Petru Grozavu: Străini prin lume cu casă şi ţară

Moldova şi-a chemat migranţii acasă. Nu pe toţi, evident şi nu pentru totdeauna, ci doar pentru trei zile de congres. Peste 100 de delegaţi din 31 de ţări s-au întrunit la Chişinău la cea de-a patra ediţie a Congresului Diasporei Moldoveneşti, desfăşurat sub patronajul Guvernului şi cu organizarea Biroului Relaţii Interetnice şi a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).

Lumea adunată în Congres a reprezentat zone şi arii geografice diferite. Cei din CSI şi Europa – plini de probleme, ca de obicei, cei de pe continetul american – fără probleme, predispuşi spre a fi valorificaţi de către guvernarea de la Chişinău în procesul de reformare şi modernizare a R. Moldova. «Moldovenii în America nu au probleme, noi venim dintr-o lume în care nu trebuie inventat nimic în materie de drept şi libertate. Nu vrem să ni se dea nimic, dimpotrivă, vrem să ne punem în serviciul R. Moldova cu toată experienţa şi efortul nostru», îmi mărturisea într-o pauză a Congresului cineva din delegaţia diasporei moldoveneşti din SUA. De altfel, rolul diasporei în procesul de dezvoltare a ţării de origine a fost una din temele de referinţă în congres, alături de care s-a discutat şi despre încurajarea revenirii temporare sau permanente a cetăţenilor moldoveni din străinătate, implicarea diasporei în procesele politice, economice şi sociale în ţara de reşedinţă sau de origine, posibilităţi şi mecanisme de investire a remitenţelor, acordrea de granturi pentru consolidrea capacităţii instituţionale a diasporei, facilitarea unor formule noi de comunicare între R. Moldova şi diasporă şi crearea unor platforme de servicii pentru migranţii moldoveni în ţările-gazdă. Nu a lipsit din program, după cum era şi de aşteptat, nici problema drepturilor şi libertăţilor. Programul Congresului a fost unul extrem de bine arhitecturizat în plan tematic. Implicarea OIM în organizarea congresului i-a dat şi substanţă, şi prestanţă. Ediţia a patra a reuşit să depăşească formalismul şi festivismul ediţiilor precedente, care transformaseră congresul mai degrabă într-un festival decât într-un instrument de lucru al diasporei. De aici, probabil, şi remarca premierului Filat în mesajul de salut, că congresul-2010 este «un nou început».

Cu “veniţi acasă, măi copii” nu mai merge

Nu ştiu dacă reuniunea diasporei de la Chişinău a fost un show electoral, dar alegerile din noiembrie au fost un subiect discutat în congres. Informaţiile oferite de Iu. Cecan de la CEC au fost aştepatete şi aplaudate. Atceva e cu «mesajele oficiale». Ce-i drept, V. Filat şi M. Ghimpu s-au limitat la aluzii. «Avem de trecut într-un timp foarte apropiat un examen extrem de important», remarca Filat, iar Ghimpu le-a sugerat celor prezenţi să se gândească foarte serios la anii peregrinării lor prin lume ca să poată răspunde, prin vot, întrebării «Încotro, Moldova?». În schimb, s-a desfăşat din plin M. Lupu. Deşi nu a figurat în program, acesta a aşteptat plecarea lui Filat, Ghimpu şi Leancă din sală şi «a încălecat» Congresul cu trei miniştri şi viceminiştri lângă el, astfel încât s-a intrat într-o pană de timp de 45 de minute. Toate propoziţiile lui Lupu au avut unul din două începuturi, «eu» sau «noi», aceşti «noi» fiind «brigada celor cinci lupişti» sau, în cel mai bun caz, PDM-ul. Plus 276 «ă-ă-ă-ă»-uri de «originalitate». Lupu a mers până într-acolo încât transformase Congresul într-un curs de «perepadgatovcă» electorală. Ce-i drept, mesajul său nu a fost recepţionat după cum aşteptase. Replicile care au urmat (şi nu doar în adresa lui Lupu) au arătat foarte clar că diaspora s-a maturizat şi este o clasă politică şi socială pusă pe luptă. Dau, selectiv, câteva dintre mesajele delegaţilor: «Noi vrem să vedem claritate politică la Chişinău şi nu promisiuni. Cu «veniţi acasă, măi copii», nu mai merge» sau «Noi nu am venit încoace după complimente. Noi vrem să înţelegem foarte clar care este cursul de mai departe al R. Moldova şi pozitia partidelor în acest scrutin. Dacă partidele vor fi guvernarte de interesul naţional – votăm, altfel rămâne să ne gândim ce facem», ori «Ne e dor de casă, ne-am săturat de străinătate, dar nu vrem să revenim în orice fel de Moldovă. Vrem să ne întoarcem întro Moldovă care ştie foarte clar unde merge» şi «Poate că era cazul şi timpul ca cineva dintre cei 1,3 milioane de moldoveni de peste hotare, care întreţin această republică de mai bine de10 ani, să nu moară de foame, să ajungă şi pe listele electorale. Nu v-aţi gândit?». Mesaje sincere, curajoase, fără menajări, fără vocalizărti superficiale şi, principalul, trăite.

Şi încă o remarcă, care a răsunat în mai multe discursuri şi foarte principială pentru tot ce înseamnă relaţie sau lipsă de relaţie cu diaspora. «În R. Moldova nimeni nu se ocupă la modul serios de problemele diasporei (şi, de fapt, a comunitrăţilor externe în general). Este mai mult decât adevărat. Relaţiile, în sens pragmatic, cu comunităţile externe şi statele în care avem aceste comunităţi, fie că ele sunt istorice sau diaspore, au fost lăsate să coborâte de la 1990 încoace, intenţionat sau dintr-o proastă gândire a lucrurilor, la nivelul unor festivisme, în stilul unor congrese mondiale (aşa le denumeau comuniştii) a moldovenilor, reunite la Chişinău din doi în doi ani şi care nu au avut nimic în comun, la modul practic, cu problemele reale ale acestor comunităţi. Singura, poate, perioadă în care lucrurile au mers în dinamică au fost anii 1990-1994, după care situaţia a degradat. Putem spune şi altfel: aceste relaţii au fost pe potriva guvernărilor pe care le-am avut. Ar fi ca Chişinăul să preia modelele clasice de relaţie cu comunităţile externe, pe care le practică Israelul, Germania, SUA, Turcia, România şi chiar Rusia. Nu e cazul să avem un minister ca Rusia şi poate nici un Departament atât de solid ca România, dar nici nu e normal ca comunităţile externe să fie lăsate şi pentru mai departe, absolut formal, în seama Biroului Relaţii Interetnice, care are cu totul alte atribuţii şi competenţe. E cazul, e timpul Va fi? Ori rămâne pentru următorul congres?

Petru Grozavu,
petru.grozavu.zdg@gmail.com


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

6 comentarii

  1. AVRAAM

    D-le Petru Grozavu,stii maestre care e treaba?Sunt si eu un fel de “activist” la Moscova,aici mii lucrul si bucata de paine,si v-as zice ca gresiti D-stra si altii care socot ca daca ai nostri aflati la MOSCOVA cu lucrul,apoi sunt “pro/rusi” ori pro/comunisti,sau pro/pasat.Lumea e “toanta” chipurile si proasta acasa la MOLDOVA,dar cind mai es prin lume vad alta viata,comunica,si le vin “gargaunii” in cap.Moldovenii nostri la MOSCOVA aflati intr-o “brigada” de rude la stroica,de aici lucrau,da pe dincolo discutau cine si ce partid prefera.Cumnat cu cumnat se ciondaneau intre ei,unul cu Filat si alt cu Ghimpu.Fecior cu tata se rasteau unul la altul ca trebuie votati comunistii de-o parte si feciorul insista ca tatso-i prost si trebuie votat Lupu.Asa ca maestre,”perepodgatovca” asta merge deja intre moldovenii aflati la MOSCOVA.Lumea incepe a se “dezmeteci”.Vom vedea rezultatele “desteptarii” dupa 28 noiembrie.

  2. ion bucium

    In emisiunea de azi” Publika-report” dl Barbăroşie făcea o aluzie la necesitatea unor reforme nepopulare din partea partidelor ce vor veni la guvernare pentru a economisi banii publici. Sunt de acord cu reducerea cheltuielilor pentru aparatul de stat – politie, justiție s.a., dar sunt total CONTRA atunci când se face aluzie la închiderea a 30 la suta din scoli, chipurile si pentru faptul ca au un contigent redus de elevi si in ele procesul de învățământ nu este performant. NU AM CUVINTE CA SA-MI EXPRIM DEZILUZIA FATZA DE CEI CARE INDEMNATI DIN AFARA ATENTEAZA SI VOR SA DISTRUGA AZI O TREIME DIN SCOLILE NOASTRE, iar la anul încă o treime, si încă o treime – caci se știe ca ţara rămâne fără locuitori, localitățile se pustiesc si acest proces nu este stopat. SA INCHIZI SCOLILE – INSEAMNA SA INCHIZI SATELE – SA DECLANSEZI UN PROCES SI MAI ACCELERAT DE ALUNGARE A FAMILIILOR TINERE CU COPII DIN MAJORITATEA SATELOR, SA DISTRUGI TALPA TZARII CARE E ACOLO LA TZARA. Deznaționalizarea, rusificarea si toate celelalte procese oricât de negative n-au fost in ultimele veacuri, dar n-au fost procese de DEZRADACINARE, DISTRUGERE A ŢĂRANIMII SI ŞTERGERE DE PE FAŢA PĂMÂNTULUI A SATELOR (excepție au fost invaziile sporadice tătărăști). Din contra – in timpul URSS satele noastre au crescut in populație ajungând sa bata recorduri in zona si in Europa după numărul de locuitori si densitatea populației. Avem cam la 1500 de sate cu tot cu malul stâng, deci 30 la suta deja e mai mult de 500 de sate cu scoli mici, a căror dispariție TREBUIE SA JUSTIFICE NEVOILE DE BANI PENTRU SINE A GUVERNELOR SI PARLAMENTELOR GATA SA LE PUNA CAPAC, NUMAI LOR SA LE AJUNGA BANI PENTRU SALARII. DE CE NU S-AR ECONOMISI PRIN INJUMATATIREA NUMARULUI DE DEPUTATI IN PARLAMENT, SPRE EXEMPLU – salariile cărora ar acoperi salariile nu numai la școlile mici puse acum sub pericolul așa zisei “optimizări”? Sa fie redusa armata, SIS, justiția, ministerul finanțelor, alte ministere neproductive, dar NU ULTIMA REDUTA A NOASTRA – „SFANTA SFINTELOR „- SPERANTTA LA REINVIERE SI RENASTERE – școlile sătești. In câteva zile o școala poate fi închisa si devastata – dar in cați ani si cu cate mijloace se va reuși vreodată redeschiderea unei scoli intr-un sat distrus, pustiit de ultimii pedagogi si copii?! DACA VREUN DUSMAN NE-AR DORI SA NE DISTRUGA CA POPULATIE, CA POPOR, CA TZARA – CRED CA AR ALEGE IN PRIMUL RAND ACEASTA MASURA MASCATA DE “OPTIMIZAREA” A INVATAMNTULUI ADUSA LA INDEPLINIRE DE CEI PESTE CARE IN MOD FIRESC TREBUIE SA CADA TOATE BLESTEMELE PROPRIILOR SATENI SI PROPRIILOR PEDAGOGI CARE I-AU INVATAT SI I-AU SCOS IN LUME.
    “Optimizarea” se cere, dar nu prin taiere rădăcinilor, prin accelerarea migrației de la sate, prin lipsirea localităților de școala, posta, punct medical, primărie, club, biblioteca etc., ci din CONTRA – PRIN CREAREA CONDITIILOR OPTIME CA LUMEA NOASTRA PLECATA LA ORAS SAU PESTE HOTARE SA AIBA DORINTA DE A REVENI INAPOI LA SAT SI SA-SI FACA UN LOC DE MUNCA, SA-SI GASEASCA O AFACERE, SA PRODUCA, SA PLATEASCA IMPOZITE LOCALE SI SA CONTRIBUIE LA DEZVOLTAREA SATELOR. Dar pentru aceasta se cer primordial de REPARAT DRUMUL DINTRE SATE SI CENTRELE RAIONALE pe care sa aibă loc REINTORCEREA SATENILOR, plus GAZIFICAREA, aprovizionarea măcar cu apa (canalizarea se mai poate amâna). PE ACESTE DRUMURI VOR INTRA IN SATELE NOASTRE SI INVESTITORII LOCALI SI STRAINI,NEPOTII SI STRANEPOTII CELORA PLECATI DIN SAT. Creditele împrumutate pentru infrastructura sa fie direcționate prioritar spre reabilitarea drumurilor spre localitățile sătești.
    Consider ca la orice întâlnire cu alegatorii reprezentanții fiecărui partid sa fie întrebați numaidecât de aceasta problema si sa avem asigurări ca NICI UN PARTID CU O ATITUDINE CRIMINALA FATA DE SCOLILE SATESTI SI FATA DE SATELE NOASTRE NU VA TRECE IN PARLAMENT.

  3. AVRAAM

    Ioane,sunt 1000% d’acord cu tine!Asta a inceput-o inca ADRul.Alianta pentru democratie si reforme la mijlocul anilor ’90.Inca pe atunci premierul CIUBUC la o sedinta de guvern in loc sa acorde fermierilor moldoveni compensatii pentru combustibil si bani a zis: -Lasa fermierii istea mai bine sa aduca productia agriciola-rosii,castraveti,usturoi din Turcia,in asa mod guvernul va avea venit de la TVA si vamuirea productiei,de cit sa sustina fermierii si liderii locali.Apoi comunistii cu aceleasi metode au cuntinuat a distruge sectorul agricol,asta s-a rasfrant asupra satelor.caci taranul datorit pamantului si agronomiei supravietueste!Azi deja e alta moda la tineretul nasacut in’90.De ce sa muncesti la pamant si sa astepti un an de roada,daca este contrabanda?De ce sa cultivi grau,rosii,struguri,sfecla de zahar ca e eftin,cresti “travca” si ai venite fabuloase…Nu lumea la sate asa a evoluat,ci guvernantii de diferite culori au stirpit SATUL MOLDOVEI.A venit moda europeana:-de ce sa muncesti cu fundul in sus pe deal,daca la oras poti primi aceiasi bani fumind “travca” cu cafeluta…

  4. Victoria

    Avraam-respect! Imi pare bine ca fiind intr-o asa tara ca Rusia,departe de realitatile noastre,te-ai pastrat dragostea pentru tara.Mult succes!

  5. Mihai

    Pt Ion.
    In general sunt de acord cu tine. Dar referitor la scoli, nu. Avem sate in care invata la scoala 50 elevi. Daca calculezi cati bani se cheltuie ajung cred pentru 2 autobuze, care sa-i transporte in satul vecin. Nu se poate face carte acolo unde in clasa sunt 5 elevi sau fac concomitent ore copii din diferite clase. acolo unde nu e competitie, nici rezultat nu e. In asa scoli nici profesorii nu prea depun efort ca copiii sa fie tare scoliti.
    Vreau sa-ti spun ca in tarile dezvoltate nu sunt asa scoli. Scolilile au 1000 de elevi. Sunt dotate cu tot ce este necesar, si profesorii depun maximum efort pentru a se evidentia si a arata rezultate.

  6. mara

    “victoria”,ai intrat asa hodoronc-tronc si te-ai topit in laude.articolul e altul,mai ales cà “asa tara ca rusia” te tràdeazà,e vorba de una si aceeasi persoanà,care “dialogheazà” permanent singurà.tu ca nouà aici,(sper sà nu dispari ca vova mutin),tin sà subliniez,cà e farmazonie un individ sà aibà ca “garant” tancurile din tiraspol si sà vorbesti de dragostea de tarà.care tarà? “asa tara ca rusia”? straniu c-ai dat de articol tocmai pe 20 octombrie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *