Matthias Meyer: "Cu certitudine, Germania va însoţi R. Moldova pe calea schimbării"

Interviu cu Matthias Meyer, Ambasadorul Germaniei în R. Moldova

— Dle Ambasador, până a veni la Chişinău, aţi muncit în mai multe misiuni diplomatice, din mai multe ţări, inclusiv ex-sovietice. Cum vi se pare actuala dvs. misiune, în R. Moldova, în raport cu cele anterioare?

— Am muncit în mai multe misiuni diplomatice din lume, inclusiv în câteva state ex-sovietice.

Nu cred, însă, că pot să compar ţările din Asia Centrală cu cele din Europa, pentru că sunt prea mari diferenţele de cultură, religie, tradiţii. În mai multe ţări ex-sovietice din Asia Centrală, timp de secole, au dominat regimuri autoritare, marcate de islam, ceea ce nu este şi cazul Europei. R. Moldova este un stat creştin, situat în centrul Europei, este o ţară care are relaţii atât cu România, cât şi cu Rusia. Desigur, şi în cazul R. Moldova, sunt mai multe elemente moştenite din perioada sovietică. Nu ar trebui să le interpretăm neapărat ca pe nişte influenţe negative, pentru că nu tot ce vine din ex-URSS este neapărat rău. De exemplu, sistemul educaţional a fost unul interesant în acea perioadă. Cred că doar în URSS a fost posibilă o dezvoltare atât de amplă a sistemului educaţional. Acelaşi lucru l-am putut remarca şi în Asia Centrală, acolo unde educaţia a avut un rol esenţial în procesul de promovare a rolului femeii în societate. Cred că şi în Moldova rolul femeilor în viaţa publică a fost consolidat anume în perioada sovietică. În consecinţă, astăzi, în R. Moldova, descoperim foarte multe femei cu funcţii importante în stat. Egalitatea de gen în poziţii administrative este tot mai vizibilă în R. Moldova, şi acest fapt este unul important.

— Cum se va răsfrânge asupra relaţiilor moldo-germane victoria Angelei Merkel la ultimele alegeri parlamentare?

— Alegerile din Germania s-au încheiat cu un rezultat foarte clar pentru Angela Merkel. Cu cele peste 41% acumulate, Angela Merkel aproape că a atins o majoritate absolută. În prezent, au loc negocierile Angelei Merkel cu potenţialii parteneri de guvernare: reprezentanţii social-democraţilor şi ai verzilor. Vreau să vă asigur că, în condiţiile în care Angela Merkel a fost şi va rămâne cancelar, atitudinea Germaniei faţă de R. Moldova va fi la fel de favorabilă. Germania este preocupată de soluţionarea cât mai grabnică a conflictului transnistrean. A şi fost anunţată o conferinţă ce se va desfăşura în Germania, sub egida OSCE. Germania este interesată de stabilizarea situaţiei din R. Moldova. Suntem interesaţi ca R. Moldova să se identifice cât mai curând ca fiind o ţară europeană. Ne dorim, de asemenea, ca relaţia dintre R. Moldova şi Germania să devină din ce în ce mai puternică. În prezent, în domeniile economic, cultural sau ştiinţific, avem relaţii strânse de cooperare. Cât de curând, vor fi anunţate şi alte vizite la nivel înalt.

— Cum este marcată în Patria dvs. ziua de 3 octombrie – sărbătoarea naţională a Germaniei?

— Germania este o ţară relativ mare şi acolo descoperim diferenţe de tradiţii între Est şi Vest, Nord şi Sud. Unele sărbători sunt preluate de diferite zone, cum ar fi Oktoberfest. Avem şi noi sărbătoarea vinului, sărbătoarea berii. Aceste evenimente sunt serbate în aer liber, cu participarea localnicilor şi a oaspeţilor. La astfel de sărbători participă oameni de diferite vârste şi acest fapt are un farmec aparte. 3 octombrie este o sărbătoare relativ nouă, datând din 1990. În această zi marcăm reunificarea Germaniei. Îmi amintesc foarte bine prima mea sărbătoare de 3 octombrie. Eram în Iordania şi am început să sărbătorim, iar lumea se bucura împreună cu noi pentru reunificarea Germaniei. Era o bucurie inimaginabilă. Cred că felul în care sărbătorile sunt marcate pentru prima dată este irepetabil. Cu timpul, orice sărbătoare capătă nuanţe noi. De altfel, în Germania, această sărbătoare semnifică altceva decât sărbătoarea naţională a Franţei sau decât Ziua Reginei, în Marea Britanie, sau decât Ziua Independenţei, în SUA. În Franţa, pe 14 iulie, lumea iese în stradă, sărbătoreşte, dansează, pe când în Germania, în fiecare an, Ziua Naţională are o nouă capitală, acest rol avându-l, consecutiv, capitalele celor 16 landuri. Astfel, în fiecare an, un alt land este responsabil de organizarea evenimentului. În acest an, sărbătoarea este organizată de landul Baden-Württemberg, cu capitala la Stuttgart. În 2012, a fost în Statul Liber Bavaria, cu capitala la München, şi a coincis cu Oktoberfest.

În acest an, pe 3 octombrie, la Stuttgart, sunt organizate evenimente cu totul speciale, în cadrul cărora se vor întâlni oficiali de rang înalt din politică, oameni de cultură, se vor ţine discursuri. Preşedintele federal al Germaniei, Joachim Gauck, şi cancelara Angela Merkel vor ţine discursuri despre importanţa istorică a zilei de 3 octombrie.

— Pentru că am ajuns să vorbim despre Ziua Unităţii Germaniei, despre căderea Zidului Berlinez, vreau să vă întreb şi despre Zidul de pe Prut, dintre România şi R. Moldova. Mai poate cădea acest “zid” în actualul context istoric şi politic?

— Cred că dacă e să vorbim despre Germania de până la 1990, pe noi ne separa foarte dur cortina de fier dintre cele două Germanii. Pe de o parte, erau ostaşii aliaţilor din Est, pe de altă parte – ostaşii aliaţilor din Vest. Era o situaţie periculoasă, generatoare de eventuale conflicte. Reunificarea a fost posibilă şi datorită faptului că marile puteri, cele 4 mari puteri, au aprobat căderea zidului. Cele 4 mari puteri au fost responsabile de situaţia din Germania. Cât despre R. Moldova şi România, situaţia e total diferită. Nu există o linie de conflict şi nici ideologii diferite. România este în UE, iar R. Moldova are toate şansele să devină membră a UE. Din această cauză nu cred că putem vorbi despre unire acum, pentru că cele două state vor fi oricum împreună în UE.

— Care sunt prognozele Germaniei, în cazul R. Moldova, pentru Summitul de la Vilnius?

— Întotdeauna am considerat că, la Vilnius, va avea loc un Summit foarte important. E important pentru statele Parteneriatului Estic, pentru care noi dorim asocierea şi acordul de liber schimb în UE. Şi pentru R. Moldova dorim acest fapt, deoarece statul R. Moldova de mai mult timp aspiră la acest spaţiu. R. Moldova a primit susţinerea Germaniei odată cu vizita cancelarului Angela Merkel la Chişinău. Atunci, înaltul oficial german a transmis mesaje încurajatoare pentru R. Moldova. Acordul de liberalizare a regimului de vize e la fel de important pentru cetăţenii R. Moldova şi noi credem că va fi semnat în timpul apropiat.

— Corupţia e un fenomen care nu ne permite să avansăm, aşa cum ne-am dori, în UE. Cum poate fi combătut în realitate acest fenomen? Ce experienţe germane, în acest sens, ne puteţi recomanda?

— Despre combaterea corupţiei vorbim nu doar în interesul cetăţenilor R. Moldova, ci şi pentru că fenomenul corupţiei afectează investitorii noştri. Drumul european pe care l-a ales R. Moldova presupune un cadru legal mai bun, inclusiv pentru germanii care vor să investească în R. Moldova. În acest sens, intenţionăm să începem un dialog cu Guvernul R. Moldova pentru a aduce şi nişte oferte speciale, care ar facilita combaterea corupţiei. E ca şi cum am invita un medic, care are de luptat cu o boală foarte complicată. În opinia mea, pacientul care suferă de o astfel de boală ar trebui să o ia în serios, deoarece, în caz contrar, îl paşte pericolul morţii. Ar trebui să începem de la unele cazuri concrete şi nu doar să vorbim la general despre această problemă. Apoi să comparăm cum au fost combătute cazuri similare de corupţie în alte ţări ale UE. Ar trebui să funcţioneze un sistem, începând de la sectorul de poliţie, trecând pe la procuratură, după care – în instanţa de judecată. Ar trebui să existe siguranţa că, în toate aceste puncte-cheie, se acţionează legal, corect şi eficient. Veţi spune că ţările sunt diferite şi experienţele acestor ţări – la fel. Desigur, ar putea apărea momente specifice, dar sunt sigur că există şi elemente standard, viabile pentru orice stat. Eu nu văd problema în lipsa unor legi, ci în faptul că acestea nu sunt aplicate, iar această neaplicare a legilor este legată direct de exercitarea unor influenţe politice asupra unor instituţii care, în astfel de circumstanţe, nu pot funcţiona liber şi legal. Cred că Europa este gata să accepte R. Moldova cât mai aproape de ea doar dacă instituţiile statului vor funcţiona cât mai corect. Doar în astfel de condiţii R. Moldova are şanse reale să adere la UE. Cei care îşi permit să exercite influenţe politice în procesul de combatere a corupţiei acţionează împotriva aspiraţiilor spre UE.

— Care, în opinia dvs., sunt cele mai corupte domenii în R. Moldova?

— Cred că putem găsi exemple în multe domenii. Dacă vom discuta cu oamenii care vin încoace şi vor să investească în R. Moldova, vom afla istorii despre corupţia din instituţiile statului. Personal, nu m-am confruntat cu vreun caz de corupţie, dar am contacte cu oamenii de afaceri germani care au activităţi în R. Moldova. Ei îmi spun că, deseori, nici nu se pot adresa în instanţele de judecată, deoarece nu se pot aştepta la o aplicare echitabilă a legii.

— E greu de delimitat corupţia în sănătate. Medicii spun că sunt cazuri de exprimare a recunoştinţei de către pacienţi, iar cei din urmă afirmă că e curată corupţie atunci când tratamentul este condiţionat de acordarea unor taxe neoficiale. Cum e tradiţia germană în domeniul sănătăţii?

— Nu sunt expert în sistemul de sănătate sau în lupta anticorupţie. Vreau, însă, să vă anunţ că, în curând, din Germania va veni la Chişinău un expert care va ţine lecţii publice, urmate de discuţii, despre cum poate fi combătută corupţia în cazuri concrete. Evenimentul va fi unul public, deschis inclusiv pentru presă. Expertul va avea şi un discurs pentru studenţii de la ASEM. Cred că e foarte important ca subiectul să fie dezbătut în public. Deoarece combaterea corupţiei e un pas spre modernizare, şi noi, germanii, suntem interesaţi să sprijinim modernizarea R. Moldova. De altfel, toate statele membre ale UE şi instituţiile internaţionale acreditate în R. Moldova se implică în combaterea corupţiei.

— Pe site-ul Ambasadei, http://www.chisinau.diplo.de, găsim următorul mesaj: „Dorim să vă facilităm intrarea pe teritoriul Germaniei”. Cum reacţionează cetăţenii la acest mesaj?

— În ultimul timp, am reuşit foarte multe sub aspectul facilitării procedurii de oferire a vizelor. Acum există posibilitatea de programare on-line, iar acest fapt a făcut să nu mai avem rânduri de solicitanţi în faţa ambasadei. Am început să acordăm vize pe termen lung, astfel încât cetăţenii să nu ne mai solicite atât de des. Sunt şanse foarte bune ca, din 2014, să fie posibile călătoriile în UE fără vize, pe un termen de cel mult trei luni. Cota de refuzuri a vizelor s-a redus, atingând 1—2 %. Deci, din 100 de solicitanţi, 98 primesc vize. Cei care nu primesc, sunt deseori trataţi cu refuz doar pentru că prezintă dosare incomplete.

— Germania, la fel ca şi alte state europene, se confruntă cu probleme economice sau chiar cu o criză economică. Cum sunt găsite fonduri în cadrul asistenţei pentru dezvoltare, acordată R. Moldova de către Germania?

— Germania are un buget în care sunt incluse mijloace destinate unor scopuri diverse. Pentru depăşirea crizei trebuie să întreprindem reducerea cheltuielilor în diferite domenii. De aceste măsuri sunt afectate şi mijloacele destinate asistenţei externe. În aceste condiţii, unele ţări nu au mai primit fonduri pentru dezvoltare. De altfel, sunt anumite criterii pe care o ţară trebuie să le respecte atunci când aspiră la fonduri germane pentru dezvoltare. În cazul R. Moldova, care şi-a manifestat aspiraţiile democratice, nu a fost redusă finanţarea, din contra, aceasta fiind majorată cu 3 milioane în 2013. Fondurile germane acordate R. Moldova sunt destinate instruirii profesionale, aprovizionării cu apă, domeniului sănătăţii şi conservării energiei.

— Ce norme ar trebui să cunoască şi să respecte cetăţenii R. Moldova care pleacă la muncă în Germania?

— Cei care ajung la muncă în Germania trebuie să aibă un permis special, pentru muncă sau pentru studii, eliberat de instituţii germane. Cei care le oferă astfel de permise le explică, în Germania, ce fel de taxe trebuie să achite, ce fel de norme legale trebuie să respecte. În cazul studenţilor, organizaţiile studenţeşti se ocupă de nou-veniţi. Niciun deţinător al unor astfel de permise nu va rămâne în stradă din cauza oricăror probleme.

— Cât de frecvent sunt implicaţi în infracţiuni cetăţenii R. Moldova care migrează la muncă în Germania? Cât de aspră e legea germană în raport cu migranţii ilegali?

— Ambasada Germaniei acreditată în R. Moldova nu deţine vreun document care ar atesta câţi cetăţeni ai R. Moldova sunt implicaţi în infracţiuni în Germania. Ceea ce ştiu, însă, e că gradul de criminalitate al străinilor nu este mai mare decât al cetăţenilor germani. Nu cred că cetăţenii R. Moldova se evidenţiază la capitolul criminalităţii sporite pe teritoriul Germaniei. Cei care comit infracţiuni în Germania sunt trataţi în conformitate cu legile germane. Acest fapt se referă nu doar la persoanele care muncesc ilegal, ci şi la angajatori. Cei care muncesc ilegal ar trebui să ştie că, fiind depistaţi, vor fi deportaţi din Germania.

— O perioadă lungă de timp, în R. Moldova, turismul era asociat cu migraţia ilegală. Firmele turistice făceau bani doar în urma “perfectării” unor vize dubioase, contra unor sume de 3—5 mii de euro. Cum putem reface aceste relaţii în domeniul turismului?

— Relaţiile turistice dintre R. Moldova şi Germania nu se mai bazează pe astfel de scheme. Turiştii care vizitează Germania sunt primiţi foarte bine la noi, deoarece, prin astfel de călătorii, ei aduc bani în ţara noastră. Nu cred că mai există probleme în acest sens, iar relaţiile în domeniul turismului devin tot mai eficiente. Recent, o Agenţie turistică germană, TUI, a deschis un birou la Chişinău, propunându-şi să faciliteze călătoriile turistice spre Germania. De altfel, şi R. Moldova pare interesată ca încoace să vină cât mai mulţi turişti din Germania.

— De ce un german ar trebui să dorească să viziteze R. Moldova?

— Pentru că aici poate beneficia de eco-turism, de turismul vinului, deoarece vinurile moldoveneşti devin tot mai cunoscute, inclusiv în Germania. Sunt mai multe locuri speciale în R. Moldova care l-ar putea captiva pe turistul german. Mi-aş imagina şi un turism al sănătăţii, programe sportive, itinerarii pentru tineri. Cel mai important e să existe aici agenţi interesaţi de stabilirea şi de suportul unor astfel de relaţii.

— Cum se poate implica Germania sau alte state UE în soluţionarea scandalului vinurilor moldoveneşti, respinse de pe piaţa Rusiei?

— Dacă se va reuşi înlăturarea barierelor, iar Europa va putea cumpăra vin în cantităţi cât mai mari, această problemă a vinurilor nu va mai fi atât de actuală. Am un prieten, un bun cunoscător al vinurilor, care va ajunge în zilele următoare la Chişinău. El este decis să identifice parteneri locali şi să exporte vin în Germania. Din experienţa mea cu vinurile moldoveneşti, pot să vă spun că ele sunt atât de bune, încât pot fi cotate la nivelul vinurilor germane.

— Ce-i lipseşte cel mai mult R. Moldova, astăzi?

— Cred că R. Moldova trebuie să aibă mai multă încredere în sine, pentru că are potenţial şi multe elemente puternice. Are tineri cu idei originale, care, cu timpul, ar putea schimba multe în societate. Văd aici foarte multe femei active, care tind să schimbe în bine faţa R. Moldova. Cred în perspectivele R. Moldova. Vă spun cu certitudine că Germania va însoţi R. Moldova pe calea schimbării.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, A.G.