Kroll Leaks

Ne propunem să lecturăm cele 60 de pagini din Raportul Kroll, dezvăluite de Renato Usatîi, acum o săptămână. Deși veridicitatea acestora nu a fost confirmată de Guvernul RM sau de Compania Kroll, paginile vin să detalieze și să dezagregheze punctat informația auditului.

Într-un stat în care autoritățile de control, reglementare, supraveghere și, în ultimă instanță, de responsabilizare juridică a celor implicați, nu au manifestat un interes adecvat pe marginea acestui subiect, materialele Kroll devin de și mai mare interes public și civic. Subiectul financiar și legal al fraudei bancare nu este ușor accesibil cetățeanului de rând, iar structura Raportului de audit nu facilitează înțelegerea fraudei bancare, prin amestecarea unor transferuri de milioane de dolari cu a unor plăți de o mie de dolari. Totuși, cetățenii de rând ar putea urmări firele roșii din această poveste, dacă se țin de două puncte de reper: devalizarea băncilor din noiembrie 2014 și ajutorul de stat de urgență.

Ajutorul de stat de urgență, în sumă de 14 miliarde de lei ($900 milioane), acordat în 2014-2015, nu este unul ieșit din comun în practica internațională. În cazul R. Moldova, controlul ulterior asupra acestor bani publici, randamentul și impactul lor, diferă. Ca referință putem lua unul din cazurile răsunătoare la nivel mondial. Programul ajutorului de stat din SUA (TARP) din 2008 a acordat $700 miliarde pentru achiziționarea activelor cu probleme din sectorul financiar, aprobat prin Legea stabilizării economice de urgență. La distanță de doar 2 ani de la aprobarea prin lege a acestei sume, statul a redus suma oferită la $475 miliarde. Timp de 6 ani, toți banii publici investiți în susținerea sectorului financiar au fost recuperați. Mai mult ca atât, statul a obținut și un profit de $15 miliarde de pe urma acestui program. Amintesc aici că vorbim despre o experiență americană.

Ce s-a întreprins în R. Moldova timp de 5 ani de la frauda bancară? La 30 iunie 2018, BNM anunța că a obținut 1,2 miliarde de lei în procesul de lichidare a băncilor falimentate, Banca de Economii (BEM), Banca Sociala (BS) și Unibank. Experții însă remarcau că acestea nu erau active recuperate din frauda bancară. De asemenea, în instanțe de judecată, sunt pe rol dosare penale de spălare de bani și de escrocherie. În aceste cazuri penale, bunurile sunt sub sechestru sau în proces de recuperare.

Practica internațională arată că recuperarea banilor publici folosiți în scheme de corupție este posibilă. Sume mari au fost recuperate chiar și la mult timp după consumarea cazurilor. Un exemplu în acest sens este dosarul consorțiului Brazilian Odebrecht care, în 2016, a fost judecat pentru corupție și luare de mită, dosarul fiind cel mai amplu din istorie, potrivit unui studiu al Universității Columbia, New York. Compania era activă în mai multe țări din America de Sud, dar Peru a făcut posibilă recuperarea banilor publici chiar și în jurisdicții străine, cum ar fi Elveția și SUA. Astfel, în 2017, guvernarea din Peru a emis o ordonanță de urgență, pentru a proteja marile proiecte de infrastructură din țară. Astfel, companiile acuzate de corupție au primit interdicții de a scoate sume de bani din țară, pentru a face posibilă o ulterioară achitare a pagubelor cauzate statului. De asemenea, unele bunuri Odebrecht au fost puse sub sechestru, iar compania nu a mai putut participa la achiziții publice.

Până a analiza noile materiale Kroll, readucem în atenție suma miliardelor care sunt parte a fraudei bancare. Există o diferență între fondurile auditate de Kroll, drept credite emise fraudulos în 2012-2014 de către cele trei bănci către 77 de companii din Grupul Șor și ajutorul de stat, inclusiv pagubele cauzate de falimentarea băncilor. Membrii Comisiei de anchetă pentru investigarea fraudei bancare ar putea alege orice punct de pornire care se află între $3 miliarde și $900 milioane, în scopul recuperării banilor publici. Stabilirea unui scop final de recuperare ar fi util atât pentru anchetă, cât și pentru interesul public.

Noile materiale Kroll oferă informații dezagregate despre unele persoane fizice și companii care ar fi primit transferuri bancare din fondurile fraudate. Sumele de aproximativ $25 milioane par selectate din contextul fraudei bancare de $3 miliarde și a ajutorului de stat de $900 milioane în baza criteriului că beneficiarii conturilor au fost persoane publice.

Această lista a beneficiarilor transferurilor este una selectiv detaliată, oferind informații legate de persoane politice de rang înalt din R. Moldova, cum au fost Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, Vlad Filat. Pe lângă aceștia, sunt menționați multi alți beneficiari. Bunăoară, un grup de 80 de indivizi din China. Potrivit Kroll, alături de Șor, Plahotniuc și Filat, Zhe Jiang Jiang a beneficiat de $3 mii din frauda bancară și Xu Feng, respectiv de $2 mii. Pentru a înțelege mai bine listele beneficiarilor oferite de Kroll, propun în continuare o scurtă sinteză a noilor materiale publicate în presă.

Jumătate din paginile publicate contabilizează transferuri de $80 milioane către 3 persoane politice și companiile sau persoanele fizice afiliate lui Șor, Plahotniuc și Filat. În această parte a documentului, auditorii Kroll au avut posibilitatea să investigheze mai detaliat conexiunile dintre companii și persoane, datorită articolelor de investigație din presă și datorită postărilor de pe rețele sociale, legate de persoane bine cunoscute. ZdG apare alături de alte publicații de investigație în notele de subsol, care explică legăturile persoanelor politice cu unele companii și persoane afiliate, care au primit transferuri ce veneau din împrumuturile frauduloase auditate. De exemplu, pentru a constata afilierile cu Vlad Plahotniuc, Kroll citează peste 30 de articole, inclusiv de investigație despre firmele și proprietățile lui Plahotniuc.

A doua jumătate a materialelor Kroll, publicate recent, continuă lista beneficiarilor banilor fraudați, doar că aici apar mai puține detalii, fotografii de pe rețele sociale și dezvăluiri din presă. Unul dintre motive ar fi aflarea acelor conturi bancare în jurisdicții străine. Dar, dat fiind că Kroll este o companie internațională, rămâne curios faptul că $302 mil., aflate în jurisdicția Letoniei, parte a UE și supuse unor reglementări stricte referitor la combaterea spălării de bani, nu s-au dezagregat mai departe. În unele cazuri, Compania Kroll s-a limitat la indicarea băncilor și a jurisdicției, precizând că nu a avut acces la date, pentru a analiza transferurile.

Cei $157 milioane, ajunși în conturile băncilor moldovenești Victoriabank și Moldincombank, au fost detaliați într-o oarecare măsură, indicând că fondurile nu au ajuns la anumiți beneficiari finali, fiind recirculate în schema frauduloasă, o mare parte, $87 milioane, fiind folosiți pentru stingerea împrumuturilor altor companii. Multe dintre companii fac parte din Grupul Șor. Analizând fondurile care s-au reîntors în Moldova, Kroll afirmă că „nu este clar câte dintre aceste fonduri au finanțat afaceri justificate, iar câte au fost folosite, pentru a deghiza un furt anterior, mascat prin aceste împrumuturi”. Însă aceasta parte a fondurilor auditate este una de importanță pentru investigarea fraudei, dat fiind că aici companiile Grupului Șor figurează și ca sursă a fondurilor fraudate, și ca beneficiari.

Comparând cele două tipuri de beneficiari, descriși mai sus, e important să împărțim informațiile auditului Kroll integral în două categorii. Kroll oferă informații despre cei care au scos bani din băncile moldovenești, în mod fraudulos, în noiembrie 2014 și nu doar atunci. În raportul publicat la 4 iulie apar legăturile dintre cele 77 de companii din Grupul Șor și acționarii celor 3 bănci. Pe de altă parte, auditul oferă informații despre beneficiarii finali ai transferurilor, iar în cazurile în care aceștia nu au fost identificați, Kroll descrie mecanismele de spălare de bani intermediare.

Spălarea de bani este o activitate criminală care poate fi sancționată inclusiv prin mecanisme internaționale, în mai multe jurisdicții. Infracțiunile primare pot fi acte de corupție, escrocherie și fraudă, comise în interiorul țării, în care își au originea fondurile. Banii scoși din R. Moldova au circulat prin lume prin scheme ingenioase, inclusiv cu reveniri în R. Moldova, dar beneficiarii acestor scheme s-ar putea să nu fie un cont bancar offshor din insule tropicale, dar alte scheme de corupție din interiorul statului: achiziții publice, concesionări, parteneriate publice private, finanțări de partide politice, monopol economic și, nu în ultimul rând, împrumuturi bancare. Partenerii privați aveau nevoie de acces la fonduri pentru realizarea unor proiecte mari investiționale, de infrastructură și alte servicii publice. Aici sunt limitele unui raport de audit pe împrumuturile bancare către companiile din Grupul Șor.

Mai multe ilegalități au fost comise în noiembrie 2014, inclusiv prin conflictul de interes între acționarii băncii și companiile creditate, contracte de împrumut și descrieri fictive ale transferurilor bancare. Odată ce dosarele de creditare au ars, iar băncile au fost capitalizate din bani publici, fiind și falimentate, avem tot mai multe întrebări despre creditele acordate. Acele credite au fost neperformante, în limbaj bancar sau mai grav, fictive? Kroll confirmă că schemele de spălare de bani ascund distribuirea banilor în conturi, inclusiv întoarcerea în Moldova, plățile creditelor, alimentând în mod curent funcționarea sistemului public și a celui privat în R. Moldova.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *