Pierderea rușinoasă a lui Igor Dodon în fața președintei Estoniei

Igor Dodon a fost cel mai tânăr președinte al R.Moldova și a distrus mitul că tinerețea biologică asigură modernitatea unui demnitar. Igor Dodon s-a comportat ca cel mai învechit președinte, fie că îl comparăm cu decanii de vârstă care au ocupat președinția anterior, fie că îl comparăm cu alți președinți de stat din zonă.

Deci Igor Dodon are 45 de ani și a fost ales în funcția de președinte în noiembrie 2016. Datele oficiale arată că nu a reușit să stabilească niciun fel de comunicare cu statele vecine, nu a fost niciodată într-o vizită oficială sau de lucru la București, nici la Kiev, a vizitat foarte puține capitale europene, a avut mesaje agresive și neconstructive la Bruxelles în cadrul primei sale vizite, de aceea nu a mai avut parteneri buni de comunicare în UE. În schimb a vizitat Moscova de mai multe ori, asta în perioada în care Federația Rusă a devenit un stat tot mai izolat pe plan internațional din cauza încălcărilor grave ale drepturilor omului și din cauza corupției politice la nivel înalt. Puținii lideri cu care s-a mai întâlnit Igor Dodon în cei 4 ani de președinție sunt de asemenea lideri ai unor state cu probleme de corupție și abuzuri de putere, Azerbaijan, Turcia, Belarus. 

Dar înainte de a califica activitatea lui Igor Dodon drept insuficientă sau inadecvată, ar fi bine să facem careva comparații, pentru a vedea dacă alții au reușit mai mult. Azi am ales să comparăm eșecul lui Igor Dodon cu succesele unei președinte de stat, aleasă exact cu 4 ani în urmă, ca și el.

Faceți cunoștință cu Kersti Kaljulaid, președinta Estoniei. A fost aleasă în această funcție în octombrie 2016, cu doar câteva săptămâni înainte de Igor Dodon. Kersti este, de asemenea, cea mai tânără președintă pe care a avut-o Estonia până în prezent, la momentul alegerii sale având 46 de ani, vorbește fluent 5 limbi. 

Ce a făcut președinta Estoniei în cei 4 ani? Foarte multe, greu de enumerat. Dar putem menționa doar câteva puncte și anume cele ce țin de cooperarea internațională. În cei 4 ani președinta de la Tallin a avut 49 de vizite oficiale, plus zeci de vizite de lucru,  în timp ce Igor Dodon a avut doar 6 vizite oficiale. 

Dar și lista țărilor vizitate este foarte importantă. Președinta Estoniei a vizitat chiar în prima lună de mandat trei capitale: Riga, Vilnius și Helsinki, adică exact statele vecine ale Estoniei. În cea de-a doua lună de activitate Kersti a vizitat Varșovia, Berlinul și Parisul. Apoi au urmat practic toate capitalele europene, pe rând, dar și cele mai importante forumuri internaționale. A vizitat și Kremlinul, o singură dată, în rest a dat preferință cancelariilor cu care Estonia are parteneriate iar cetățenii estonieni au interese economice, sociale sau culturale. Kersti Kaljulaid în 4 ani a devenit lideră a diplomației baltice și o proeminentă voce pentru transparență și democrație. A fost onorată și cu înalte decorații ale unor democrații moderne: președinta Estoniei poartă înalte distincții ale Finlandei, Italiei, Portugaliei, Sloveniei, Lituaniei și nu numai. După primul său an de activitate Kaljulaid a fost denumită de Forbes printre 100 cele mai influente femei din lume. Sondajele din interiorul Estoniei arată că s-ar bucura de încrederea a peste 70% din cetățeni, de toate vârstele, tineri și vârstnici.

Ce fel de lider tânăr avem la Chișinău? A vizitat de 14 ori Kremlniul, niciodată Bucureștiul, niciodată Kievul. Vorbește limbi puține, dar cel mai bine se pare că posedă limba dezbinării și a urii.

Rezultatele scrutinului de la 1 noiembrie 2020, au arătat că R.Moldova are o problemă cu vârsta votanților. Am avut foarte puțini votanți tineri, sau mai puțini decât votanții de peste 50 de ani. Surpriza a fost în diasporă. Majoritatea votanților au fost tineri de până la 40 de ani. Zeci de mii de tineri. Erau exact oameni de vârsta lui Igor Dodon, erau oamenii pe care acesta ar fi putut să îi înțeleagă cel mai  bine. Ceea ce a urmat l-a îmbătrânit pe Dodon lamentabil. Acesta a atacat verbal reprezentanții diasporei, cu un ton agresiv și expresii regretabile, numindu-i cetățeni paraleli. 

Are oare dreptul constituțional și moral un președinte să segregheze și să dezbine cetățenii săi? Are dreptul să critice pe alții când el nu a reușit ce au reușit alții? Decizia o pot lua doar cetățenii. Doar ei aleg dacă vor să aibă în frunte o persoană cu probleme vechi ca Uniunea Sovietică.