[sondaj] „Președinte” nou la Tiraspol. Mai bun, mai rău?

Rusia are un nou guver­na­tor pen­tru encla­va sepa­ra­tis­tă din Trans­nis­tria. În urma pre­tin­se­lor ale­ge­ri pre­zi­denţi­a­le de dumi­ni­că, fos­tul şef al admi­nis­tra­ţi­ei de la Tiras­pol, Evghe­ni Şev­ciuk, a pier­dut par­ti­da cu gene­ra­lul de mili­ţie Vadim Kra­s­no­sel­s­ki,  expo­nen­tul gru­pu­lui de afa­ce­ri She­ri­ff, în ulti­mii ani preşe­din­te al aşa-zisului sovi­et suprem din Trans­nis­tria, spri­ji­nit elec­to­ral, dumi­ni­că, de par­ti­dul pro-prezidenţial din Rusia „Edi­na­ia Ros­sia”. Va fi Kra­s­no­sel­s­ki un alt­fel de guver­na­tor decât Smir­nov sau Șev­ciuk? Va fi un alt­fel de „par­te­ner de dia­log” cu Chi­și­nă­ul? La ce să ne aștep­tăm? 

Şevciuk a plecat, a venit Krasnoselski. Ce va urma?

Mihail Dârul, pensionar, Dubăsari

Per­so­nal nu am mers la ale­ge­ri din 1992, de când e rup­tă Trans­nis­tria de la R. Mol­do­va, pen­tru că indi­fe­rent cum votea­ză omul sim­plu, ei tot­u­na fac aşa cum le con­vi­ne. Dar par­că în dreap­ta Nis­tru­lui nu e tot aşa? Dacă nu era aşa, de ce a ajuns Maia San­du la Cur­tea Con­sti­tu­ţio­na­lă? Marea noas­tră pro­ble­mă, a celor care sun­tem în stân­ga Nis­tru­lui, şti­ţi care-i? Că pe noi nu ne aude nime­ni la Chi­şi­nău. Iar cei care vin de la ONU, de la Con­si­li­ul Euro­pei sau din amba­sa­de­le stră­i­ne şi ajung în Trans­nis­tria stau de vor­bă cu cei de la Tiras­pol, dar nu vin să se întâl­neas­că şi cu lumea sim­plă, că aceas­ta sufe­ră, nu mini­ş­trii şi preşe­dinţii. Poli­ti­ca tre­bu­ie să țină cont întâi de toa­te de nevo­i­le oame­ni­lor. Per­so­nal nu cred că Kra­s­no­sel­s­ki va face alt­fel de poli­ti­că decât Şev­ciuk. Trans­nis­tria fără R. Mol­do­va nu poa­te exis­ta. Dar între R. Mol­do­va şi Rusia, Kra­s­no­sel­s­ki va ale­ge Rusia.

Ecaterina Mardarovici, Clubul Femeilor 50×50

De Kra­s­no­sel­s­ki nu va depin­de nimic, tot așa cum nu a depins nici de cei­lal­ți doi. Rusia va cău­ta să păs­tre­ze și mai depar­te Trans­nis­tria cu ace­lași sta­tut de mină sub R. Mol­do­va, pen­tru a ne putea șan­ta­ja și for­ța să ajun­gem sub con­tro­lul ei. Mai ales că avem acum și la Chi­și­nău un pre­șe­din­te de ace­eași fac­tu­ră, pro­rus. Nu va fi Kra­s­no­sel­s­ki alt­fel decât Smir­nov sau Șev­ciuk. Nu are de unde, pen­tru că este din ace­eași ”mat­că” și este pus să slu­jeas­că ace­leași inte­re­se ale Rusi­ei. Ce a decla­rat Kra­s­no­sel­s­ki la pri­ma con­fe­rin­ță de pre­să? Că va opta pen­tru sepa­ra­rea Trans­nis­tri­ei de R. Mol­do­va și ali­pi­rea ei la Rusia. S-a aștep­tat cum­va cine­va că va fi alt­fel? Cred că noi tre­bu­ie să ne batem capul acum de ceea ce se întâm­plă în dreap­ta Nis­tru­lui. Să nu admi­tem ca lucru­ri­le să mear­gă mai depar­te de „Dodon pre­șe­din­te” și să ajun­gem cu soci­a­liș­tii la guver­na­re, pen­tru că atun­ci lucru­ri­le chiar se com­pli­că cu totul.

Anatol Țăranu, analist politic

Deo­cam­da­tă, nu cred că tre­bu­ie să ne aștep­tăm la mari schim­bă­ri. S-au schim­bat nomi­na­ții, iar schim­ba­rea lor nu înseam­nă nea­pă­rat și schim­ba­rea modu­lui de abor­da­re a pro­ble­mei trans­nis­tre­ne. Sunt schim­bă­ri de fața­dă. Alt­ce­va nimic, pen­tru că deci­zi­i­le nu se iau la Tiras­pol. Cei de a Tiras­pol doar sono­ri­zea­ză ceea ce se deci­de la Mosco­va. Lucru­ri­le s-ar putea com­pli­ca într-un fel nu pen­tru că la Tiras­pol a venit Kra­s­no­sel­s­ki în locul lui Șev­ciuk, ci pen­tru că și la Chi­și­nău ale­ge­ri­le pre­zi­den­ți­a­le au fost câști­ga­te de un can­di­dat cu încli­na­ții pro­ru­se. Însă, tre­bu­ie să fim con­ști­en­ți că pre­șe­din­te­le R. Mol­do­va nu are împu­ter­ni­ci­ri sufi­cien­te ca să schim­be retori­ca în pro­ble­ma trans­nis­trea­nă. Dodon ar putea face tot felul de decla­ra­ții mai mult sau mai puțin zgo­mo­toa­se, dar fără girul par­la­men­tu­lui și guver­nu­lui nu va schim­ba nimic.

Valentin Krîlov, comentator politic

Ce va urma? Situ­a­ția se poa­te schim­ba radi­cal în ceea ce numim noi pro­ble­ma trans­nis­trea­nă și apro­pi­e­rea din­tre stân­ga și dreap­ta Nis­tru­lui. Și nu nea­pă­rat pen­tru că ale­ge­ri­le în stân­ga Nis­tru­lui au fost câști­ga­te de Kra­s­no­sel­s­ki și nu de Șev­ciuk. Expli­ca­ți­i­le sunt alte­le și eu cred că aces­te schim­bă­ri se vor lăsa sim­ți­te înce­pând cu 20 ianu­a­rie 2017, după înves­ti­rea în func­ție a lui Donald Trump. Fap­tul că Putin și Trump dau sem­na­le pen­tru alt­fel de rela­ții între Rusia și SUA nu va putea să nu-și aibă efec­tul și asu­pra zone­lor de con­flict, inclu­siv a celor din spa­ți­ul ex-sovietic. Nu-i exclus să avem în R. Mol­do­va ale­ge­ri par­la­men­ta­re nu în 2018, dar în 2017, la care să par­ti­ci­pe masiv și popu­la­ția din stân­ga Nis­tru­lui, așa după cum par­ți­al s-a întâm­plat pe 13 noiem­brie. Con­se­cin­țe­le vă dați sea­ma care pot fi. Dacă Trump și Putin vor ajun­ge să se înțe­lea­gă ca sta­te­le din spa­ți­ul ex-sovietic să trea­că în zona de influ­en­ță a Rusi­ei, atun­ci toa­te cele­lal­te pro­ble­me se vor rezol­va ca de la sine. Și pro­ble­ma trans­nis­trea­nă, la fel.



Ediția tipărită a Ziarului de Gardă apare cu sprijinul DEPARTAMENTULUI POLITICI PENTRU RELAŢIA CU ROMÂNII DE PRETUTINDENI A MINISTERULUI DE EXTERNE AL ROMÂNIEI

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

  • Ana­to­lie Mere­u­ta

    E,u cred ca ale­ge­ri­le din Trans­nis­tria nu conteaza,ci ale­ge­rea lui Dodon si ceea ce se va inte­le­ge aces­ta cu Putin,eventual dupa ce inte­le­ge­ri vor fi intre USA si Rusia,Ceea ce eu nu cred este ca ori­ce inte­le­ge­ri ar fi Cri­me­ea rama­ne la Rusia,iar Ukrai­na nu vrea cu Rusia,ceea ce ne poa­te aju­ta si pe noi sa nu fim direct sub rusi,chiar daca Dodon vrea altfel,dar noi nu sun­tem la gra­ni­ta cu Rusia,ci cu Ukraina,dusmanul Rusi­ei,

  • ivan cel groaz­nic

    Inte­le­ge­ri­le vor fi intre Putin si Trump, asta este clar. Ce vor hota­ri ei, asta va fi. Dar pe noi inte­re­sea­za sa ne tsi­nem de dru­mul euro­pean, ka sa nu deve­nim din nou enk­la­va komu­nis­ta.