Editorial Alegerile din Găgăuzia: de ce PAS întârzie să-și anunțe candidatul

Pe 15 noiembrie, în UTA Găgăuzia, cetățenii vor fi chemați la urne pentru a alege un nou guvernator al regiunii. Vremea de toamnă, mohorâtă, ploioasă sau rece, nu ar trebui să influențeze acest scrutin, pentru că mult mai importantă este vremea politică din autonomie.

Funcția de bașcan al UTA Găgăuzia a rămas vacantă după condamnarea definitivă a fostei guvernatoare, Evghenia Guțul, care nu și-a mai putut exercita mandatul. La 28 mai 2026, Curtea de Apel a menținut condamnarea, după care Adunarea Populară a Găgăuziei a stabilit vacanța funcției, iar CEC a stabilit pentru 15 noiembrie data alegerilor.

Tablou electoral încă neclar 

Cu două luni înainte de scrutin, tabloul electoral din regiune rămâne încă neclar. Mai multe persoane de pe flancul politic tradițional pro-rus al Găgăuziei și-au anunțat intenția de a candida ori sunt asociate cu posibile candidaturi. În același timp, nicio formațiune politică proeuropeană, inclusiv partidul PAS, de la guvernare, nu și-a anunțat, cel puțin deocamdată, candidatul.

Printre numele care și-au anunțat intrarea în cursă se numără Alexandr Stoianoglo, fost procuror general și actual deputat, care a anunțat, încă la 7 septembrie, că va candida independent. Stoianoglo a declarat că experiența acumulată în Parlament l-a convins că problemele autonomiei nu pot fi rezolvate exclusiv de la Chișinău. 

Un alt potențial candidat este Grigorii Uzun, fost deputat și candidat susținut de socialiști, care a ajuns în turul al doilea al alegerilor pentru funcția de bașcan din 2023. În aceeași listă figurează Nicolai Dudoglo, fost primar al municipiului Comrat, asociat cu Partidul Popular Găgăuz; Petru Vlah, fost deputat PLDM, care și-a anunțat intenția de a candida independent, precum și Fiodor Gagauz, fost deputat și președinte al Mișcării „Единая Гагаузия” (Găgăuzia Unită), care susține transformarea R. Moldova într-o federație, cu Transnistria și Găgăuzia în calitate de subiecți cu drepturi egale. 

Prevalează discursul politic favorabil apropierii de Rusia

Dincolo de aceste nume, se profilează o ofertă electorală în care prevalează discursul politic favorabil apropierii de Rusia. În acest context, absența unui candidat cu mesaj explicit proeuropean devine relevantă nu doar pentru competiția electorală din Găgăuzia, ci și pentru relația dintre autonomie și Chișinău.

Important să amintim aici că Uniunea Europeană își afirmă constant sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova. Un nou bașcan cu viziuni proeuropene ar ține inevitabil cont de această viziune.

După declarația președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit căreia PAS nu are deocamdată un candidat pentru funcția de bașcan și nu a decis dacă va susține o eventuală candidatură, urmează o întrebarea firească: de ce?

Este prea puțin timp pentru identificarea unui candidat? Sunt prea puține persoane care ar accepta să intre într-o asemenea competiție? Sau PAS consideră că participarea la scrutin ar presupune costuri politice sau rateuri politice prea mari?

Cu referire la argumentul că ar avea la dispoziție prea puțin timp. După menținerea condamnării Evgheniei Guțul la 28 mai, devenise clar că funcția urma să fie declarată vacantă, iar ulterior CEC a și stabilit data alegerilor – 15 noiembrie. Din mai până în septembrie, când începe scrutinul, nu a fost deloc puțin timp…

Oamenii sunt deschiși, cu condiția să fie ascultați și tratați cu respect

Apare și altă problemă legată de participarea unui candidat PAS la alegeri. Acest exercițiu electoral ar oferi PAS și unui eventual candidat proeuropean posibilitatea de a vorbi direct cu locuitorii autonomiei, de a-și prezenta viziunea și, mai ales, de a testa cât de receptivă este societatea găgăuză la un alt tip de relație cu Chișinăul.

Experiența recentă arată că oamenii din Găgăuzia nu sunt o masă electorală omogenă. În cadrul deplasării echipei ZdG în autonomie, cu ocazia celor 22 de ani de la lansarea ziarului, am întâlnit oameni dispuși să vorbească despre problemele lor, despre relația cu Chișinăul și despre viitorul regiunii. Cu condiția să fie ascultați și tratați cu respect.

Deci, problema nu este doar dacă PAS găsește un candidat care poate câștiga funcția de bașcan. Problema este dacă există un candidat capabil să construiască o relație politică diferită între Comrat și Chișinău.

Un asemenea candidat ar trebui, în primul rând, să poată vorbi despre problemele concrete ale oamenilor din autonomie: economie, infrastructură, locuri de muncă, investiții, educație și administrație. Orientarea europeană nu înseamnă doar lozinci  geopolitice. Pentru a fi credibil în Găgăuzia, parcursul european ar trebui exprimat prin acțiuni, prin proiecte, investiții și beneficii pe care oamenii să le poată sesiza în viața lor de zi cu zi. 

În același timp, un candidat care susține parcursul european al R. Moldova ar trebui să aibă o poziție clară în raport cu rețelele politice și financiare care au fost sancționate de autoritățile occidentale, să nu mai depindă nici într-un fel de acestea. Ar trebui să poată susține autonomia în limitele prevăzute de lege, fără să o transforme într-un instrument de confruntare permanentă cu Chișinăul.

Cine va reuși să le vorbească într-un limbaj și într-o limbă pe care să le considere ale lor?

Un alt element esențial ar fi capacitatea de a comunica cu locuitorii autonomiei în limbile pe care aceștia le folosesc și, în același timp, de a putea reprezenta interesele Găgăuziei în instituțiile centrale ale statului.

Acesta ar putea fi profilul unui candidat proeuropean la funcția de bașcan: nu un politician trimis de la Chișinău să „cucerească” Găgăuzia, ci un om apt și demn să edifice legături importante între autonomie și instituțiile centrale, să vorbească despre Europa fără să ignore realitățile locale și să apere interesele regiunii fără să le opună interesului național.

Întrebarea rămâne însă: dacă PAS nu a reușit încă să identifice un asemenea candidat, cine o va face?

Or, dincolo de calculele și viziunile partidelor, în Găgăuzia există oameni care vor drumuri mai bune, locuri de muncă, investiții, servicii publice funcționale și un viitor mai previzibil pentru copiii lor. Cine va reuși să le vorbească despre aceste lucruri într-un limbaj și într-o limbă pe care să le considere ale lor?