Sergiu Chircă: Basarabie, libertatea şi progresul vin de peste Prut!

Este titlul unei cărţi cu spe­ci­fi­ca­rea “pen­tru toţi”, sem­na­tă de eco­no­mis­tul Ser­giu Chir­că. În 1965 auto­rul este cata­lo­gat de con­du­ce­rea comu­nis­tă ca fiind per­soa­nă “anti­so­vi­e­ti­că cu ten­dinţe naţio­na­lis­te”. În 1992 a ini­ţi­at pro­pu­ne­rea ca Mol­do­va să pără­seas­că zona rub­lei sovi­e­ti­ce şi să ade­re la zona leu­lui româ­ne­sc. În tim­pul agre­siu­nii Rusi­ei la Nis­tru a cre­at, ini­ţi­al cu mij­loa­ce finan­ci­a­re pro­prii, un fond spe­cial de susţi­ne­re a poli­ţi­ei şi a tru­pe­lor de cara­bi­ni­e­ri. În 2010 a făcut par­te din “Comi­sia Cojo­ca­ru”, care a stu­di­at şi apre­ciat geno­ci­dul fizic şi spi­ri­tu­al declanşat în RSSM de către comu­ni­ş­ti.

La pre­zen­ta­rea lucră­rii, care a avut loc săp­tămâ­na tre­cu­tă, Ser­giu Chir­că a decla­rat: “Tot tim­pul mi-am dorit să scriu pen­tru un public mai larg, nu doar pen­tru cei care cunosc eco­no­mie. Iată de ce am ales să fac şi publi­cisti­că. S-a rea­li­zat un vis, însă mai am o dorinţă – să-mi tra­duc cărţi­le în engle­ză şi în rusă. Cred că mi-am înde­pli­nit misiu­nea de ilu­mi­na­re a nea­mu­lui”.

Din cuvântul-înainte al autorului:

Deranjaţi de redobândirea cetăţeniei

În jumă­ta­tea a doua a anu­lui 2010, mass-media din Ger­ma­nia, Franţa şi unii poli­ti­cie­ni din aces­te ţări au acu­zat Româ­nia că faci­li­tea­ză obţi­ne­rea cetă­ţe­ni­ei româ­ne de către cetă­ţe­nii R. Mol­do­va. Ulte­ri­or aceas­tă ava­lanşă de învi­nu­i­ri a fost susţi­nu­tă şi de une­le cer­cu­ri de inte­re­se din alte ţări , mai ales din Rusia. S-ar putea ca toţi aceş­tia să nu cunoas­că isto­ria sau să o igno­re în mod conş­ti­ent. Isto­ria însă ne amin­teş­te că, într-un timp, nemţii ne-au cedat (deci­zia lui Hitler din august 1939), iar ruşii ne-au ocu­pat (deci­zia lui Sta­lin din iunie 1940).

Germania şi Rusia din nou într-un gând

O cri­mă uita­tă ar putea să se mai repe­te şi să ne ani­hi­le­ze ca neam. Cu atât mai mult că ruşii şi nemţii se apro­pie oare­cum iară­şi între ei, ca în 1939 — 1940, şi nime­ni nu poa­te spu­ne şi nici garan­ta cu ce ar putea cul­mi­na aceas­ta. Ger­ma­nia, susţi­nu­tă de Franţa, se sim­te lider şi ţară a cuvân­tu­lui pri­mor­di­al în UE, iar Rusia, atră­gând de par­tea sa Ger­ma­nia, se sim­te o supra­pu­te­re, ca pe tim­pul lui Sta­lin.

Geor­ge Fried­man (SUA) con­sta­tă în acest sens: “După cri­za economico-financiară din 2008 — 2009, lucru­ri­le în Euro­pa s-au schim­bat şi Rusia e în situ­a­ţia de a face anu­mi­te con­e­xiu­ni cu Euro­pa, pen­tru că a obţi­nut ce voia. Ger­ma­nii, care se simt incon­for­ta­bil în NATO şi în UE, au ape­lat la par­te­ne­rul lor natu­ral – ruşii, iar aceş­tia au fost cât se poa­te de recep­ti­vi. Ruşii le dau resur­se, gaze natu­ra­le, ger­ma­nii, la rân­dul lor, le ofe­ră capi­tal şi teh­no­lo­gii. Ger­ma­nii tră­iesc un declin demo­gra­fic, ei nu mai vor tur­ci, mută fabri­ci­le în… Rusia. După cri­za grea­că, Ger­ma­nii s-au între­bat ce pri­mesc ei de la UE. Româ­nia întot­dea­u­na revi­ne la Basa­ra­bia şi pen­tru Basa­ra­bia ea repre­zin­tă un fel de spa­ţiu de sepa­ra­re între Ger­ma­nia şi Rusia”.

Cât pri­veş­te ini­ţi­a­ti­va ger­ma­nă de a abor­da pro­ble­ma trans­nis­trea­nă, e greu de pre­su­pus că Rusia se va retra­ge din stân­ga Nis­tru­lui. Aceas­tă encla­vă pre­zin­tă pen­tru ea o bază la fron­ti­e­ra cu NATO şi UE.

Ruşii în niciun caz nu vor ceda Trans­nis­tria. Înţe­leg acest lucru mai marii din SUA, UE şi NATO.

Speranţe, inclusiv economice

Oare Ger­ma­nia e de acord ca Rusia să deci­dă soar­ta basa­ra­be­ni­lor ca şi în 1939? Nu-mi vine a cre­de. Cred că nemţii îşi dau sea­ma ce repre­zin­tă Basa­ra­bia pen­tru o Euro­pă uni­tă şi ne vor accep­ta în Uniu­nea Euro­pea­nă ca româ­ni basa­ra­be­ni cu paşa­poar­te ale UE (româ­neş­ti), aştep­ta­te de 71 de ani şi meri­ta­te în baza drep­tu­lui isto­ric şi natu­ral al tutu­ror basa­ra­be­ni­lor.

Fie­ca­re basa­ra­bean în par­te, de la vlă­di­că până la opin­că, tre­bu­ie să-şi dea sea­ma că sunt aşa cum i-a cre­at Dom­nul, româ­ni mol­do­ve­ni şi nici­de­cum doar niş­te mol­do­ve­ni apar­te, cum doreş­te Rusia: un mol­do­vean într-o Mol­do­vă apar­te, dezmem­bra­tă, cro­nic săra­că şi insta­bi­lă.

Opinii:

Petru Soltan, academician:

“Este o car­te nece­sa­ră pen­tru cei care nu mai ştiu cine sunt ei. Ser­giu Chir­că e un om ade­vă­rat, şi eco­no­mist, om de şti­inţă, publi­cist”.

Nicolae Dabija, scriitor:

“Prin cărţi­le lui Chir­că des­co­pe­rim conş­ti­inţa de sine, conş­ti­inţa de basa­ra­bean, or am fost prea mult cotro­pi­ţi de pro­pri­i­le orgo­lii şi rătă­ci­ri. Chir­că este un pro­mo­tor al valo­ri­lor şi dem­ni­tă­ţii naţio­na­le”.

Alexandru Moşanu, ex-preşedinte al primului Parlament al RM:

“Chir­că nu este doar un bun eco­no­mist, este şi un bun isto­ric. D-lui a făcut un act patri­o­tic. A edi­tat din cont per­so­nal pes­te 10.000 de exem­pla­re de cărţi pen­tru a face dona­ţii bibli­o­te­ci­lor din ţară, şco­li­lor şi lice­e­lor.”

Amin­tim că auto­rul a donat 3000 exem­pla­re de car­te Minis­te­ru­lui Cul­tu­rii pen­tru bibli­o­te­ci­le din ţară şi 4000 — Minis­te­ru­lui Edu­ca­ţi­ei, pen­tru şco­li şi licee.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

  • DINU

    BRAVO SI TRAISCA MAREA ROMANIE DE LA 1918 !

  • RAZVAN

    DAR OARE CUM ACESTI TERORISTI RUSOFONI
    AU VENIT LIBERI LA CHISINAU ?
    CUM AU TRECUT EI HOTARUL DE LA NISTRU ?
    CINE LE-A DAT VOIE ?
    OARE GUVERNANTII NOSTRI DE LA CHISINAU POT OARE SA SE PLIMBE SI EI LIBERI PRIN TIRASPOL ?

  • Mari­na

    Recent am citit car­tea. Am gasi­to intam­pla­tor pe raf­tul micii bibli­o­te­ci dintr-un hotel din Anta­lia (Tur­cia), si am ramas pla­cut sur­prin­sa, era uni­ca car­te in roma­na. Am citi­to dintr-o rasu­fla­re, foar­te mul­te lucru­ri inte­re­san­te si chiar une­le noi pen­tru mine. Reco­mand tutu­ror aceas­ta car­te, este o ade­va­ra­ta comoa­ra, mai ales pen­tru cei ce nu prea cunosc ade­va­ra­ta isto­rie a nea­mu­lui nos­tru. In une­le momen­te chiar iti dau lacri­mi in ochi.