560-coceban-prisacaru-monitorul.fisc.md

Întreprinderi de stat, intermediari fără concurenţă

În R. Mol­do­va sunt între­prin­de­ri de stat care obţin, fără con­cu­renţă, con­trac­te de mili­oa­ne pen­tru ser­vi­cii pres­ta­te insti­tu­ţi­i­lor care le-au fon­dat. Dese­o­ri însă, pen­tru a-şi putea înde­pli­ni obli­ga­ţi­i­le faţă de bene­fi­ci­ar, aces­te între­prin­de­ri de stat, care câş­ti­gă con­trac­te­le din ofi­ciu, doar pen­tru că legea e de par­tea lor, sunt nevo­ite să ape­le­ze la ser­vi­ci­i­le com­pa­ni­i­lor pri­va­te. Ast­fel, între­prin­de­ri­le mono­po­lis­te se trans­for­mă în sim­pli inter­me­di­a­ri între agenţii eco­no­mi­ci pri­va­ţi şi insti­tu­ţi­i­le de stat care, într-un final, bene­fi­ci­a­ză de ace­le ser­vi­cii.

La sfârşit de 2015, îna­in­te de a ple­ca din fun­cţie, Ion Pri­să­ca­ru, care a con­dus Inspec­to­ra­tul Fis­cal Prin­ci­pal de Stat (IFPS) din mai 2013 până la sfârşit de ianu­a­rie 2016, a depus pe adre­sa Cen­tru­lui Naţio­nal Anti­co­ru­pţie (CNA) şi a Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Inter­ne (MAI) o soli­ci­ta­re, cerând inves­ti­ga­rea Între­prin­de­rii de Stat (ÎS) Fisc­ser­vin­form şi a felu­lui în care aceas­ta ges­tio­nea­ză banii pri­mi­ţi din con­trac­te­le exclu­si­vis­te, de mili­oa­ne, pe care le are cu IFPS.

560-fiscservinform„Eşti impus să desemnezi un câştigător dintr-o singură sursă”

Con­form legii, ÎS Fisc­ser­vin­form, fon­da­tă printr-o hotă­râre de Guvern în sep­tem­brie 2008 în urma schim­bă­rii denu­mi­rii ÎS „Cen­trul de evi­denţă a cir­cu­la­ţi­ei alco­o­lu­lui eti­lic şi a pro­du­cţi­ei alco­o­li­ce”, are în cali­ta­te de fon­da­tor unic IFPS, insti­tu­ţie de pe lân­gă Minis­te­rul Finanţe­lor (MF). Între­prin­de­rea, prin defi­ni­ţie, este pres­ta­to­rul exclu­siv de ser­vi­cii pen­tru IFPS, fiind cea care ges­tio­nea­ză sis­te­mul infor­ma­ţio­nal fis­cal şi dezvol­tă ser­vi­ci­i­le elec­tro­ni­ce des­ti­na­te con­tri­bu­a­bi­li­lor. Dese­o­ri, însă, între­prin­de­rea, care numă­ra la sfârşit de 2015 nu mai puţin de 178 de anga­ja­ţi, nu este alt­ce­va decât un sim­plu inter­me­di­ar între FISC şi agenţi eco­no­mi­ci din dome­ni­ul IT. Cu alte cuvin­te, IFPS este obli­gat de lege să achi­zi­ţio­ne­ze ser­vi­cii IT de la Fisc­ser­vin­form. Ulte­ri­or, aceas­ta orga­ni­zea­ză lici­ta­ţii în urma căro­ra con­trac­tea­ză alţi agenţi eco­no­mi­ci care exe­cu­tă o par­te din lucră­ri, transformându-se în inter­me­di­ar. Ine­vi­ta­bil, pro­ce­de­ul cau­zea­ză cos­tu­ri mai mari pen­tru ser­vi­cii, pen­tru că o par­te din banii pri­mi­ţi de Fisc­ser­vin­form de la IFPS rămân la între­prin­de­re pen­tru chel­tu­ie­li, evi­dent nece­sa­re, acti­vi­tă­ţii unei între­prin­de­ri cu pes­te 170 de anga­ja­ţi.

În culi­se, în ulti­mii ani, s-au dus mai mul­te bătă­lii pen­tru a schim­ba sta­rea de lucru­ri, fără prea mare suc­ces. „Sun­tem obli­ga­ţi să achi­zi­ţio­năm ser­vi­ci­i­le dintr-o sin­gu­ră sur­să şi să desem­năm Fisc­ser­vin­form în cali­ta­te de admi­nis­tra­tor. Sunt con­trac­te de zeci de mili­oa­ne. Cât am fost la IFPS, am lup­tat ca aceas­tă între­prin­de­re să nu exis­te, ci să avem o struc­tu­ră în cadrul IFPS, care să deser­veas­că insti­tu­ţia, pen­tru că este chel­tu­ia­lă de bani, dar nu am reu­şit până la urmă…”, zice Ion Pri­să­ca­ru, ex-şef al IFPS. „Prac­ti­ca inter­na­ţio­na­lă ara­tă că, în ţări­le moder­ne, nu exis­tă ase­me­nea între­prin­de­ri. În con­se­cinţă, şi chel­tu­ie­li­le sunt mai mici, şi efi­cienţa e mai mare. Dacă ar fi o struc­tu­ră în cadrul MF sau IFPS, nu ar exis­ta inte­re­se de busi­ne­ss, pri­o­ri­ta­re fiind inte­re­se­le insti­tu­ţi­ei. Nu ar mai fi obli­ga­ţi să desem­ne­ze un câş­ti­gă­tor dintr-o sin­gu­ră sur­să. Lip­seş­te con­cu­renţa, iar cali­ta­tea şi cos­tul ser­vi­ci­i­lor sunt sub nivel”, punc­tea­ză Pri­să­ca­ru.

fiscservinformContracte de peste 85 milioane de lei

Date­le de pe site-ul Agenţi­ei Achi­zi­ţii Publi­ce (AAP) ara­tă că, doar în ulti­mii patru ani, IFPS a sem­nat cu Fisc­ser­vin­form vreo 25 de con­trac­te în sumă de pes­te 88 mili­oa­ne de lei, în mare par­te pen­tru ser­vi­cii de men­te­nanţă şi admi­nis­tra­re teh­ni­că a Sis­te­mu­lui Infor­ma­ţio­nal al Ser­vi­ci­u­lui Fis­cal de Stat. Aces­te achi­zi­ţii, tre­cu­te prin AAP, sunt dintr-o sin­gu­ră sur­să. Alt­fel spus, con­trac­te­le s-au sem­nat fără a exis­ta vreo con­cu­renţă de preţ pen­tru ser­vi­ci­i­le ofe­ri­te de Fisc­ser­vin­form. „Sun­tem puşi în situ­a­ţia când se dic­tea­ză preţul. Când eram la IFPS, am scris, la subiect, nume­roa­se scri­so­ri pe adre­sa mai mul­tor insti­tu­ţii. Bună­oa­ră, nu am sem­nat con­trac­tul pen­tru aces­te ser­vi­cii pe anul 2016, deo­a­re­ce am con­si­de­rat că Fisc­ser­vin­form cere un preţ exa­ge­rat. Am ple­cat din fun­cţie, dar nu am sem­nat acel con­tract. Dar au depus scri­so­ri şi plân­ge­ri şi la Guvern, şi la minis­ter. Şi ame­ninţă­ri au fost că ne vor sto­pa deser­vi­rea dacă nu sem­năm con­trac­tul. Nu am vrut să sem­nez niciun con­tract, dar a fost sem­nat, totu­şi, după ce am ple­cat, tem­po­rar, pe câte­va luni. Anul tre­cut, cos­tul ser­vi­ci­i­lor s-a majo­rat cu vreo 30%, adi­că cu vreo 7 mili­oa­ne. Şi în 2016 doreau să majo­re­ze cu vreo 3 mili­oa­ne”, spu­ne Ion Pri­să­ca­ru.

Fos­tul ofi­ci­al s-a refe­rit la con­trac­tul din­tre IFPS şi Fisc­ser­vin­form de acor­da­re a ser­vi­ci­i­lor de admi­nis­tra­tor tehnico-tehnologic al Sis­te­mu­lui Infor­ma­ţio­nal al Ser­vi­ci­u­lui Fis­cal de Stat pen­tru 2016, care a fost sem­nat abia pe 11 febru­a­rie 2016, după ple­ca­rea sa din fun­cţie, pe un ter­men de doar trei luni. Con­trac­tul este de 5,28 mili­oa­ne de lei. „M-am adre­sat la MAI şi CNA să facă inves­ti­ga­ţii, pen­tru că chiar se exa­ge­rea­ză şi ţi se pun con­di­ţii fără solu­ţie, fiind impus de hotă­rârea Guver­nu­lui să con­trac­te­zi anu­me Fisc­ser­vin­form. Doar în con­di­ţii de con­cu­renţă se poa­te obţi­ne calitate/preţ. Con­si­der că între­prin­de­rea nu tre­bu­ia cre­a­tă. Nu ştiu ce scop s-a urmă­rit. Eu m-am opus şi, din cau­za asta, am avut nume­roa­se pro­ble­me. Am fost acu­zat că vreau să dis­trug între­prin­de­rea. Eu, fiind la IFPS, fon­da­tor al Fisc­ser­vin­form, nu şti­am ce se face la între­prin­de­re cu banii pe care-i plă­team. Doar vre­un audit putea face lumi­nă, dar audi­tul ori­cum e con­trac­tat de între­prin­de­re. În 2015, am pus la îndo­ia­lă inclu­siv audi­tul. Am ape­lat la MF ca să veri­fi­ce ce e cu com­pa­nia aia, dar mi s-a spus să nu influ­enţez lucru­ri­le”, susţi­ne fos­tul şef al IFPS.

„Întreprinderea s-a transformat într-un intermediar”

Fisc­ser­vin­form, deşi avea la Ion prisacarufine­le anu­lui tre­cut 178 de anga­ja­ţi, de mul­te ori, pen­tru a exe­cu­ta lucră­ri­le con­trac­ta­te în exclu­si­vi­ta­te de la IFPS, anga­jea­ză agenţi eco­no­mi­ci pri­va­ţi. Pe site-ul insti­tu­ţi­ei sunt zeci de anu­nţu­ri în care între­prin­de­rea chea­mă agenţi eco­no­mi­ci din IT să par­ti­ci­pe la lici­ta­ţii. Una din ulti­me­le soli­ci­tă­ri, din febru­a­rie 2015, se refe­ră la achi­zi­ţio­na­rea ser­vi­ci­i­lor de men­te­nanţă şi dezvol­ta­re a sis­te­mu­lui infor­ma­ţio­nal auto­ma­ti­zat, „Cadas­trul Fis­cal”. Dacă în pri­vinţa anu­nţu­ri­lor des­pre orga­ni­za­rea lici­ta­ţi­i­lor Fisc­ser­vin­form stă bine, atun­ci publi­ca­rea rezul­ta­te­lor e blo­ca­tă încă din 2013. Inclu­siv din ace­le infor­ma­ţii, aflăm că, lunar, între­prin­de­rea sem­na con­trac­te de ser­vi­cii cu agenţi eco­no­mi­ci pri­va­ţi. „Asta m-a şi deran­jat. Ei nu pres­tau ser­vi­cii, dar anga­jau alte com­pa­nii pen­tru exe­cu­ta­rea lucră­ri­lor. Între­prin­de­rea s-a trans­for­mat într-un inter­me­di­ar, de asta am şi ape­lat la MAI şi CNA”, ada­u­gă Pri­să­ca­ru. „Ser­vi­ci­ul Vamal are o ase­me­nea insti­tu­ţie, Vam­ser­vin­form. Minis­te­rul Finanţe­lor are Fin­te­hin­form. Sunt între­prin­de­ri ale ace­lu­ia­şi minis­ter. Atât de efi­cient se ges­tio­nea­ză fon­dul public?”, se întrea­bă Pri­să­ca­ru.

Repre­zen­tanţii fir­me­lor care câş­ti­gă lici­ta­ţi­i­le orga­ni­za­te de Fisc­ser­vin­form admit că aceas­tă între­prin­de­re este doar un inter­me­di­ar între ei şi nece­si­tă­ţi­le IFPS, însă evi­tă să dis­cu­te des­chis. „Nu putem face comen­ta­rii, nici şeful nu cred că o să facă. Cred că nici neo­fi­ci­al nu vom face. De ce? Pen­tru că tră­im în Mol­do­va. Pot să vă spun că cei de la Fisc­ser­vin­form nu au nici jumă­ta­te din capa­ci­ta­tea şi teh­ni­ca pe care o avem noi”, ne-a zis repre­zen­tan­tul unei fir­me care lucrea­ză cu Fisc­ser­vin­form.

„Aşa s-ar putea crea o piaţă deschisă”

Vale­riu Nas­ta­sen­co, fon­da­to­rul şi direc­to­rul fir­mei IT „Mas­ter Sys­tems”, care a avut ante­ri­or rela­ţii con­trac­tu­a­le cu Fisc­ser­vin­form, con­si­de­ră că, în acest dome­niu, e nevo­ie de libe­ra­li­za­rea pieţei. Antre­pre­no­rul cre­de că s-a făcut o greşe­a­lă încă în 2008, când, după for­ma­rea Fisc­ser­vin­form, în cadrul IFPS nu au rămas spe­cia­li­ş­ti IT, care să for­meze o dire­cţie cu rolul de bene­fi­ci­ar al lucră­ri­lor efec­tu­a­te de Fisc­ser­vin­form. „Acum, Fisc­ser­vin­form este şi exe­cu­tant, şi bene­fi­ci­ar, pen­tru că la IFPS nu a rămas niciun anga­jat care să poa­tă apre­cia lucrul lor. Aco­lo ar tre­bui să fie o mică dire­cţie, for­ma­tă din 3-5 oame­ni, care ar sta­bi­li sar­ci­ni şi ar apre­cia lucrul şi cât cos­tă un anu­mit ser­vi­ciu. Astăzi, tot ce soli­ci­tă Fisc­ser­vin­form de la buget, li se dă, fără a putea fi pusă la îndo­ia­lă aceas­tă sumă. Tre­bu­ie un depar­ta­ment la IFPS care să fie bene­fi­ci­ar, fără fun­cţii con­cre­te şi care să apre­cie­ze din punct de vede­re pro­fe­sio­nal mun­ca celor de la Fisc­ser­vin­form. Aşa s-ar putea crea o pia­ţă des­chi­să. Acum, cei de la IFPS, ori­cât ar vrea, nu ar putea să intre în esenţa lucru­ri­lor, pen­tru că ei nu sunt spe­cia­li­ş­ti în acest dome­niu…”, spu­ne Nas­ta­sen­co.

Dacă s-ar crea o dire­cţie în cadrul MF care să devi­nă bene­fi­ci­a­ra lucră­ri­lor, cre­de Nas­ta­sen­co, pia­ţa ar fi des­chi­să şi pen­tru agenţii eco­no­mi­ci pri­va­ţi. „Acea dire­cţie ar ela­bo­ra caie­tul de sar­ci­ni. Aşa s-ar putea orga­ni­za lici­ta­ţii publi­ce, la care ar par­ti­ci­pa şi Fisc­ser­vin­form. Ar câş­ti­ga cei care ar pro­pu­ne cel mai bun preţ. Dacă bene­fi­ci­a­rul ar fi IFPS, cu sigu­ranţă ar fi mai ieftin. Con­form legii, Fisc­ser­vin­form este prin­ci­pa­lul exe­cu­tant al lucră­ri­lor IFPS. Dar, cu sigu­ranţă, între­prin­de­rea asta nu poa­te efec­tua toa­te lucră­ri­le pen­tru IFPS, aşa că orga­ni­zea­ză ten­de­re, unde câş­ti­gă alte fir­me pri­va­te. Mili­oa­ne­le pe care le soli­ci­tă Fisc­ser­vin­form de la IFPS se împart nu doar pen­tru lucră­ri, ci şi pen­tru chel­tu­ie­li inter­ne”, expli­că antre­pre­no­rul.

Curtea de Conturi despre Fiscservinform

Cos­tu­ri­le ser­vi­ci­i­lor pres­ta­te de gheorghe trocin curtea de conturiFisc­ser­vin­form sunt regle­men­ta­te de un ordin intern al Între­prin­de­rii, apro­bat de Con­si­li­ul de Admi­nis­tra­ţie în decem­brie 2014. Ordi­nul nu este public, ci doar pen­tru uz intern. Pen­tru a-l vedea, repre­zen­tanţii Fisc­ser­vin­form ne-au soli­ci­tat un demers ofi­ci­al. Cu toa­te că am tri­mis soli­ci­ta­rea, încă nu am pri­mit un răs­puns, deşi ordi­nul ar tre­bui să fie public.

Preţu­ri­le cu care ope­rea­ză Între­prin­de­rea de Stat au fost obiec­tul unor con­clu­zii ale Curţii de Con­tu­ri (CC). De exem­plu, în iulie 2014, CC con­sta­ta „neres­pec­ta­rea de către Fisc­ser­vin­form a pro­pri­ei Meto­do­lo­gii de cal­cu­la­re a preţu­ri­lor la ser­vi­ci­i­le pres­ta­te şi la bunu­ri­le livra­te, pre­cum şi admi­te­rea mai mul­tor nere­gu­li şi carenţe în admi­nis­tra­rea fon­du­ri­lor finan­ci­a­re şi patri­mo­ni­a­le ale între­prin­de­rii”. În alt raport al insti­tu­ţi­ei, din noiem­brie 2015, pri­vind „audi­tul per­for­manţei sis­te­mu­lui admi­nis­tră­rii veni­tu­ri­lor publi­ce” mem­brii CC reco­man­dau Fiscservinform-ului să deter­mi­ne „oport­u­ni­tă­ţi de opti­mi­za­re şi efi­cien­ti­za­re a fon­du­ri­lor ges­tio­na­te de între­prin­de­re, prin revi­zu­i­rea şi apro­ba­rea Meto­do­lo­gi­ei de cal­cul a preţu­ri­lor la ser­vi­ci­i­le pres­ta­te, pre­cum şi a Regu­la­men­tu­lui pri­vind modul de for­ma­re şi uti­li­za­re a rezer­ve­lor”. „Au ter­men să rapor­te­ze des­pre înde­pli­ni­rea reco­man­dă­ri­lor pe care le-am făcut”, zice Sera­fim Ure­chean, preşe­din­te­le CC.

„A fost o idee a minis­tru­lui Finanţe­lor de atun­ci, Mari­a­na Dur­leş­tea­nu, de a crea Fisc­ser­vin­form. Atun­ci eram şef-adjunct la Inspec­to­ra­tul Fis­cal şi nu am susţi­nut ide­ea. Şti­am că vor fi chel­tu­ie­li mari. FISC-ul se des­cur­ca sin­gur. Avea două dire­cţii, una de vreo 80 de anga­ja­ţi în toa­tă repu­bli­ca şi alta era IT-ul cu vreo 18 anga­ja­ţi. Ei pre­lu­crau date­le şi de la per­soa­ne fizi­ce, şi de la agenţi eco­no­mi­ci. Totul era sub supra­ve­ghe­rea FISC-ului. Dar, pro­pu­ne­rea a fost îna­in­ta­tă Guver­nu­lui. Au unit cele două dire­cţii şi au făcut între­prin­de­re de stat. Acum ei le spun celor de la FISC: vreţi să vă pre­lu­crăm date­le? Sem­năm con­tract. Adi­că sta­tul cu sta­tul. Şi FISC achi­tă. Dacă am com­pa­ra cât cos­tau ches­ti­i­le astea când erau la FISC şi cât cos­tă acum, am cos­ta­ta dife­renţa. Acum e mai scump. CC le-a făcut niş­te reco­man­dă­ri să fie mai atenţi cu sala­ri­i­le”, pre­ci­zea­ză Ghe­or­ghe Tro­cin, mem­bru al CC, fost şef-adjunct la IFPS.

Digitalizarea şi plasarea declaraţiilor de avere, un eşec

Pe lân­gă preţu­ri, şi cali­ta­tea ser­vi­ci­i­lor ofe­ri­te de Fisc­ser­vin­form este, une­o­ri, mai proas­tă. Ast­fel, una din cola­bo­ră­ri­le cu care se mân­dreş­te insti­tu­ţia este cea cu Comi­sia Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te (CNI) pri­vind digi­ta­li­za­rea şi pla­sa­rea onli­ne a decla­ra­ţi­i­lor fun­cţio­na­ri­lor cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te pe 2014. Pen­tru acest ser­vi­ciu, între­prin­de­rea a pro­pus, în cadrul unei lici­ta­ţii, 800 mii de lei, bani achi­ta­ţi de CNI din buget. Doar că, deşi con­trac­tul din­tre cele două insti­tu­ţii a fost sem­nat în iulie 2015, abia în decem­brie 2015, după mai mul­te dis­cu­ţii publi­ce, Fisc­ser­vin­form anu­nţa că a digi­ta­li­zat şi a pla­sat toa­te decla­ra­ţi­i­le pe www.cni.md. Deşi sun­tem în mar­tie 2016, mul­te din­tre decla­ra­ţi­i­le fun­cţio­na­ri­lor pe anul 2014 lip­sesc, iar la une­le exis­tă mai mul­te ero­ri de nume sau de haşu­ra­re a unor infor­ma­ţii care ar tre­bui să fie publi­ce.

„Cali­ta­tea ser­vi­ci­i­lor e proas­tă, sunt mul­te omi­siu­ni. Noi nu putem anga­ja o per­soa­nă ca să veri­fi­ce. E obli­ga­ţiu­nea lor. În pri­mul an a fost o com­pa­nie pri­va­tă care, chiar dacă nu am avut expe­rienţă nici noi, nici ei, au lucrat mai cali­ta­tiv. Ne con­tac­tau la ori­ce pas, ne sesi­zau dacă ceva era neclar. Era comu­ni­ca­re, dar cu ăştia, fiind între­prin­de­re de stat, vedeţi câte omi­siu­ni şi tot noi rămâ­nem cu faţa păta­tă”, zice Lili­an Chi­ş­că, şeful Dire­cţi­ei con­trol veni­tu­ri şi pro­pri­e­tă­ţi de la CNI, des­pre cola­bo­ra­rea cu Fisc­ser­vin­form.

Explicaţii de la FiscservinformVitalie Coceban

Vita­lie Coce­ban, admi­nis­tra­to­rul ÎS „Fisc­ser­vin­form”, cali­fi­că afir­ma­ţi­i­le fos­tu­lui şef al IPFS, Ion Pri­să­ca­ru, ca fiind populis­te şi spu­ne că fon­da­rea între­prin­de­rii de stat pe care o con­du­ce nu a impli­cat cre­ş­te­rea chel­tu­ie­li­lor, ci dim­po­tri­vă, a dus la opti­mi­za­rea lor. „Când s-a cre­at între­prin­de­rea, ea s-a cre­at în baza la două dire­cţii care erau în cadrul FISC-ului şi erau fun­cţio­na­ri publi­ci. Ei atun­ci au cre­at aceas­tă între­prin­de­re ca să opti­mi­ze­ze chel­tu­ie­li­le pe fun­cţio­na­rii publi­ci şi au încre­dinţat fun­cţi­i­le date între­prin­de­rii prin Hotă­râre de Guvern. Din ce cau­ză, după păre­rea mea, aces­te fun­cţii tre­bu­ie să le înde­pli­neas­că o între­prin­de­re de stat? Din cau­ză că sis­te­mul infor­ma­ţio­nal fis­cal şi per­so­na­lul care lucrea­ză cu aces­te date deţin infor­ma­ţii cu carac­ter fis­cal şi secret comer­ci­al şi, res­pec­tiv, toţi cola­bo­ra­to­rii au con­tract de con­fi­denţi­a­li­ta­te şi noi asi­gu­răm secu­ri­ta­tea aces­tui pro­ces cap-coadă”, afir­mă Coce­ban.

Des­pre posi­bi­li­ta­tea ca ser­vi­ci­i­le de men­te­nanţă şi întreţi­ne­re a sis­te­mu­lui infor­ma­ţio­nal fis­cal să poa­tă fi efec­tu­a­te şi de către alte com­pa­nii decât Fisc­ser­vin­form, ca urma­re a petre­ce­rii lici­ta­ţi­i­lor publi­ce, Vita­lie Coce­ban a spus că „aces­te fun­cţii astăzi le înde­pli­neş­te între­prin­de­rea în baza cadru­lui legal. Dacă guver­nul la un moment dat va deci­de că une­le fun­cţii pe care le asi­gu­ră astăzi între­prin­de­rea să le scoa­tă la out­so­ur­cing (să le dea altor com­pa­nii, n.r.), rămâ­ne s-o facă, dar la moment noi acti­văm în cadrul legal pe care îl avem”, a mai menţio­nat admi­nis­tra­to­rul Fisc­ser­vin­form.

fintehinform„Pentru a presta un serviciu integru, este mai corect să fie aşa”

La fel ca şi Fisc­ser­vin­form, în R. Mol­do­va exis­tă şi alte între­prin­de­ri de stat de pro­fil care, de mul­te ori, nu sunt decât un inter­me­di­ar între insti­tu­ţia de stat care are nevo­ie de ser­vi­cii IT şi agenţi eco­no­mi­ci pri­va­ţi, asta pen­tru că legea îi desem­nea­ză în cali­ta­te de pres­ta­to­ri de ser­vi­cii exclu­si­vi pen­tru ace­le insti­tu­ţii.

Ast­fel, con­form legii, Fin­te­hin­form, for­ma­tă printr-o hotă­râre de Guvern în 2005 prin trans­for­ma­rea Dire­cţi­ei gene­ra­le teh­no­lo­gii infor­ma­ţio­na­le a MF, are sco­pul de a admi­nis­tra, menţi­ne, dezvol­ta şi asi­gu­ra fun­cţio­na­rea sis­te­mu­lui infor­ma­ţio­nal de ges­tio­na­re a finanţe­lor publi­ce.

Între­prin­de­rea are pes­te 90 de anga­ja­ţi Fintehinformcu sala­rii medii de pes­te 7 mii de lei (mai mari decât în MF) şi, de mul­te ori, la fel ca şi în rela­ţia Fisc­ser­vin­form şi IFPS, este un inter­me­di­ar între nece­si­tă­ţi­le MF şi agenţii eco­no­mi­ci care pres­tea­ză ser­vi­cii IT. Date­le de la AAP ara­tă că în ulti­mii trei ani Fin­te­hin­form a sem­nat, la fel în urma unor achi­zi­ţii dintr-o sin­gu­ră sur­să, şase con­trac­te cu o valoa­re de pes­te 50 mili­oa­ne de lei pen­tru „ser­vi­cii infor­ma­ti­ce pri­vind admi­nis­tra­rea, menţi­ne­rea şi dezvol­ta­rea sis­te­mu­lui infor­ma­ţio­nal de ges­tio­na­re a finanţe­lor publi­ce” al MF. În une­le cazu­ri, şi Fin­te­hin­form a orga­ni­zat, la rându-i, lici­ta­ţii unde a invi­tat dive­rşi agenţi eco­no­mi­ci pen­tru a dezvol­ta anu­mi­te pro­gra­me, având deci rolul de inter­me­di­ar.

„Nu prac­ti­căm aşa ceva, dar avem aşa cazu­ri atun­ci când avem sar­ci­ni mai urgen­te şi mai com­pli­ca­te”, zice Ele­na Sahar­ne­an, admi­nis­tra­toa­rea Fin­te­hin­form. „Nu sun­teţi, ast­fel, un inter­me­di­ar? N-ar putea Minis­te­rul să înche­ie con­tract direct cu fir­ma pri­va­tă res­pec­ti­vă?”, am întrebat-o pe aceas­ta. „Pen­tru a pres­ta un ser­vi­ciu inte­gru, este mai corect să fie aşa”, a răs­puns ea.

vamservinform45 de milioane, de la Vamă către întreprinderea Vămii

O situ­a­ţie, pe alo­cu­ri simi­la­ră, se ates­tă şi în cazul Vam­ser­vin­form, între­prin­de­re de stat fon­da­tă de Ser­vi­ci­ul Vamal (SV) în 2011 ca urma­re a reor­ga­ni­ză­rii prin con­to­pi­re a Mol­d­va­ma Grup şi Vam­te­hin­form. Între­prin­de­rea are mai mul­te fun­cţii, fiind tot­o­da­tă ges­tio­na­ra Sis­te­mu­lui Infor­ma­ţio­nal Inte­grat Vamal „Asy­cu­da”. În ulti­mii ani, la fel în urma unor achi­zi­ţii for­ma­le, dintr-o sin­gu­ră sur­să, au fost trans­fe­ra­ţi de la SV în con­tu­ri­le Vam­ser­vin­form pes­te 45 de mili­oa­ne de lei pen­tru „ser­vi­cii infor­ma­ţio­na­le ce ţin de admi­nis­tra­rea şi men­te­nanţa fun­cţio­nă­rii sis­te­mu­lui infor­ma­ţio­nal inte­grat Vamal”. Pe lân­gă asta, Vam­ser­vin­form, fon­da­tă de SV, pres­tea­ză pen­tru între­prin­de­rea fon­da­toa­re şi alte ser­vi­cii, la fel, con­tra cost. De exem­plu, în ulti­mii ani, SV şi câte­va biro­u­ri vama­le i-au achi­tat pes­te 2 mili­oa­ne de lei pen­tru ser­vi­cii de întreţi­ne­re a imo­bi­le­lor şi a tere­nu­ri­lor afe­ren­te.

Recent Vam­ser­vin­form a rămas fără vamservinformadmi­nis­tra­tor. Vio­rel Beze­de, care con­du­cea insti­tu­ţia din 2012, a ple­cat din fun­cţie, iar inte­ri­ma­tul este asi­gu­rat acum de Ange­la Besa­rab. Aceas­ta, însă, nu a putut să ne ofe­re răs­pun­su­ri la între­bă­ri­le pe care le aveam pen­tru con­du­ce­rea Vam­ser­vin­form moti­vând că nu este la curent cu toa­te deta­li­i­le lega­te de acti­vi­ta­tea între­prin­de­rii, deo­a­re­ce a fost numi­tă admi­nis­tra­tor inte­ri­mar abia de câte­va zile. „La moment eu nu pot să vă dau infor­ma­ţii, eu doar asi­gur acti­vi­ta­tea între­prin­de­rii”, ne-a spus Ange­la Besa­rab, îndemnându-ne să facem un demers ofi­ci­al pen­tru a pri­mi infor­ma­ţi­i­le de care avem nevo­ie.

Între lispa concurenţei şi mentalitatea comunistă

Nico­lae Pla­ton, fost şef al IFPS între 459-nicolae-platon-12009 — 2012, afir­mă că a fost nece­sar de cre­at ÎS Fisc­ser­vin­form pen­tru că alt­fel nu mai puteau fi păs­tra­ţi lucră­to­rii din dome­ni­ul IT, care, fiind fun­cţio­na­ri publi­ci în cadrul MF, aveau sala­rii de 2 — 3 mii de lei. „Fiind cre­a­tă între­prin­de­rea, ei au ieşit de sub sta­tu­tul de fun­cţio­nar public şi au putut să le asi­gu­re un sala­riu de 5-6 mii de lei. Au cres­cut cos­tu­ri­le, dar cu secu­ri­ta­tea infor­ma­ţio­na­lă şi finan­ci­a­ră a sta­tu­lui nu poţi să te joci”, zice aces­ta. Fos­tul ofi­ci­al susţi­ne însă că, în dome­niu, este nevo­ie de con­cu­renţă, pre­ci­zând că, în opi­nia sa, toa­te cele 3 insti­tu­ţii de pro­fil (Fisc­ser­vin­form, Fin­te­hin­form şi Vam­ser­vin­form) au drep­tul să par­ti­ci­pe la ten­de­re­le pen­tru achi­zio­na­rea lucră­ri­lor de men­te­nanţă a sis­te­me­lor infor­ma­ti­ce ale IFPS, MF sau SV. „Aces­te trei insti­tu­ţii ar putea să par­ti­ci­pe la ten­de­re­le care se anu­nţă. Fap­tul că nu par­ti­ci­pă, asta-i altă între­ba­re. Eu nu pot să răs­pund, dar sunt ace­lea­şi între­prin­de­ri de stat, care au ace­lea­şi împu­ter­ni­ci­ri. Cân­d­va, erau dis­cu­ţii la nivel de MF ca să-i uneas­că sau cum­va să facă o sin­gu­ră insti­tu­ţie. După păre­rea mea, ca să fie con­cu­renţă, cele trei insti­tu­ţii ar tre­bui să par­ti­ci­pe toa­te, cu anu­mi­te preţu­ri, la ten­der, ca să poa­tă pe urmă să alea­gă. Nu putem da la pri­vat atâ­ta timp cât n-o să fie asi­gu­ra­tă pro­te­cţia date­lor. Nu, cu asta nu tre­bu­ie de jucat. Credeţi-mă. Infor­ma­ţia dacă se duce din sis­tem, asta-i secu­ri­ta­tea finan­ci­a­ră a sta­tu­lui şi-i foar­te com­pli­cat. Mi-i fri­că să mă gân­desc dacă ar putea ple­ca infor­ma­ţia res­pec­ti­vă”, pre­ci­zea­ză Pla­ton.

La rân­dul său, eco­no­mis­tul Vea­ce­slav Ioni­ţă, veaceslav Ionitafost depu­tat şi preşe­din­te al Comi­si­ei Eco­no­mie, Buget şi Finanţe din Legi­sla­tiv, con­si­de­ră că, în R. Mol­do­va, exis­tă o înţe­le­ge­re
ero­na­tă că „dacă este vre­un ser­vi­ciu mai impor­tant, atun­ci tre­bu­ie să-l pres­te­ze sta­tul. Nu cunosc unde­va în lume să se demon­stre­ze că o între­prin­de­re cu capi­tal de stat este mai bună decât una pri­va­tă. Din con­tra, în cele de stat este coru­pţie, fra­u­dă… Dar, cali­ta­tea şi secu­ri­ta­tea unui ser­vi­ciu nu e deter­mi­na­tă de for­ma juri­di­că de pro­pri­e­ta­te, ci de cadrul de regle­men­ta­re. Con­sti­tu­ţia spu­ne clar că for­me­le de pro­pri­e­ta­te sunt ega­le. Nu poa­te cine­va cu o for­mă de pro­pri­e­ta­te de stat să aibă pri­o­ri­ta­te faţă de un pri­vat. Sta­tul tre­bu­ie să spu­nă care sunt cerinţe­le faţă de anu­mi­te ser­vi­cii şi, prin con­cu­renţă libe­ră, cine­va să pro­pu­nă. Sun­tem atenţio­na­ţi de toţi par­te­ne­rii inter­na­ţio­na­li: nu-i trea­ba sta­tu­lui să pres­te­ze ser­vi­cii. Sta­tul tre­bu­ie să iden­ti­fi­ce şi să for­mu­le­ze cerinţe­le faţă de ser­vi­ci­ul pe care-l doreş­te, iar ulte­ri­or, în con­di­ţii de con­cu­renţă, cel care pres­tea­ză la preţu­ri­le cele mai bune să câş­ti­ge”, zice Ioni­ţă. „Men­ta­li­ta­tea noas­tră vine din comu­nism, pre­cum că tot ce face sta­tul e bine. În lip­sa con­cu­renţei, a unei pieţe libe­re, nu poa­te fi cali­ta­te. Avem mono­po­lu­ri arti­fi­ci­al cre­a­te…, iar în con­se­cinţă, preţu­ri­le ser­vi­ci­i­lor pres­ta­te de aces­te struţo-cămile sunt de câte­va ori mai mari decât logi­ca lor”, sub­li­ni­a­ză aces­ta.

Veaceslav Negruţă, ex-ministru al Finanţelor:550-negruta

„Când eram la minis­ter, pro­ba­bil, nici nu mi-am pus între­ba­rea dacă ne tre­bu­ie sau nu Fisc­ser­vin­form sau alte insti­tu­ţii simi­la­re, pen­tru că-şi demon­stra­se via­bi­li­ta­tea acti­vi­tă­ţii. Acum, poa­te sunt şi alte lucru­ri care s-au dezvol­tat între timp. Poa­te mai apa­re şi o doză de com­pe­ti­ţie, iar anu­mi­te ser­vi­cii ar tre­bui să fie exter­na­li­za­te către com­pa­nii pri­va­te. Asta, însă, ţine de con­du­ce­re, pen­tru că e şi doza nece­sa­ră de con­fi­denţi­a­li­ta­te şi secu­ri­ta­te a infor­ma­ţi­ei. Ar tre­bui să exis­te o pozi­ţie fer­mă. E una dacă Fisc­ser­vin­form este o enti­ta­te via­bi­lă şi dacă şi-a demon­strat aceas­tă nece­si­ta­te. Dar dacă ser­vi­ci­i­le date pot fi, cu bani mai puţi­ni şi de cali­ta­te mai bună, exe­cu­ta­te de alt­ci­ne­va, atun­ci să fie exter­na­li­za­te prin lici­ta­ţii veri­ta­bi­le, iar Fisc­ser­vin­form, încet-încet, dacă nu va face faţă com­pe­ti­ţi­ei, să iasă din sec­tor. Asta ţine de com­pe­tenţa celor care admi­nis­trea­ză dome­ni­ul IT la nivel de admi­nis­tra­re publi­că…”.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.