Un viitor european începe într-o școala europeană

Vii­to­rul fie­că­rei națiu­ni este deter­mi­nat de edu­ca­ție, coloa­na ver­te­bra­lă a dezvol­tă­rii uma­ni­tă­ții. O popu­la­ție bine edu­ca­tă și bine instru­i­tă este esen­ți­a­lă pen­tru a par­ti­ci­pa activ în soci­e­ta­te și a clă­di eco­no­mii puter­ni­ce. Fie că înva­ță într-un oră­șel înde­păr­tat de Copen-haga, fie într-un sat de la nor­dul Mol­do­vei, toți copi­ii au drep­tul la o edu­ca­ție ega­lă și de cali­ta­te. Din păca­te însă, deo­cam­da­tă cel puțin, con­di­ți­i­le dintr-o școa­lă de la nor­dul Mol­do­vei sunt mult dife­ri­te de cele dintr-un oră­șel din nor­dul Dane­mar­cei…

Danemarca: internet până și în timpul examenelor

Hel­le­rup. Școa­la vii­to­ru­lui.
Sur­sa: openbuildings.com

Pri­mul lucru care iese în evi­denţă la școa­la din Hel­le­rup, unde înva­ţă 640 de ele­vi cu vâr­sta între 6 și 16 ani, este lip­sa unui gard care sepa­ră clă­di­rea de stra­dă. La intra­re, încă­lţă­min­tea este arun­ca­tă pe podea, iar copi­ii de toa­te vâr­ste­le stau tolă­ni­ţi pe cana­pea pen­tru a-și face teme­le, joa­că foo­s­ba­ll (nr. -fotbal de masă) sau alear­gă prin spa­ţi­ul des­chis, care înlo­cu­ieș­te săli­le de cla­să. Ore­le sunt de-a drep­tul ati­pi­ce pen­tru o școa­lă tra­di­ţio­na­lă. Ele­vii se pot așe­za pe podea sau pe cana­pe­le pen­tru a comu­ni­ca, timp de 15-30 minu­te, cu pro­fe­so­rii pe dife­ri­te subiec­te, iar în cea mai mare par­te din zi ei sunt libe­ri să stu­die­ze unde li se potri­veș­te, sin­gu­ri sau în grup.

La școa­lă, ele­vii pri­mesc câte un lap­top sau table­tă – și nici vor­bă de tele­foa­ne „con­fis­ca­te”. Ei sunt libe­ri să vină și să ple­ce când doresc, atâ­ta timp cât stau în con­tact cu pro­fe­so­rii pe smar­tpho­ne sau alte dis­po­zi­ti­ve mobi­le la îndemâ­nă. Teh­no­lo­gia, la Hel­le­rup, nu este izo­la­tă într-un labo­ra­tor de infor­ma­ti­că, principiul-cheie fiind că, uti­li­zând lap­to­pu­ri și smartphone-uri, ele­vii inte­ra­cţio­nea­ză cu teh­no­lo­gia încă din școa­lă, la fel cum o vor face mai târ­ziu la locul de mun­că. Filo­zo­fia aces­tei școli-pilot, con­stru­i­tă acum un dece­niu în subu­r­bia capi­ta­lei Copenha­ga, este de a-i lăsa pe ele­vi să deci­dă sin­gu­ri modul și medi­ul în care înva­ţă cel mai bine. Recu­nos­cu­tă pe plan inter­na­ţio­nal ca fiind o insti­tu­ţie ino­va­toa­re, școa­la din Hel­le­rup nu este o școa­lă dane­ză tipi­că, însă aceas­ta ilus­trea­ză efor­tu­ri­le Dane­mar­cei de a face ca ore­le șco­la­re să fie mai aproa­pe de lumea rea­lă, mai ales atun­ci când este vor­ba des­pre teh­no­lo­gie, notea­ză zia­rul can­a­dian „The Globe&Mail” (Theglobeandmail.com).

În pas cu lumea digitală

Dis­po­zi­ti­ve­le digi­ta­le au trans­for­mat și școa­la Sak­sild Nølev din oră­șe­lul danez Odder. Table­te­le aici sunt uti­li­za­te deo­po­tri­vă de ele­vi și de pro­fe­so­ri, iar infras­truc­tu­ra șco­lii inclu­de rețe­le wire­less în aproa­pe fie­ca­re cla­să, ală­tu­ri de table inte­rac­ti­ve și iPad-uri, care sunt ofe­ri­te fie­că­rui elev și pro­fe­sor. În acest mod, admi­nis­tra­ția își pro­pu­ne să țină pasul cu lumea digi­ta­lă afla­tă în con­ti­nuă schim­ba­re, ara­tă Computerweekly.com.

Ele­vii nu uti­li­zea­ză teh­no­lo­gia doar în timp ce își pre­gă­tesc teme­le. În anul 2009, Dane­mar­ca a deve­nit pri­ma țară din lume care le-a per­mis ele­vi­lor să uti­li­ze­ze Inter­ne­tul în tim­pul exa­me­ne­lor națio­na­le. Potri­vit fos­tu­lui minis­tru al edu­ca­ți­ei din aceas­tă țară, Ber­tel Haar­der, „exa­me­ne­le tre­bu­ie să reflec­te via­ța de zi cu zi din cla­să, și via­ța de zi cu zi în cla­să tre­bu­ie să reflec­te via­ța în soci­e­ta­te. Inter­ne­tul este indis­pen­sa­bil, inclu­siv în tim­pul exa­me­ne­lor”.

Hal­le­rup. Lecţi­i­le, o joa­că pen­tru ele­vi.
Sur­sa: architizer.com

În cele pes­te 1500 de șco­li din Dane­mar­ca înva­ță astăzi aproa­pe 575 de mii de ele­vi. Anul de învă­țământ în Dane­mar­ca înce­pe în august și se ter­mi­nă în iunie. Pe pagi­na ofi­ci­a­lă a sis­te­mu­lui șco­lar, Fol­k­s­ko­le („Școa­la popo­ru­lui” – n.a.) exis­tă chiar și o har­tă inte­rac­ti­vă, unde fie­ca­re elev își poa­te găsi școa­la unde înva­ță, pro­fe­so­rii, ora­rul, chel­tu­ie­li­le per elev în școa­lă, absen­țe­le pro­fe­so­ri­lor și chiar buge­tul alo­cat insti­tu­ți­ei de către admi­nis­tra­ția loca­lă.

Și pen­tru că în Dane­mar­ca este obli­ga­to­rie edu­ca­ția, nu școa­la în sine, fie­ca­re elev poa­te ale­ge să învețe într-o insti­tu­ție publi­că, în una pri­va­tă sau chiar aca­să. Dome­ni­ul edu­ca­ți­ei este finan­țat atât de stat, cât și de cele 98 de auto­ri­tă­ți loca­le, res­pon­sa­bi­le de edu­ca­ția pri­ma­ră și cea secun­da­ră, de până la 16 ani. Inves­ti­ți­i­le în edu­ca­ție sunt cele mai mari în Dane­mar­ca – 6,4% din PIB, în 2013. În Indi­ce­le Edu­ca­ți­ei, publi­cat împre­u­nă cu Indi­ce­le Dezvol­tă­rii Uma­ne în anul 2014, Dane­mar­ca înre­gis­trea­ză un coe­fi­cient de 0,873 (unde 1 înseam­nă cel mai mare scor teo­re­tic posi­bil, indi­când nive­lul de edu­ca­ție per­fec­tă) și se  pozi­țio­nea­ză drept cea de-a zecea țară din lume, ală­tu­ri de Sin­ga­po­re, Irlan­da și Sue­dia.

Germania: cinci tipuri de școală

Edu­ca­ția de cali­ta­te este esen­ți­a­lă pen­tru a asi­gu­ra com­pe­ti­ti­vi­ta­tea în lumea glo­ba­li­za­tă de astăzi. De ace­ea, edu­ca­ția este o pri­o­ri­ta­te în Ger­ma­nia, iar școa­la ger­ma­nă își înva­ță ele­vii să joa­ce un rol activ în soci­e­ta­tea baza­tă pe cunoș­tin­țe. Com­pa­ra­tiv cu Dane­mar­ca, aici edu­ca­ția la domi­ci­liu este inter­zi­să prin lege, iar între­gul sis­tem de învă­țământ se află în com­pe­ten­ța lan­du­ri­lor (n.r. – sta­te­le fede­ra­ți­ei, în timp ce guver­nul fede­ral joa­că un rol minor. Ast­fel, nu exis­tă un sis­tem de învă­țământ unic în Ger­ma­nia, fie­ca­re land deci­de poli­ti­ci­le sale edu­ca­ti­ve pro­prii.

Toți copi­ii își încep stu­di­i­le la vâr­sta de șase ani, urmând ca după școa­la pri­ma­ră să alea­gă unul din cele cin­ci tipu­ri de școa­lă secun­da­ră, care le va deter­mi­na vii­to­rul: Haupt­schu­le, care ofe­ră mai mult o edu­ca­ție voca­țio­na­lă; Reals­chu­le, o școa­lă de tip real până în cla­sa a 10-a; Mit­tels­chu­le, o com­bi­na­ție a celor două; Gim­na­zi­ul, unde ele­vii înva­ță cel puțin două lim­bi stră­i­ne și ști­in­țe rea­le avan­sa­te între cla­se­le 5-12; Gesamt­schu­le, care com­bi­nă trei tipu­ri de școa­lă în una, dar care este rar întâl­ni­tă. După cla­sa a zecea, adi­că la 15 ani, până când edu­ca­ția este obli­ga­to­rie în Ger­ma­nia, ele­vii pot lăsa școa­la pen­tru cel puțin un an de mun­că și apoi să-și reia stu­di­i­le când își doresc, ara­tă ghi­dul onli­ne www.german-way.com.

Pri­ma lim­bă stră­i­nă stu­di­ată în şco­li­le ger­ma­ne este lati­na.
Sur­sa: picture-alliance/dpa

Fiecare cu vacanța lui

Școa­la în Ger­ma­nia înce­pe la ora 7.30 sau la 8.15 și se ter­mi­nă la ami­a­ză, în cazul în care nu exis­tă ore supli­men­ta­re. Pau­ze­le sunt de la cin­ci la 20 de minu­te, iar pau­za de prânz este asi­gu­ra­tă pen­tru ele­vii care au ore după ora 13.30. Nu exis­tă uni­for­mă șco­la­ră, iar obiec­te­le stu­di­a­te în mod obli­ga­to­riu sunt în număr de 12 (inclu­siv stu­dii poli­ti­ce, eti­că sau reli­gie), plus încă cel puțin trei lim­bi stră­i­ne. Sca­ra de nota­re din Ger­ma­nia este, în creș­te­re, de la „unu” la „șase”. În ceea ce pri­veș­te exa­me­ne­le, ele sunt de obi­cei baza­te pe scri­e­rea unui eseu și mai puțin pe tes­te, iar pen­tru ele­vii cla­se­lor licea­le exa­me­ne­le nu con­țin mai mult de trei exer­ci­ții sepa­ra­te. Curi­os este fap­tul că șco­li­le din cele 16 lan­du­ri ale Ger­ma­niei au un pro­gram dife­rit de vacan­ță, care se schim­bă în fie­ca­re an. De exem­plu, într-un an ele­vii din Ber­lin își pot înce­pe vacan­ța de vară în iunie, în timp ce cei din Bava­ria, în iulie. În alt an însă acest lucru poa­te fi invers. Exis­tă chiar și o pagi­nă web – Schulferien.org, unde poți vedea un pro­gram deta­li­at al vacan­țe­lor șco­la­re pen­tru urmă­to­rii câți­va ani.

Gim­na­zi­ul cu pro­fil ling­vis­tic din Mün­chen, este o școa­lă mai puțin obiș­nu­i­tă. Ele­vii din cla­sa a 9-a fac schimb cu ele­vii din Bolog­na și șco­li­le fran­ce­ze din Bor­deaux și Sig­ny l’Abbaye, iar cei din cla­sa a 10-a – cu școa­la Sfân­tu­lui Mar­cu din Bos­ton. La sfâr­și­tul anu­lui de stu­diu, lice­e­nii din cla­sa a 12-a merg într-o excur­sie de o săp­tămâ­nă la Madrid, Roma, Dub­lin sau în Provence-ul fran­cez. Pri­ma lim­bă stră­i­nă stu­di­ată aici este lati­na, pe care o pot înlo­cui mai târ­ziu cu spa­ni­o­la sau ita­li­a­na; a doua este engle­za, iar pen­tru a tre­ia lim­bă ele­vii pot ale­ge între fran­ce­ză și grea­că. Apro­xi­ma­tiv 660 de ele­vi și 50 de pro­fe­so­ri fac din acest gim­na­ziu o insti­tu­ție pri­e­te­noa­să și uni­tă. Școa­la se mai mân­dreș­te cu nume­roa­se­le coru­ri, o orches­tră mare și chiar o tru­pă pro­prie care își demon­strea­ză talen­te­le la cele trei con­cer­te orga­ni­za­te în fie­ca­re an, ara­tă pagi­na web a aces­tei insti­tu­ții, Wittelsbacher-gymnasium.de.

Ger­ma­nia ocu­pă pozi­ția a șasea în Indi­ce­le Edu­ca­ți­ei (0,884) și a 13-a la sco­rul de lectură/citire, mate­ma­ti­că și ști­in­țe (515, la o medie de 497), con­form tes­tu­lui inter­națio­nal PISA.

Moldova: școlile digitale sunt puţine, dar există

Tatia­na Mora­ru, Maria Toma, Cori­na Hari­ton şi Miha­e­la Bât­că, uni­te în echi­pa    „Heal­th in a Drop“ (Sănă­ta­te într-o pică­tu­ră), au dezvol­tat o solu­ţie de găsi­re a apei pota­bi­le într-o regiu­ne în care cir­ca 80% din popu­la­ţie duce lip­să de ea.
Sur­sa: technovationchallenge.org

Din luna octom­brie a aces­tui an, dato­ri­tă unui pro­iect finan­țat de SUA, ele­vii de la Lice­ul teo­re­tic din comu­na Ște­fă­nești, r-nul Flo­rești, au lec­ții de robo­ti­că. În cadrul pro­gra­mu­lui „Robo­club”, ei învă­ță să con­stru­ias­că și să pro­gra­meze robo­ți, fapt care pe mul­ți îi inspi­ră să urmeze o carie­ră în dome­ni­ul IT. Tot aici, ele­vii din cla­sa a 10-a stau la ore în fața celor 25 de lap­to­pu­ri, citesc din manu­a­le digi­ta­le și pri­mesc teme­le pe e-mail. O oră de geo­me­trie des­pre linii și figu­ri în spa­țiu nu mai este atât de chi­nu­i­toa­re – ei nu mai sunt nevo­iți să-și ima­gi­ne­ze ele­men­te­le, le văd clar pe moni­toa­re și pe tabla inte­rac­ti­vă afi­șa­tă în fața cla­sei. Inte­re­san­te sunt și ore­le de fizi­că sau chi­mie, când efec­te­le a zeci de expe­ri­men­te pot fi văzu­te la com­pu­ter. Deși exa­mi­nă­ri­le sunt onli­ne, res­pec­tiv este mai greu de copi­at, une­le tes­te de eva­lu­a­re sunt scri­se în caie­te­le tra­di­țio­na­le, mai ales când este vor­ba de cifre.

Din păca­te, lice­ul din Ște­fă­nești – una din cele trei insti­tu­ții din medi­ul rural din Mol­do­va, unde se rea­li­zea­ză pro­iec­tul „Conectează-te! Teh­no­lo­gii infor­ma­țio­na­le pen­tru suc­ces în învă­ța­re” – nu este unul tipic pen­tru Repu­bli­ca Mol­do­va. Exem­plul lui, însă, ne ara­tă că moder­ni­za­rea este posi­bi­lă și aici – tre­bu­ie doar de scris pro­iec­te și de… per­se­ve­rat.

Pe lân­gă acest lucru, lice­ul din Ște­fă­nești este și un model de edu­ca­ție inclu­zi­vă. Pro­fe­so­rii, împre­u­nă cu ele­vii, au reu­șit să cre­e­ze un mediu edu­ca­țio­nal pri­e­te­nos pen­tru toți copi­ii. Drept urma­re, astăzi, din cei 327 de ele­vi ai lice­u­lui 25 au cerin­țe edu­ca­țio­na­le spe­ci­a­le. Ei bene­fi­ci­a­ză de un cen­tru de resur­se, de dife­ri­te tera­pii și de asis­ten­ța psi­ho­lo­gu­lui.

Lice­ul teo­re­tic din Ște­fă­nești este una din cele 997 de insti­tu­ții de învă­țământ din medi­ul rural în Repu­bli­ca Mol­do­va. În medi­ul urban, numă­rul insti­tu­ți­i­lor șco­la­re este de 324 de uni­tă­ți. În total, în țara noas­tră func­țio­nea­ză 118 șco­li pri­ma­re, 794 de gim­na­zii, 392 de licee și

Teh­no­lo­gia IT, pre­zen­tă în cla­se­le lice­u­lui de la Ște­fă­nești.
Sur­sa: ziarulnational.md

17 șco­li pen­tru copii cu defi­cien­țe de dezvol­ta­re. În Indi­ce­le Edu­ca­ți­ei, Mol­do­va înre­gis­trea­ză un scor de 0,653, clasându-se pe locul 114 în lume.

Fetele din Ștefănești, în Top 10 LA Silicon Valley

Dato­ri­tă digi­ta­li­ză­rii șco­la­re, lice­e­ni din Ște­fă­nești au obţi­nut mai mul­te pre­mii rele­van­te. Acum doi ani, patru ele­ve au reu­șit să câști­ge Con­cur­sul pen­tru tine­re­le din întrea­ga lume – Tech­no­va­tion Cha­l­len­ge 2014, care s-a des­fă­șu­rat în Sili­con Val­ley, SUA.  Din cele 842 de echi­pe par­ti­ci­pan­te, repre­zen­ta­ti­va Mol­do­vei a fost sin­gu­ra din Euro­pa. Potri­vit labo­ran­tu­lui de infor­ma­ti­că din cadrul lice­u­lui, Ion Balan, fete­le au reu­șit să se cla­se­ze în Top 10 al celor mai bune pro­iec­te cu apli­ca­ţia mobi­lă „Apă Pură”. Apli­ca­ţia rezol­vă două pro­ble­me: spu­ne în ce fân­tâ­ni din loca­li­ta­te și împre­ju­ri­mi apa este bună de băut și infor­mea­ză cum afec­tea­ză sănă­ta­tea impu­ri­tă­ţi­le și par­ti­cu­le­le stră­i­ne, care au ajuns în apă. Ast­fel, nu e de mira­re că, după liceu, majo­ri­ta­tea ele­vi­lor din Ște­fă­nești se văd stu­denţi la facul­tă­ţi de IT sau eco­no­mie, unde sunt indis­pen­sa­bi­le cunoș­tinţe­le de com­pu­ter.

 

Ana-Maria Veverița, reporteră „Obiectiv European”
Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citiţi „Obiectiv European” pe pagina web www.api.md

 


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul sa nu publicam sau sa ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ura de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. ivan cel groaznic

    Asta nu e shkoa­la ci deban­da­da … Inki­pu­it­si , mai tar­ziu, cum vor pro­ce­da lal locu de mun­ca, in hala la uzi­na, in sala de ope­rat­sii la spi­tal, … fie­ca­re vine cind vrea, face ce vrea, arun­ca incal­ta­min­tea … plea­ka cand vrea si dis­ku­ta cu kole­gii pe table­ta sau smart­fon …
    Da, de acord cu teh­no­lo­d­zia, cat mai mult , da in skop de invat­sa­re, nu pen­tru zho­ku­ri si pos­ta­ri tim­pi­te …

    • ciubuc ion

      Cu tim­pul oame­nii matu­ri se disciplineaza,nu asta este pro­ble­ma ci des­chi­de­rea la noi teh­no­lo­gii si dorin­ta de a ino­va si inva­ta in ace­la­si timp,ceea ce va duce la dezvol­ta­rea cre­a­ti­vi­ta­tii stran­gu­la­ta in sco­li­le cu vechi­le meto­de pedagogice,,dar este greu pt,unii sa inte­lea­ga noul sau des­chi­de­rea spre UE,nu numai sau CSI,cum eram noi inva­ta­ti,,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *