Ucraina, «Cernobâlul» românilor

«Politica instituţiilor europene faţă de elita ucraineană trebuie să fie o «politică dură», inclusiv îngheţarea procesului de semnare şi ratificare a Acordiluil de asociere şa UE».

Citatul, destul de categoric, este dintr-o declaraţie în vigoare a ex-premierului ucrainean, Iu. Timoşenko, făcută în contextul încălcării drepturilor ei «la legitimă apărare». Ştim că a fost condamnată, stă închisă, că mai are pe rol câteva dosare, nu putem şti, însă, cu exactitate, dacă motivele pentru care a fost condamnată sunt politice (aşa după cum susţin unii) sau nu numai politice (după cum afirmă alţii) – acest lucru rămâne la discreţia anchetei şi instituţiilor de apărare a drepturilor omului. Personal, în situaţia Iu. Timoşenko, mă gândesc, însă, la altceva. Încerc să-mi imaginez ce i se întâmplă, în condiţiile unei Ucraine absolutiste, acelui jumătate de milion de români/moldoveni din sudul şi nordul Ucrainei de azi, ca să nu mai vorbim de cei din aria transnistreană a reg. Odesa. Dacă un ex-premier, care are în spate o biografie ca cea pe care o are, o relaţie pe plan internaţional ca cea pe care şi-a făcut-o (fiind la guvernare) şi un partid politic, reprezentat în Rada Supremă şi, cu toate astea, nu poate răzbate ca să-şi apere, elementar, nişte drepturi personale, ce li se întâmplă celor «500 de mii de netitulari», condamnaţi zilnic şi on-line doar pentru faptul că nu s-au născut ucraineni… Liberii de ei. Şi condamnaţii de dînşii. Mulţi şi (de data asta din raţiuni exclusiv politice) separaţi. Şi nu doar geografic, ci şi identitar: ba că ar fi moldoveni, ba că sunt români, ba că nu trebuie să fie nici una nici alta. Şi, în plus, sancţionaţi – ce-i drept la libertate, dar mult mai dur decât în cazul doamnei ex-premier, pentru că sancţiunea pentru ei e fără termen de prescripţie. Timoşenko, cel puţin, nu este discriminată etnic, nu i se impută şi nici nu i se impune apartenenţa la o etnie nenaturală, la recensăminte nu i se falsifică provenienţa, nu are probleme cu numele de botez, nu i se prigoneşte Limba, nu i se fură Istoria, nu i se încalcă drepturile religioase, nu este persecutată pentru relaţia cu patria-istorică şi, cu atât mai mult, nu este suspectată de «spionaj» în favoarea trecututlui sau prezentului ei identitar (în Ucraina a te declara român este egal cu a fi, în cel mai bun caz spion străin). Paradoxul e că parte la tot acest «coşmar la libertate» – când te gândeşti, a fost, nu atât de demult, şi ea, doamna ex-premier. Vorba e că românii din Ucraina au mers la parlamentarele din 2002 şi prezidenţialele din 2004 cu partidele naţionaliste, fiind asiguraţi că puterea nouă va fi mai atentă la nevoile lor etno-identitare. Şi greşala a fost fatală. Cele mai multe restricţii pentru comunităţile româneşti s-au întâmplat tocmai în aceşti ani, sub guvernarea naţionalistă Iuşcenko-Timoşenko. Însă, ei nu au fost primii. Şi nici ultimii.

Tratate multe, efecte puţine

Procesul a continuat şi după ei. La ultimele prezidenţiale, Congresul Românilor din Ucraina şi alte câteva ONG-uri comunitare mai numeroase au semnat acord de sprijin electoral cu candidatul pe atunci şi preşedintele de azi, V. Ianukovici. Nu i s-a cerut lui Ianukovici nimic, în plus, decât respectarea elementară a legislaţiei naţionale cu privire la minorităţi. Pentru zonele compact populate de români/moldoveni, ruşi şi maghiari Ianukovici se obliga să pună în aplicare Carta Europeană a Limbilor regionale sau minoritare. Ce-a urmat? Încercarea, cu întârziere, a Radei de a pune săptămâna trecută la vot acordarea statului de limbă regională limbii ruse?! (fără română şi maghiară) s-a terminat cu pumni şi sânge. În 20 de ani de suveranitate a Ucrainei, Kievul nu şi-a respectat vizavi de minorităţi, în special cea românească, nici un angajament: nici pe plan naţional, nici pe plan bilateral cu România şi R. Moldova şi nici pe ralaţia cu comunitatea europeană. Pentru a scoate românii de pe locul 3 în clasamentul etnic, numărul populaţiei româneşti a fost redus în 2004, printr-un recensământ camuflat, cu circa 30% (!), cei rămaşi sunt denaturalizaţi zilnic prin ucrainizarea omonimelor, absolvenţii şcolilor din România şi R. Moldova – discriminaţi pe criteriu profesional, relaţiile cu România şi R. Moldova – pe prima linie a securităţii, presa de limbă română redusă la tăcere, iar în regiunea Odesa exterminată total, librării şi biblioteci publice de carte românească – «0» iar cartea ajunsă din România şi R. Moldova sechestrată… toată toponimica ucrainizată, coresponenţa, emisiunile radio-tv (cu excepţia câtorva canale ruseşti şi mai puţine româneşti) doar în ucraineană, netitularii manipulaţi şi siliţi să-şi revadă identitatea, să-şi declare pruncii icraineni, să-şi dea copiii în şcoli ucrainenşti şi («spre binele copiilor»?!) chiar să treacă la comunicare în familie la ucraineană… Nimic din ceea ce spun Tratatele bilaterale româno-ucrainene, moldo-ucrainene sau convenţiile internaţionale la compartimentul minorităţi nu se întâmplă în zonele româneşti. Şi nu doar româneşti. Euroregiunile Dunărea de Jos şi Prurtul de Sus (pentru care Bucureştiul a renunţat, în Tratatul de Bază cu Kievul, la implicarea în text a Pactului Ribbentrop-Molotov) au devenit mostre ale unor înţelegeri moarte, relaţiile transfrontaliere la nivel de populaţie – «0», acordurile de cooperare pe domeniul educaţiei şi culturii cu Bucureştiul şi Chişinăul – castrate, şcolile de limbă română în scădere cu 80 la sută… Încă 4-5 ani şi ajungem la «0». De la un an la altul, Ucraina se transformă tot mai mult într-un Cernobâl etno-spiritual pentru populaţia românească de aici. Conştient sau nu, Kievul se îneacă, uşor şi sigur, într-o fobie, care mai devreme sau mai tîrziu va aduce Ucraina exact acolo de unde a pornit: la condiţia de cnezat rusesc.

Stalin a trecut cu «lucrul» la Kiev

Timpul de după 1990 a trecut pe alături cu Ucraina. Ea a încremenit în epoca şovinismului velicoros şi a ideologiei stalinismului dogmatic şi agresiv, cu singura diferenţă că Stalin şi Beria nu mai stau la Moscova, ci la Kiev. În loc să destalinizeze Ucraina, Kievul o stalinizează şi mai mult, cu singura excepţie, poate, că nu se împuşcă în români, aşa cum au făcut-o sovieticii la Fântâna Albă. Ucrainenii deplâng «golodomorul», condamnă crimele regimului sovietic care s-au făcut în raport cu ei, cer compasiune şi, în acelaşi timp, fac aceleaşi crime în raport cu alţii. Complicată psihologie. Mă gândesc aici, inclusiv la «cazul Timoşenko», care, fiind «sus» a condamnat crimele stalinismului dar a şi fost parte la noi nelejiuiri – etnocidul nu e o nelejiuire mai mică, decât genocidul, diferenţa e doar în metode. Însă, declaraţia Iuliei Timoşenko merită a fi reţinută, pentru că ea ştie ce cere: «o politică dură faţă de elita ucraineană» ar putea schimba comportamentul acestei «elite» şi faţă de minorităţi. Inclusiv sau, în primul rând, faţă de cea mai terorizată dintre ele: cea românească. Şi această lecţie ar fi una bună nu doar pentru Bruxelles, dar şi Bucureşti, şi Chişinău, şi Strasbourg şi chiar pentru Waschington.

Petru Grozavu

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

4 comentarii

  1. 2012- RE-UNIFICAREA Basarabiei cu Ţara Noastră MAMĂ ROMÂNIA este în plină desfăşurare !

    Ucraina?
    Ce este “uKAKAcraina”?
    UN STAT ARTIFICIAL,TAMPON,creat de RUSIA pentru a-şi proteja graniţele.

    Şi cum au “construit” OCUPANŢII RUŞI “uKAKAcraina”?
    Prin Ribentrop-Molotov!
    Au furat PĂMÂNTURILE ROMÂNEŞTI STRĂMOŞEŞTI ale Basarabiei istorice(Bugeac),nordul Basarabiei-HOTINUL şi nordul Bucovinei ,CERNAUŢIUL şi CODRII COSMINULUI unde Ştefan cel Mare şi SFÂNT a zdrobit hoardele poloneze cotropitoare conduse de regele Ioan Albert.
    Tot ukakacrainenii au furat si Ţinutul HERŢEI!!!

    Pe 1 Aprilie am comemorăm 70 de ani de la MASACRUL de la FÂNTÂNA ALBĂ unde Călăii Ruşi au ucis în chinuri,cu mitraliere şi PRIN DECAPITARE CU SĂBIILE ,MII DE FRAŢI ROMÂNI bucovineni!

    Dezintegrarea uKAKAcrainei e în plină desfăşurare!
    De ce ascund haholii adevărul despre MARAMUREŞUL ISTORIC(aşa zisa TRANSCARPATIE)?
    Maramureşul este locul de unde ROMÂNII Dragoş şi Bogdan au trecut munţii ŞI AU DESCALECAT în Moldo-VALAHIA.
    Ştiţi câte DAVE(oraşe) ale DACILOR s-au descoperit acolo?
    Arheologii ukakacraineni crapă de ciudă când descoperă peste tot în MARAMUREŞUL ISTORIC DAVE(orasele buneilor daci),cimitire de incineraţie DACICE,cuptoare de ars oale şi forje de topit fierul.
    De câte ori scot din pământ unelte şi arme lucrate din FIER DACIC de o puritate de peste 99,98%,UNICĂ ÎN LUME,plesnesc de ură rusească.Voi ştiţi că nemernicii istorici ukakacraineni au redenumit celebra CULTURĂ CUCUTENI din care se trag şi strămoşii noştri geto-daci…cultura TRIPOLIE după un nume haholesc?
    Unde erau SCUIPAŢII ukakacraineni când străbunii noştri plămădeau celebrele OALE DE CUCUTENI,”Hora de la FRUMUŞICA”,”Gânditorul de la HAMANGIA”…Unde erau?
    În peşterile Siberiei?
    Unde erau când Ştefan cel Mare îi zdrobea pe turci la CĂTLĂBUGA?
    Dar când Ion Vodă VITEAZUL lupta până la moarte cu hoardele turceşti lângă lacul CAHUL?

    Ukakacraina e O MINCIUNĂ RUSEASCĂ şi asemeni fosilei sovietice “respubliKAKA maldavski” e condamnată la disparitie.Nici nu se mai pune problema “DACĂ” se va dezintegra UKAKAcraina ci doar “CÂND”.

  2. roman pina la moarte

    destepta-te romane din somnul cel de moarte in special pt ce-i de peste prut ,amin

  3. Vasile

    E usor a scrie versuri, cand nimic nu ai a spune. De ce nu ati reveni dumneavoatra – domnule Grozavu acasa, in Bugeac, ca sa le purtati de grija romanilor de acolo. E usor sa fii roman la Bucuresti, sau chiar la Chisinau. Cel putin din pozitiile mass-media ati putea ajuta mai mult minoritatea romana din Bugeac. Mai grav daca cei de la Chisinau vor lua practica Bucurestiului de a ne avea drept moneda de schimb in relatiile diplomatice cu Kievul… Nici Timosenko, nici Ianukovici nu sunt buni. Nici Ghimpu, nici Lupu, nici Timofti… Incotro, Basarabeni?!

  4. Autor

    Pentru Vasile. Daca esti la locul tau oriunde e la fel de uşor si greu să fii. Daca era mai bine sa fiu in Sud? Evident că da. Dar viata isi are regulile ei si apoi, eu nici la Chisinau nu m-am simtit rupt si nici strain de Bugeac. Nu stiu de unde ai luat că mi-e usor ” a scrie versuri”, pentru ca eu nu scriu de dragul scrisului. In plus, nu mi-a fost niciodata usor la Chisinau, dar de la Chisinau am putut rezolva şi pune pe picioare lucruri pe care de acolo de-acasă nu as fi avut nici cum si nici cu cine…Pacat ca la Chisimau, ca si peste tot, s-a mai schimbat lumea “sus” şi de la un an la altul conformismul isi face loc tot mai mult in cercurile mari. Nu prea mai exista lume la Chisinau azi, pe care s-o mai doara capul, ca sa nu zic altceva, de cei din Sud, iar de cei din Nord nici atata. Dar stiu un lucru: presa conteaza pentru cei de la Kiev. Cea din afară. Şi in masura in care am putut face uz de presa (că nu numai asta am avut in grijă) am putut aplana mai multe lucruri rele si chiar opri niste ostilitati. Dar, scuză-mă, că lunec spre personalizarea lucrurilor. In tot cazul, iti multumesc ca te doare soarta Bugeacului (bănuiesc şi a Bucovinei, la fel) şi, spre marele nostru regret comun, comunitatilşe noastre din Sud şi Nord (dupa cum zici)au fost si mai raman sacrificate in special de Chisinau in relaţiile “diplomatice” cu Kievul. E cam surd şi mut Chisinaul de vre-o 16 ani in aceasta problema si nu prea se vede sa prinda nici la voce nici la auz. Dar, vorba populara, lumea nu e numai din rele. Sau, dupa rau vine si binele. Doamne ajute!

Leave a Reply to 2012- RE-UNIFICAREA Basarabiei cu Ţara Noastră MAMĂ ROMÂNIA este în plină desfăşurare ! Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *