribuţiilor de serviciu de către persoane cu funcţii de răspundere, din structurile puterii de stat. Aceste petiţii au fost examinate şi remise autorităţilor competente. De altfel, SIS răspunde tuturor adresărilor, cu condiţia respectării de către solicitanţi a legislaţiei în vigoare. Reieşind deja din particularitatea demersurilor înaintate, cetăţenii sunt invitaţi la sediul nostru pentru a primi acte sau a lua cunoştinţă de materialele dosarelor din arhivă. Dacă informaţiile prezentate de cetăţeni sunt relevante pentru securitatea naţională, SIS se autosesizează şi, în temeiul faptelor expuse, realizează acţiuni conform competenţei.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, ZdG

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

4 comentarii

  1. Colun

    are sisul o atribuţie nu mai puţin importantă,ba chear aş zice cea mai importantă, verificarea candidaţilor la funcţii publuice. Intuiesc că aceste verificări se fac din birou, adunându-se careva informaţie de la unel instituţii bancare, ş.a.Real nimeni, cu adevărat, nu este verificat fizic, cu ieşiri la locul de trai, serviciu, barem să vadă în ce palate locuiesc, ce maşini conduc ambii soţi, care toată viaţa trăiesc din salariu.

  2. Vlad Drakpula

    Multstimati reporteri ZdG,de ce nu faceti o investigatie cum un MASON ca Balan,membru al msoneriei internationale ROTARY CLUB a ajuns director Servicului Secret al RM???

  3. Nicu

    Am citit undeva ca dl Balan a fost turnator al KGB-ului la facultate. De pilda, o studenta s-a laudata de fata cu el ca are un dolar SUA. Imediat dupa aceea, a fost chemata la interogatoriu. Poate ca decanul de-atunci mai traieste?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *