Viorel Chetraru: din mai până în octombrie
Pe 7 mai 2015, în Parlamentul R. Moldova, a fost fierbinte. Neaşteptat de fierbinte. Pentru că deputaţii au decis să audieze mai mulţi demnitari responsabili de furtul miliardelor din cele trei bănci (lichidate între timp), în Legislativ au fost convocaţi premierul de atunci, directorul CNA, guvernatorul Băncii Naţionale şi procurorul general. Banii furaţi şi falimentarea băncilor – pe ordinea de zi.
Acum jumătate de an, pe 7 mai, la acea şedinţă, directorul CNA, Viorel Chetraru, a surprins opinia publică, declarând că el ştie unde sunt cele 13,3 miliarde de lei, furate din cele trei bănci. Chetraru a surprins spunând că banii sunt în R. Moldova şi pot fi recuperaţi cu uşurinţă. Şeful CNA a mai spus atunci că Raportul Kroll, era vorba de primul raport, făcut public (întâmplător?) în ajunul acelei şedinţe parlamentare, nu a adus nimic nou pentru activitatea celor care desfăşoară urmărirea penală. „Noi ştiam aceste date din raport şi chiar mai mult. Rapoarte de genul Kroll sunt pentru beletristică şi deranjuri sociale”, declara Chetraru de la tribuna Legislativului.
În noaptea de 7 spre 8 mai, mai mulţi cetăţeni, îngrijoraţi că acest furt fără precedent le-a scuturat cu totul buzunarele, au dormit, în sfârşit, liniştiţi. Mă refer la cei care l-au crezut pe Chetraru, la cei care erau siguri că un ditamai demnitar, şef la Anticorupţie, ştie ce spune. Odihna acestora, însă, a fost una de scurtă durată pentru că, în ziua imediat următoare, le-a fost clar că şi Chetraru, la fel ca şi alţii, ştie a se juca în cuvinte.
De altfel, ce l-a determinat pe Chetraru să facă o astfel de declaraţie, puţin credibilă în esenţă? Amintim aici că, în ajunul acelei şedinţe, adică pe 6 mai, Ilan Şor fusese escortat a doua oară la CNA (prima dată fusese citat în ziua de 6 februarie, fiind lăsat, fără probleme, să plece acasă), unde a fost informat că are statut de învinuit în dosarul BEM, Banca Socială şi Unibank. În aceeaşi zi, Şor era plasat în arest la domiciliu.
Din luna mai până în octombrie a trecut nici mai mult, nici mai puţin, jumătate de an. În acest răstimp, învinuitul Şor a devenit primar al uneia dintre cele mai mari localităţi din R. Moldova – oraşul Orhei. În acest răstimp, deşi Chetraru declara că ştie unde sunt miliardele, nu a fost restituit niciun bănuţ din banii furaţi, iar dosarele intentate pe marginea acestui jaf, cu excepţia unui singur dosar, cel al ex-premierului Vlad Filat, bat pasul pe loc.
Dacă, pe 7 mai, Chetraru avea dreptate când afirma că ştie exact unde sunt banii furaţi, că aceştia ar fi în R. Moldova, ce l-a încurcat, până acum, să găsească cel puţin o parte din ei?
În condiţiile unui eşec total în investigarea jafului secolului, acum câteva zile, directorul CNA şi-a reluat declaraţia legată de miliardele furate: „Este o situaţie complicată. Dar am reuşit să identificăm majoritatea adreselor prin care au fost transferaţi banii. Am fost ajutaţi de structurile internaţionale din domeniu. În lumea tehnologiilor moderne nu poate fi ca o sumă mare de bani pur şi simplu să dispară. A fost stabilit întregul mecanism de sustragere. O altă problemă acum o constituie metodele de returnare a resurselor”.
Dacă pe 7 mai banii furaţi, potrivit lui chetraru, se aflau în Moldova şi el cunoştea exact unde anume, iar la sfârşit de octombrie, peste jumătate de an, tot el constată că s-a reuşit identificarea „adreselor prin care au fost transferaţi banii”, am putea înţelege că miliardele au fost „expediate” peste hotare în ultima jumătate de an. Dacă nu e aşa, ar fi bine ca directorul CNA să ne spună, totuşi, unde erau banii pe 7 mai şi unde sunt astăzi. Nu cred că e o sarcină prea complicată, mai ales că, şi în mai, şi în octombrie, Chetraru a declarat public că ştie unde sunt banii. Dacă ştie unde sunt şi tace, şi nu-i găseşte, şi, eventual, a trecut cu vederea transferul acestora din Moldova peste hotare, ce putem crede noi, cetăţenii?
