Rusia, în faţa unor noi sancţiuni UE

Miniştrii de externe UE au votat marţi un pachet substanţial de măsuri restrictive la adresa persoanelor şi entităţilor (companii şi firme din Rusia şi Ucraina) care contribuie material, financiar sau militar la destabilizarea situaţiei din estul Ucrainei şi subminarea suveranităţii şi integrităţii ei teritoriale. O declaraţie, în lumina deciziilor adoptate de miniştrii de Externe UE, a făcut marţi, la Bucureşti, şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean.

Agenda Reuniunii a avut drept punct principal situaţia din Ucraina, alături de ultimele evoluţii din Orientul Mijlociu şi Irak, spune Corlăţean. Miniştrii au mandatat Consiliul şi Comisia Europeană să finalizeze pregătirile pentru adoptarea de noi măsuri restrictive (cel de-al treilea şi cel mai dur pachet de sancţiuni de până acum), care să acopere, printre altele, sectorul apărării (militar), bunurile care pot avea o utilizare duală — şi civilă şi militară — tehnogiile sensibile, inclusiv în domeniul energiei, precum şi accesul la piaţa de capital. “În primul rând, am decis să accelerăm activitatea în vederea stabilirii imediate a listei de entităţi şi persoane care vor fi listate… şi a măsurilor restrictive cu privire la persoanele şi entităţile care au oferit în mod activ sprijin material şi financiar sau care au beneficiat de relaţia cu factori de decizie din Federaţia Rusă, responsabili de anexarea Crimeei şi destabilizarea din regiunea estică a Ucrainei şi, de asemenea, adoptarea unor măsuri adiţionale care sa restricţioneze comerţul şi investiţiile în relaţia cu Crimeea şi Sevastopol. ”Atrag atenţia că aceste măsuri decise devin operaţionale într-un termen foarte scurt… Termenul limită este cel târziu la sfârşitul lunii iulie”, a declarat Corlăţean. Potrivit şefului diplomaţiei române, miniştrii de externe au insistat, de asemenea, şi asupra punerii în aplicare cât mai rapide a planului de pace lansat de preşedintele P. Poroşenko, exprimându-şi dezamăgirea faţă de lipsa unor acţiuni substanţiale ale Federaţiei Ruse în acest sens, în special în ceea ce priveşte dezescaladarea conflictului armat din Estul Ucrainei. La Reuniune a fost adoptată şi decizia de înfiinţare a Misiunii UE de Consiliere pentru Ucraina (EU Advisory Mission / EUAM Ukraine). Misiunea, cu un mandat iniţial de 2 ani, va avea drept scop sprijinirea reformei sectorului civil de securitate şi a statului de drept din Ucraina. Cu acest prilej, miniştrii de externe ai UE şi-au exprimat regretul profund pentru tragica pierdere de vieţi omeneşti cauzată de prăbuşirea, în estul Ucrainei, a aeronavei Malaysian Airlines, exprimând solidaritate cu guvernele tuturor statelor ai căror cetăţeni s-au numărat printre victimele tragediei. Alături de omologii săi europeni, ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a subliniat că prăbuşirea aeronavei Malaysian Airlines aduce în atenţie, într-un mod tragic, modul în care conflictul din Ucraina afectează întreaga comunitate internaţională şi semnalează încă o dată imperativul soluţionării cât mai rapide a acestuia, în mod paşnic şi durabil… Şeful diplomaţiei române a reiterat sprijinul Bucureştiului pentru consolidarea în continuare a regimului de sancţiuni al UE, în dependenţă directă de acţiunile Federaţiei Ruse în Ucraina. Scopul finit al deciziilor CAE, spune Corlăţean, nu este ”o simplă încetare a focului, aceasta trebuie să aibă ca scop final restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei”.

După agerpres.ro