Din R. Moldova – în SUA: O moldoveancă lansează o aplicaţie pentru Diaspora
Ea este Corina Dobîndă – creierul, spiritul şi forţa motrice din spatele aplicaţiei „Diaspora”, pe care încearcă să o lanseze în SUA pentru diaspora moldovenească. Am vorbit cu ea despre aceasta, despre viaţa din SUA, despre cultura latino-americană, despre cum se simte ea, femeie, în domeniul IT, dominat de bărbaţi.
– Corina, locuieşti în SUA de 11 ani. De unde vii?
– Vin din Drochia. Locuiesc aici de 11 ani. Am venit în SUA cu J-1 visa, când aveam 23 de ani. Făceam, la Iaşi, facultatea de Administrare şi Business, cu specializare în Marketing, când m-a contactat un prieten care era deja în SUA şi mi-a spus că s-a deschis un program pentru absolvenţii de facultate şi că, dacă vreau, pot aplica. Am aplicat, am avut un interviu telefonic cu compania angajatoare și am ajuns într-un stat din sud – Tennessee. Nici nu ştiam ce e Tennessee. Avea o cultură total diferită în raport cu imaginaţia mea despre cultura americană. Am lucrat în departamentul de Accounting (Contabilitate) un an şi jumătate, după care am trecut în Florida.
Nu era o companie mare, într-o staţiune de schi în Tennessee, dar mi-a dat posibilitatea să-mi dezvolt engleza. La fel, am fost trainer, instructam studenţii care veneau la lucru. Iarna am lucrat cu studenţii din America Latină, primăvara – cu studenţi din Tailanda. Vara am fost foarte mulţumită, căci au venit vreo 60 de moldoveni la lucru.
– 60 de moldoveni într-un singur loc?
– Ştiu asta deoarece compania la care am lucrat îmi oferea şi cazare. Am şi locuit împreună cu studenţii. Diferenţa e foarte mare dintre studenţii care veneau la lucru din America Latină – din Brazilia, Peru, şi care aveau un nivel financiar destul de bun, aşa că nu se prea trăgeau la muncă, voiau mai mult să călătorească, iar studenţii moldoveni munceau toată vara pe rupte. La sfârşit, când erau gata să plece, şi-au luat vacanţă ca să vadă oraşul New York şi Florida.
– Cum se înţelegeau trei culturi diferite într-un loc?
– Ne-am înţeles foarte bine. Era prima dată când aveam într-un singur loc 3 culturi diferite de pe 3 continente. Mi-a plăcut la nebunie acel spirit. Erau foarte sociabili. Ţin minte că am muncit în noaptea de Revelion până la 9 seara. Ajunsesem în cameră obosită, având doar o sticlă de lapte în frigider. Mă apucase o disperare şi un bocet. Intră în camera mea nişte brazilieni şi mă întreabă: „De ce plângi? Ia hai cu noi”. A fost un Revelion frumos.
– Dar cum a apărut ideea de Aplicaţie pentru Diaspora…
– Am nişte verişori plecaţi în Anglia. Când m-au vizitat, mi-au povestit cum au ajuns în Anglia, cu ce s-au confruntat, comparam experienţele noastre. Ne-am amintit cum am venit şi nu ştiam nici ce înseamnă Social Security (cod numeric personal). Unde să aplici? Căci compania cu care am plecat nu ne-a pregătit sub acest aspect. Ne ajutam reciproc, dar, acum 11 ani, nu erau atât de mulţi moldoveni aici. Azi sunt mult mai mulţi şi cer compensaţie unul de la altul pentru informaţie. Aşa m-am gândit că ar fi bine să avem o bază de date şi un instrument care ne-ar oferi toată informaţia care deocamdată e dispersată on-line, pe mai multe siteuri. Am făcut asta ca să stabilim în ce domeniu lucrează fiecare moldovean şi să ne susţinem reciproc, să construim o comunitate mai unită. Chiar aici, în Miami, unde locuiesc, este o comunitate a oamenilor din America Latină, care-i foarte unită. Au restaurantele lor, magazinele lor, doctorii lor. Fiecare apelează unul la altul. Mi s-a părut foarte ingenios că se ajută unii pe alţii.
– Dacă ne consolidăm în comunităţi separate, braziliană, moldovenească, nu ţi se pare că ne izolăm?
– Nu mi se pare că ne izolăm. În iarna ceea când am făcut cunoştinţă cu fata braziliană, ea m-a „adoptat”. Lor le-a fost interesant să cunoască despre Moldova. Mie mi-a fost interesant să aflu mai multe despre ei, să le încerc mâncarea, să merg la magazinele lor. Costumele mele de baie le-am cumpărat în magazinele braziliene. Dacă facem o comunitate puternică, vom atrage şi alţi oameni. Dispersaţi, lumea nu ne cunoaşte.
– Şi cum ai elaborat aplicaţia, dacă profesia ta ţine de marketing?
– Aici, în SUA, am căpătat experienţă în IT. Am lucrat în departamentul de marketing într-o companie din Miami, un startup de tehnologie care dezvolta aplicaţii pentru business. Am lucrat şi în Serviciul Telefonic de Asistentă pentru Clienţi, şi în Adaptarea pentru consumatori. Vedeam sub mai multe aspecte cum se dezvoltă o aplicaţie. Şi soţul meu are o companie IT – Neovanto. L-am ajutat la marketing, am participat la câteva aplicaţii construite de ei. I-am propus să împrumut aplicaţia de la dânşii ca un schelet şi s-o îmbrac cu conţinutul relevant pentru diaspora din Moldova. A fost de acord ca aplicaţia să fie adaptată nu doar în business, dar şi pentru o comunitate.
– În ce limbă va fi aplicaţia?
– Cred că ar trebui să întrebăm moldovenii din diasporă în ce limbă ar vrea ei să fie aplicaţia, căci sunt unii care au un nivel bun de engleză şi pentru ei nu contează limba, dar sunt alţii care digeră informaţia mai bine în română. Poate fi şi mixt. Unele rubrici pot fi în română, altele – în engleză. Mă voi conforma cu solicitările. Dacă vor cere în română, va fi în română, dacă vor cere în engleză – va fi în engleză. Cred că va conta tipul de acte despre care vorbim – oficiale ori personale. Compartimentul „Întrebări şi Răspunsuri” cred că ar trebui să fie în română, ca utilizatorii să înţeleagă mai bine.
– În opinia ta, a lansa o aplicaţie în America este mai uşor decât acasă?
– Aici piaţa este deja suprasaturată, iar în Moldova aplicaţia e limitată din cauza că nu poţi să o conectezi, să o integrezi cu alte sisteme care îţi dau voie să faci alte chestii. Câţi oameni la sută folosesc acasă cardul de credit, ori chiar un card bancar? Moldova nu este dezvoltată la nivelul la care să facă chestii cu o aplicaţie. La fel, nu avem oameni pregătiţi în acest domeniu, dar şi piaţa IT nu este aşa de dezvoltată. Cunosc oameni care lucrează în Moldova în IT, dar pentru cerere sunt puţini.
– Şi care va fi business modelul? Plata lunară?
– Eu, ca voluntar, m-am oferit să fac totul gratis, ca să colectez contentul care trebuie să fie într-un anumit format. Primele 6 luni am spus că va fi o aplicaţie-pilot, ca să vedem cum va fi acceptată de diasporă. Primele 6 luni va fi gratis pentru persoanele care vor să-şi promoveze afacerile. După asta, aplicaţia va trebui menţinută, deci va fi o taxă per lună. Încă nu ne-am gândit care va fi plata: $1 ori $2 pentru folosirea aplicaţiei. Cred că vom avea o plată de membru, undeva de $20-$30 pe an, şi plasarea de promoţii cu plată, cum ar fi în orice ziar. O parte din banii care-i strângem vor merge spre proiectele sociale dedicate R. Moldova.
– Dar de ce este important pentru tine să finanţezi proiecte sociale în Moldova?
– Eu vreau un proiect care să nu fie numai pe ziua de azi, când am dat nişte bani şi s-a terminat. Eu vreau un proiect lansat în Moldova care poate n-are să aducă roade în prima săptămână, dar în următorii 5 ani. Vorba ceea: „Tot ce faci azi te va afecta în 5 ani.” Mie mi-a plăcut un proiect foarte mult când am participat la convenţia din Miami, propus de Natalia Bortă la mediere, numit „Rezolvarea Alternativă a Disputelor” pentru R. Moldova, ca să înveţi pe cei de acasă cum să medieze în domeniul afacerilor, adică cum să negocieze un salariu mai bun, cum să aplice la o şcoală. Spre exemplu, dacă sunt fonduri, oamenii pot să găsească o şcoală care îi interesează şi, poftim, putem să i-o plătim.
Sau alt proiect foarte interesant – „Mentor Me”, de Cristian Zara. Eu, de exemplu, când am terminat liceul nu ştiam la ce facultate să mă duc. De fapt, voiam la coregrafie şi dans, dar părinţii nu mi-au dat voie. Și cum mama e contabilă, mi-a zis: „Tu te duci la economie”. Şi m-am dus la economie. Aş fi vrut să aplic la nişte internshipuri peste hotare sau la un masterat, dar din cauza că nu cunoşteam pe nimeni, pe vremea ceea moldovenii nu prea învăţau prin străinătate, era foarte greu să caut informaţie. Cred că platforma asta va fi una bună, care să dea sfaturi absolvenţilor de liceu despre facultate.
– Ce planuri de viitor ai?
– Aş vrea să construiesc o aplicaţie pentru R. Moldova, legată de turism. Am văzut vara asta câte vinării avem şi aş vrea să fac o aplicaţie care s-ar numi „Route of Wine”.
Irina VanPatten, SUA
