De ce oamenii nu au încredere în Poliţie?
Doar o treime dintre cetăţenii R. Moldova au încredere în Poliţie. Transparency International (TI) Moldova, care a evaluat organele poliţieneşti, incluse în cadrul celor 13 piloni ai Sistemului Naţional de Integritate, constată că percepţiile publicului ar putea fi determinate şi de calitatea serviciilor prestate de Poliţie, care nu întotdeauna reuşeşte să fie eficientă, confruntându-se cu mai multe probleme ce ţin de independenţă, transparenţă, resurse, responsabilitate, mecanisme de integritate sau investigare a corupţiei.
Potrivit cercetării sociologice privind percepţiile gospodăriilor casnice şi oamenilor de afaceri privind corupţia în Moldova, efectuată de către TI Moldova, în 2012, volumul total al mitei oferite poliţiştilor s-a diminuat comparativ cu 2008, dar rămâne, totuşi, unul considerabil 45 mln. de lei. Coruptibilitatea Poliţiei constituie unul dintre factorii care determină nivelul redus de încredere al populaţiei faţă de instituţie. Or, potrivit Barometrului Opiniei Publice din noiembrie 2013, doar 31,16% dintre respondenţi au încredere în Poliţie, constată TI Moldova.
Problemele Poliţiei, de la bani
Cele mai mari probleme cu care se confruntă Poliţia din R. Moldova se rezumă în principal la bani. TI Moldova constată bugetul insuficient pe care-l are Ministerul Afacerilor Interne, cel ce are în subordine inclusiv Inspectoratul General de Poliţie, unde activează poliţiştii, dar şi alte probleme care reies din acest fapt. Astfel, Poliţia continuă să se confrunte cu necesităţi de dotare tehnică, cum ar fi: automobile noi pentru toate subdiviziunile teritoriale, cu sisteme de monitorizare video, sisteme de localizare GPS, planşete digitale cu soft pentru aplicarea automatizată a amenzilor, echipamente de testare a alcoolemiei sau dotarea experţilor criminalişti cu echipamente moderne.
Dorin Recean, ministrul Afacerilor Interne, în dialogul purtat cu experţii TI Moldova a remarcat că peste 80% din bugetul instituţiei este destinat plăţilor salariale, celelalte resurse fiind alocate pentru utilităţi şi consumabile, investiţiile în sistem fiind acoperite, în bună parte, din asistenţa externă. O problemă constituie fluctuaţia cadrelor, problemă care, în viziunea lui Pavel Postică, jurist la Asociaţia „Promo-Lex”, intervievat de experţii TI Moldova, ar putea fi diminuată prin îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, dotare eficientă şi creştere a salariilor.
(In)Dependenţa faţă de superiori
Independenţa insuficientă a organului de urmărire penală, independenţa reală redusă a poliţiştilor în raport cu superiorii, aplicarea preferenţială a practicilor de numiri în funcţii manageriale prin transfer, transparenţa insuficientă sau responsabilizarea insuficientă în practică sunt alte probleme ale Poliţiei, constatate de către TI Moldova.
„În percepţia publicului, poliţiştilor le lipseşte independenţa reală în activitate. Una dintre cauze sunt practicile de subordonare ierarhică rigidă faţă de superiori, în pofida prevederilor legale care ar trebui să-i protejeze pe poliţişti de dispoziţiile contradictorii”, menţionează TI Moldova. Astfel, potrivit legii, poliţistul este obligat să se conformeze numai dispoziţiilor legale primite de la conducătorul său direct şi de la conducătorul subdiviziunii din care face parte. La primirea unui ordin, în formă scrisă sau verbală, ori a unor indicaţii ce contravin legislaţiei, poliţistul este obligat să refuze executarea cerinţei ilegale şi să aplice prevederile legii. Refuzul de a executa ordinul sau indicaţiile care contravin legii poate fi expus iniţial verbal, urmând a fi motivat obligatoriu în formă scrisă de îndată ce a devenit posibil. „În pofida acestor norme, subordonarea poliţistului faţă de superior va depăşi limitele legii, dacă nu se va asigura şi încuraja contestarea de către poliţist a dispoziţiilor ilegale ale superiorului”, cred cei de la TI Moldova.
Tăinuirea infracţiunilor
O altă problemă abordată în evaluare sunt practicile numirilor în funcţie, în special a conducătorilor de subdiviziuni, prin transfer. „În asemenea cazuri, concursul nu este obligatoriu. Anume aceste practici au fost puse în uz şi în procesul de reformare a Poliţiei, când bună parte a funcţiilor de conducere au fost ocupate prin transfer, concursul fiind aplicat poziţiilor de execuţie. Evident, în atare condiţii, totdeauna există riscul numirii în funcţie pornind de la loialitatea candidatului faţă de conducător, ignorând criteriile de profesionalism şi integritate”, remarcă experţii.
Volumul de muncă al Poliţiei întotdeauna a fost unul impunător, a mai constatat TI Moldova. Astfel, potrivit Raportului de evaluare a activităţilor desfăşurate de către MAI în anul 2012, în perioada de referinţă, subdiviziunile de urmărire penală ale MAI au examinat în total 50 de mii 466 de sesizări cu privire la infracţiuni. „Bineînţeles, în atare condiţii, nu întotdeauna este asigurată calitatea urmăririi penale. Astfel, potrivit aceluiaşi raport, în anul 2012, 803 cauze au fost restituite pentru completarea urmăririi penale”. O altă problemă a poliţiei, depistată de TI Moldova, o constituie cazurile de tăinuire a informaţiilor cu privire la infracţiuni, precum şi de denaturare a fondului infracţional. Astfel, potrivit unui raport al MAI, urmare a verificărilor efectuate în subdiviziunile desconcentrate, pe parcursul anului 2012, au fost relevate 311 încălcări ale disciplinei de evidenţă-înregistrare a informaţiilor cu privire la infracţiuni, fiind sancţionaţi disciplinar 116 colaboratori, inclusiv un comisar, 3 comisari adjuncţi, iar alţi 20 de colaboratori au fost atenţionaţi.
Corupţia în Poliţie
Corupţia rămâne o problemă pentru Poliţie. 60 de poliţişti au ajuns în vizorul Centrului Naţional Anticorupţie numai în 2013. Tot anul trecut, Procuratura Anticorupţie a expediat instanţelor de judecată dosare în privinţa a 44 de colaboratori de poliţie. „Pentru corectitudine, este de menţionat că poliţiştii sunt o categorie de persoane mult mai numeroasă decât altele din cadrul altor organe de drept. Totuşi, chiar şi raportate procentual, multiplele cazuri de corupţie demonstrează că nu întotdeauna se reuşeşte punerea în aplicare eficientă a mecanismelor care ar asigura integritatea poliţiştilor, inclusiv în partea ce ţine de verificarea candidaţilor şi titularilor, declararea veniturilor şi proprietăţii, precum şi declararea intereselor personale”, remarcă TI Moldova.
Dorin Recean, ministru al Afacerilor Interne, a confirmat, în discuţiile cu experţii care au elaborat evaluarea, deficienţele existente în partea ce ţine de urmărirea respectării restricţiilor de postangajare. Astfel, întru asigurarea integrităţii angajaţilor, acesta a precizat că au fost consolidate capacităţile subdiviziunii responsabile de securitatea internă cu mărirea personalului de la 19 la 110 unităţi.
Recomandările Transparency
TI Moldova vine, la final, cu un şir de recomandări pentru Poliţie. Astfel, se recomandă sporirea independenţei organului de urmărire penală şi, eventual, excluderea acestuia din subordinea Inspectoratului General de Poliţie (IGP) şi subordonarea, nemijlocit, ministrului de Interne, sporirea independenţei reale a poliţiştilor faţă de superiori prin încurajarea contestării dispoziţiilor contradictorii ale acestora, prin dezvoltarea cadrului legal cu proceduri clare în acest sens, dar şi punerea în aplicare a procedurilor de concurs, inclusiv la numirea în funcţii manageriale. Totodată, TI Moldova recomandă revizuirea criteriilor de apreciere a activităţii urmăririi penale astfel încât să se urmărească finalitatea procesului penal, dar şi punerea în aplicare, în privinţa categoriilor de persoane prevăzute din rândul poliţiştilor, a normelor Legii privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice.
Precizăm că evaluarea Poliţiei face parte din proiectul TI Moldova „National Integrity System Assessments in European Neighbourhood East Region”, desfăşurat în cinci ţări membre ale Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaijan, Georgia, Ucraina şi Moldova), proiect finanţat de Comisia Europeană şi Fundaţia Est-Europeană.
V.M.
