Natalia Dabija: 3 Decembrie

Când s-a auzit sunetul de recreaţie, copiii şcolii internat au ieşit din clase. Curioşi şi foarte atenţi, m-au salutat. S-au adunat în jurul meu, aşteptând să le vorbesc, să le aduc vreo noutate. Când Eugenia a început să cânte, tot holul şcolii răsuna de vocea ei, iar colegii o ascultau cuminţi. Ei se bucură unul de altul, am înţeles eu, deoarece sunt ca o familie. Toată ziua împreună, toată săptămâna, tot anul şi toată copilăria. Rutina zilelor de la şcoală nu-i sperie şi nici nu-i întristează, chiar dacă doar rareori mai ies în afara curţii. Aşa i-am văzut şi asta mi-au spus ei.

Andrei zâmbeşte deseori şi spune că plângea când era mic, deoarece nu vroia la şcoală, însă acum nu mai vrea acasă. Vorbeşte ca unul mare, făcându-şi planuri de viitor. Speră că sora lui mai mare, care lucrează la Chişinău, îl va ajuta la anul. La ora de limbă română, elevii clasei a IV-a recită o poezie. În rândul unu, cineva se ridică greu, lăsând cârjelele sub bancă. Mă priveşte intens, străduindu-se să fie cât mai expresiv.

Stânjenită oarecum de talentul acestor copii, de cumsecădenia lor şi ambiţia de a lupta, nici nu observ dacă cineva dintre ei suferă din cauza problemelor de sănătate. Vorbesc frumos, învaţă engleza, se joacă pe calculator, comunică pe net cu prietenii şi se gândesc la viitor. Maria, fata care vrea să devină contabilă, are păr lung şi negru. S-a împăcat cu faptul că deja de şapte ani îşi petrece viaţa aici şi nu alături de părinţi şi de fraţii săi. Visează la şansa de a se integra în societate, de a însuşi o profesie, dar este sceptică. Ea recunoaşte: nu ştiu dacă voi reuşi.

În muzeul şcolii, lucrările copiilor sunt o mărturie a talentului lor. Rochiţe din lână, broderii, mozaicuri şi trofee pentru succese…Toate acestea rămân ale lor, în lumea lor. Câţi dintre ei se vor angaja, vor avea familii, sau se vor bucura de prima zi de iarnă, fără să se gândească la ziua de 3 decembrie? Asta depinde de noi, de fiecare în parte, de atitudinea noastră. Dacă suntem gata să fim colegi de serviciu cu aceste persoane, să ne dăm copiii la aceeaşi grădiniţă, să mergem în acelaşi troleibuz, atunci nici ei nu vor mai serba Ziua Persoanelor cu Dizabilităţi, pe 3 decembrie.

Natalia Dabija


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. vera

    Nu trebuie sa uitam, ca soarele rasare pentru toti, si nu avem dreptul, fiecare din noi, sa lipsim pe cineva ,de lumina si caldura lui..!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *