EDITORIAL Pacea, cea mai mare problemă a războiului din Ucraina
Lucrurile în Ucraina se complică. Toate pronosticurile mai optimiste, de până acum, s-au dus, contrar așteptărilor, de-a dura. Războiul avansează, tensiunile între Occident și Rusia cresc iar „operațiunea specială a Rusiei în Ucraina” riscă, de la o zi la alta, să iasă de sub control și să se transforme într-o catastrofă planetară. Europa (și nu doar) este tot mai amenințată de Rusia cu un război total, care, potrivit lui David Petraeus, fost șef al serviciilor secrete americane, „s-ar putea transforma într-un dezastru cu consecințe catastrofale pentru toată omenirea”.
Că Rusia s-ar putea deda unei aventuri nucleare, tot mai puțină lume o pune la îndoială. De la lansarea agresiunii în Ucraina, amenințări, în acest sens, s-au făcut cu mai multe ocazii, inclusiv și personal de președintele Putin. Kremlinul se arată deranjat că comunitatea internațională s-a situat de partea Ucrainei și încurcă planurilor sale expansioniste în Ucraina și regiune. „Oricine încearcă să ne pună bețe-n roate ar trebui să știe că răspunsul Rusiei va fi imediat și va duce la consecințe pe care nu le-ați mai văzut până acum în istorie”, spune Putin. Aluzia e clară: război atomic.
La nivel global, potrivit ultimelor evaluări, arsenalul nuclear se ridică la 13.000. „Aproape 13.000 de arme nucleare sunt stocate în arsenalele din întreaga lume, într-un moment în care riscurile unei proliferări cresc, iar garanţiile prevenirii acestei escaladări slăbesc”, estima cu îngrijorare situația la cea de-a 77-a ceremonie de comemorare a bombardamentelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki (6, 9 august, 1945) Antonio Guterres, Secretar General ONU, avertizând că „omenirea se joacă cu un pistol încărcat în contextul actualei crize cu conotaţie nucleară”, citează ziarelive.ro. Potrivit mai multor scenarii ale lumii științifice, în cazul izbucnirii unui război nuclear între Rusia și SUA, care ar fi cel mai mare război nuclear posibil, aproximativ cinci miliarde de oameni, practic trei sferturi din populația lumii ar muri, notează The Independent.
De mai bine de jumătate de an, de când avem război în Ucraina, ne jucăm, zi la zi, de-a viața și moartea. Rusia și Ucraina rămân într-o competiție de forță, care riscă tot mai mult să transforme Ucraina într-un deșert și Planeta într-un cimitir. Cronicele de război indică zilnic la faptul că situația degradează. Se crează impresia că pacea nu mai preocupă pe nimeni. Despre pace practic nu se mai vorbește deloc sau aproape deloc, demult nu a mai venit nimeni cu un proiect nou de pace pentru Ucraina.
Negocierile nu mai figurează de o bucată bună de vreme pe agendele marilor cancelarii, nu mai auzim nimic despre intențiile de pace ale principalilor lideri ale lumii. Până și Erdogan al Turciei, care reușise parcă să rupă frontul, în acest sens, nu a mai apărut demult nici el cu nimic nou la tema păcii. În problema păcii – tăcere. E, de fapt, cea mai mare problemă a războiului din Ucraina. Risc să fiu mai puțin patetic decât alții și, totuși… În lipsa unui Acord de Pace între beligeranți, negociat la nivelul marilor puteri, cu garanții și garanți ai acestui Acord, puțin probabil să avem o schimbare de situație.
Războiul va continua să-și facă treaba mai departe, iar noi să-i numărăm zilele și morții, orașele și satele ruinate, atrocitățile și crimele de război (în jur de 1.100 de crime de război comise de trupele ruse numai în zona ocupată a regiunii Harkov, potrivit statisticilor zilei), casele părăsite, localitățile pustiite, câmpurile minate, kilometrii de teritorii ocupate și dezocupate, prizonierii, refugiații, cimitirele teroarei, copiii uciși, femeile batjocorite și, desigur, ofensivele, contraofensivele și investițiile făcute zilnic în acest război.
Rusia și Ucraina de 232 de zile își numără una alteia morții și pierderile de război și caută fiecare în parte să-și trăiască bucuria propriilor victorii (?!). Și așa se face de mai bine de jumătate de an. Asta să fie menirea acestui început de secol XXI? Aici trebuia să se ajungă după 77 de ani de la cel mai mare război mondial și 44 de ani de la cel mai crâncen Război Rece? Potrivit cronicilor oficiale, războiul a pornit a da înapoi. În realitate, războiul merge înainte. Pe 30 septembrie, la mai bine de șapte luni de la agresarea Ucrainei, președintele V. Putin semna decretul de anexare la Rusia a patru regiuni din estul Ucrainei: Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, ocupate parțial de trupele rusești. Potrivit anunțului făcut în aceeași zi de Putin, 15 % din teritoriul Ucrainei au devenit teritoriu rusesc, chiar dacă anexările nu sunt recunoscute și au fost condamnate la nivel internațional. Duce Rusia lipsă de pământuri?
Reacția Kievului: la o săptămână, de ziua lui V. Putin, este detonat podul Kerci, denumit „podul lui Putin”, care leagă Rusia de peninsula Crimeea, ocupată de ruși în 2014. Mihail Podoleac, consilier în biroul președintelui Zelenski, comenta pe Twitter că explozia de pe podul Kerci este „începutul”… Nu a lăsat cazul fără „răspuns” nici Moscova, care l-a tratat ca act terorist. Luni de dimineață, trupele ruse au lansat asupra mai multor orașe din Ucraina, inclusiv Kiev, 84 de rachete care s-au soldat cu 14 morți și distrugeri masive de infrastructură și spații rezidențiale. D. Medvedev, numărul doi în Consiliul suprem de securitate al Rusiei anunța pe rețelele de socializare că „primul episod s-a jucat” și că „vor fi şi altele”, după ce ceva mai devreme tot el amenința că „Federația Rusă are dreptul să utilizeze arme nucleare în cazul în care va fi necesar”.
Încotro, lume? Chiar am ajuns ostaticii războaielor? Cine și când (ONU, se pare, nu mai e în puteri) se va apuca să se ocupe serios de problema războiului și păcii în Ucraina, care vizează nu doar Ucraina. Și nici doar Rusia. Că timpul trece. Și de la faptul că războiul se învechește și ostilitățile cresc, drumul până la pace devine tot mai lung și dificil. A face război nu e mare ispravă. A face pace e lucru mare.
