560-coceban-prisacaru-monitorul.fisc.md

Întreprinderi de stat, intermediari fără concurenţă

În R. Mol­dova sunt între­prin­deri de stat care obţin, fără con­cu­renţă, con­tracte de mili­oane pen­tru ser­vi­cii pres­tate insti­tu­ţi­i­lor care le-au fon­dat. Dese­ori însă, pen­tru a-şi putea înde­plini obli­ga­ţi­ile faţă de bene­fi­ciar, aceste între­prin­deri de stat, care câş­tigă con­trac­tele din ofi­ciu, doar pen­tru că legea e de par­tea lor, sunt nevo­ite să ape­leze la ser­vi­ci­ile com­pa­ni­i­lor pri­vate. Ast­fel, între­prin­de­rile mono­po­liste se trans­formă în sim­pli inter­me­di­ari între agenţii eco­no­mici pri­vaţi şi insti­tu­ţi­ile de stat care, într-un final, bene­fi­ci­ază de acele ser­vi­cii.

La sfârşit de 2015, îna­inte de a pleca din fun­cţie, Ion Pri­să­caru, care a con­dus Inspec­to­ra­tul Fis­cal Prin­ci­pal de Stat (IFPS) din mai 2013 până la sfârşit de ianu­a­rie 2016, a depus pe adresa Cen­tru­lui Naţio­nal Anti­co­ru­pţie (CNA) şi a Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Interne (MAI) o soli­ci­tare, cerând inves­ti­ga­rea Între­prin­de­rii de Stat (ÎS) Fisc­ser­vin­form şi a felu­lui în care aceasta ges­tio­nează banii pri­miţi din con­trac­tele exclu­si­viste, de mili­oane, pe care le are cu IFPS.

560-fiscservinform„Eşti impus să desemnezi un câştigător dintr-o singură sursă”

Con­form legii, ÎS Fisc­ser­vin­form, fon­dată printr-o hotă­râre de Guvern în sep­tem­brie 2008 în urma schim­bă­rii denu­mi­rii ÎS „Cen­trul de evi­denţă a cir­cu­la­ţiei alco­o­lu­lui eti­lic şi a pro­du­cţiei alco­o­lice”, are în cali­tate de fon­da­tor unic IFPS, insti­tu­ţie de pe lângă Minis­te­rul Finanţe­lor (MF). Între­prin­de­rea, prin defi­ni­ţie, este pres­ta­to­rul exclu­siv de ser­vi­cii pen­tru IFPS, fiind cea care ges­tio­nează sis­te­mul infor­ma­ţio­nal fis­cal şi dezvoltă ser­vi­ci­ile elec­tro­nice des­ti­nate con­tri­bu­a­bi­li­lor. Dese­ori, însă, între­prin­de­rea, care număra la sfârşit de 2015 nu mai puţin de 178 de anga­jaţi, nu este alt­ceva decât un sim­plu inter­me­diar între FISC şi agenţi eco­no­mici din dome­niul IT. Cu alte cuvinte, IFPS este obli­gat de lege să achi­zi­ţio­neze ser­vi­cii IT de la Fisc­ser­vin­form. Ulte­rior, aceasta orga­ni­zează lici­ta­ţii în urma cărora con­trac­tează alţi agenţi eco­no­mici care exe­cută o parte din lucrări, transformându-se în inter­me­diar. Ine­vi­ta­bil, pro­ce­deul cau­zează cos­turi mai mari pen­tru ser­vi­cii, pen­tru că o parte din banii pri­miţi de Fisc­ser­vin­form de la IFPS rămân la între­prin­dere pen­tru chel­tu­ieli, evi­dent nece­sare, acti­vi­tă­ţii unei între­prin­deri cu peste 170 de anga­jaţi.

În culise, în ulti­mii ani, s-au dus mai multe bătă­lii pen­tru a schimba sta­rea de lucruri, fără prea mare suc­ces. „Sun­tem obli­gaţi să achi­zi­ţio­năm ser­vi­ci­ile dintr-o sin­gură sursă şi să desem­năm Fisc­ser­vin­form în cali­tate de admi­nis­tra­tor. Sunt con­tracte de zeci de mili­oane. Cât am fost la IFPS, am lup­tat ca această între­prin­dere să nu existe, ci să avem o struc­tură în cadrul IFPS, care să deser­vească insti­tu­ţia, pen­tru că este chel­tu­ială de bani, dar nu am reu­şit până la urmă…”, zice Ion Pri­să­caru, ex-şef al IFPS. „Prac­tica inter­na­ţio­nală arată că, în ţările moderne, nu există ase­me­nea între­prin­deri. În con­se­cinţă, şi chel­tu­ie­lile sunt mai mici, şi efi­cienţa e mai mare. Dacă ar fi o struc­tură în cadrul MF sau IFPS, nu ar exista inte­rese de busi­ness, pri­o­ri­tare fiind inte­re­sele insti­tu­ţiei. Nu ar mai fi obli­gaţi să desem­neze un câş­ti­gă­tor dintr-o sin­gură sursă. Lip­seşte con­cu­renţa, iar cali­ta­tea şi cos­tul ser­vi­ci­i­lor sunt sub nivel”, punc­tează Pri­să­caru.

fiscservinformContracte de peste 85 milioane de lei

Datele de pe site-ul Agenţiei Achi­zi­ţii Publice (AAP) arată că, doar în ulti­mii patru ani, IFPS a sem­nat cu Fisc­ser­vin­form vreo 25 de con­tracte în sumă de peste 88 mili­oane de lei, în mare parte pen­tru ser­vi­cii de men­te­nanţă şi admi­nis­trare teh­nică a Sis­te­mu­lui Infor­ma­ţio­nal al Ser­vi­ci­u­lui Fis­cal de Stat. Aceste achi­zi­ţii, tre­cute prin AAP, sunt dintr-o sin­gură sursă. Alt­fel spus, con­trac­tele s-au sem­nat fără a exista vreo con­cu­renţă de preţ pen­tru ser­vi­ci­ile ofe­rite de Fisc­ser­vin­form. „Sun­tem puşi în situ­a­ţia când se dic­tează preţul. Când eram la IFPS, am scris, la subiect, nume­roase scri­sori pe adresa mai mul­tor insti­tu­ţii. Bună­oară, nu am sem­nat con­trac­tul pen­tru aceste ser­vi­cii pe anul 2016, deo­a­rece am con­si­de­rat că Fisc­ser­vin­form cere un preţ exa­ge­rat. Am ple­cat din fun­cţie, dar nu am sem­nat acel con­tract. Dar au depus scri­sori şi plân­geri şi la Guvern, şi la minis­ter. Şi ame­ninţări au fost că ne vor stopa deser­vi­rea dacă nu sem­năm con­trac­tul. Nu am vrut să sem­nez niciun con­tract, dar a fost sem­nat, totuşi, după ce am ple­cat, tem­po­rar, pe câteva luni. Anul tre­cut, cos­tul ser­vi­ci­i­lor s-a majo­rat cu vreo 30%, adică cu vreo 7 mili­oane. Şi în 2016 doreau să majo­reze cu vreo 3 mili­oane”, spune Ion Pri­să­caru.

Fos­tul ofi­cial s-a refe­rit la con­trac­tul din­tre IFPS şi Fisc­ser­vin­form de acor­dare a ser­vi­ci­i­lor de admi­nis­tra­tor tehnico-tehnologic al Sis­te­mu­lui Infor­ma­ţio­nal al Ser­vi­ci­u­lui Fis­cal de Stat pen­tru 2016, care a fost sem­nat abia pe 11 febru­a­rie 2016, după ple­ca­rea sa din fun­cţie, pe un ter­men de doar trei luni. Con­trac­tul este de 5,28 mili­oane de lei. „M-am adre­sat la MAI şi CNA să facă inves­ti­ga­ţii, pen­tru că chiar se exa­ge­rează şi ţi se pun con­di­ţii fără solu­ţie, fiind impus de hotă­rârea Guver­nu­lui să con­trac­tezi anume Fisc­ser­vin­form. Doar în con­di­ţii de con­cu­renţă se poate obţine calitate/preţ. Con­si­der că între­prin­de­rea nu tre­buia cre­ată. Nu ştiu ce scop s-a urmă­rit. Eu m-am opus şi, din cauza asta, am avut nume­roase pro­bleme. Am fost acu­zat că vreau să dis­trug între­prin­de­rea. Eu, fiind la IFPS, fon­da­tor al Fisc­ser­vin­form, nu ştiam ce se face la între­prin­dere cu banii pe care-i plă­team. Doar vreun audit putea face lumină, dar audi­tul ori­cum e con­trac­tat de între­prin­dere. În 2015, am pus la îndo­ială inclu­siv audi­tul. Am ape­lat la MF ca să veri­fice ce e cu com­pa­nia aia, dar mi s-a spus să nu influ­enţez lucru­rile”, susţine fos­tul şef al IFPS.

„Întreprinderea s-a transformat într-un intermediar”

Fisc­ser­vin­form, deşi avea la Ion prisacarufinele anu­lui tre­cut 178 de anga­jaţi, de multe ori, pen­tru a exe­cuta lucră­rile con­trac­tate în exclu­si­vi­tate de la IFPS, anga­jează agenţi eco­no­mici pri­vaţi. Pe site-ul insti­tu­ţiei sunt zeci de anu­nţuri în care între­prin­de­rea cheamă agenţi eco­no­mici din IT să par­ti­cipe la lici­ta­ţii. Una din ulti­mele soli­ci­tări, din febru­a­rie 2015, se referă la achi­zi­ţio­na­rea ser­vi­ci­i­lor de men­te­nanţă şi dezvol­tare a sis­te­mu­lui infor­ma­ţio­nal auto­ma­ti­zat, „Cadas­trul Fis­cal”. Dacă în pri­vinţa anu­nţu­ri­lor des­pre orga­ni­za­rea lici­ta­ţi­i­lor Fisc­ser­vin­form stă bine, atunci publi­ca­rea rezul­ta­te­lor e blo­cată încă din 2013. Inclu­siv din acele infor­ma­ţii, aflăm că, lunar, între­prin­de­rea semna con­tracte de ser­vi­cii cu agenţi eco­no­mici pri­vaţi. „Asta m-a şi deran­jat. Ei nu pres­tau ser­vi­cii, dar anga­jau alte com­pa­nii pen­tru exe­cu­ta­rea lucră­ri­lor. Între­prin­de­rea s-a trans­for­mat într-un inter­me­diar, de asta am şi ape­lat la MAI şi CNA”, ada­ugă Pri­să­caru. „Ser­vi­ciul Vamal are o ase­me­nea insti­tu­ţie, Vam­ser­vin­form. Minis­te­rul Finanţe­lor are Fin­te­hin­form. Sunt între­prin­deri ale ace­lu­iaşi minis­ter. Atât de efi­cient se ges­tio­nează fon­dul public?”, se întreabă Pri­să­caru.

Repre­zen­tanţii fir­me­lor care câş­tigă lici­ta­ţi­ile orga­ni­zate de Fisc­ser­vin­form admit că această între­prin­dere este doar un inter­me­diar între ei şi nece­si­tă­ţile IFPS, însă evită să dis­cute des­chis. „Nu putem face comen­ta­rii, nici şeful nu cred că o să facă. Cred că nici neo­fi­cial nu vom face. De ce? Pen­tru că trăim în Mol­dova. Pot să vă spun că cei de la Fisc­ser­vin­form nu au nici jumă­tate din capa­ci­ta­tea şi teh­nica pe care o avem noi”, ne-a zis repre­zen­tan­tul unei firme care lucrează cu Fisc­ser­vin­form.

„Aşa s-ar putea crea o piaţă deschisă”

Vale­riu Nas­ta­senco, fon­da­to­rul şi direc­to­rul fir­mei IT „Mas­ter Sys­tems”, care a avut ante­rior rela­ţii con­trac­tu­ale cu Fisc­ser­vin­form, con­si­deră că, în acest dome­niu, e nevoie de libe­ra­li­za­rea pieţei. Antre­pre­no­rul crede că s-a făcut o greşe­ală încă în 2008, când, după for­ma­rea Fisc­ser­vin­form, în cadrul IFPS nu au rămas spe­cia­li­şti IT, care să for­meze o dire­cţie cu rolul de bene­fi­ciar al lucră­ri­lor efec­tu­ate de Fisc­ser­vin­form. „Acum, Fisc­ser­vin­form este şi exe­cu­tant, şi bene­fi­ciar, pen­tru că la IFPS nu a rămas niciun anga­jat care să poată apre­cia lucrul lor. Acolo ar tre­bui să fie o mică dire­cţie, for­mată din 3-5 oameni, care ar sta­bili sar­cini şi ar apre­cia lucrul şi cât costă un anu­mit ser­vi­ciu. Astăzi, tot ce soli­cită Fisc­ser­vin­form de la buget, li se dă, fără a putea fi pusă la îndo­ială această sumă. Tre­buie un depar­ta­ment la IFPS care să fie bene­fi­ciar, fără fun­cţii con­crete şi care să apre­cieze din punct de vedere pro­fe­sio­nal munca celor de la Fisc­ser­vin­form. Aşa s-ar putea crea o piaţă des­chisă. Acum, cei de la IFPS, ori­cât ar vrea, nu ar putea să intre în esenţa lucru­ri­lor, pen­tru că ei nu sunt spe­cia­li­şti în acest dome­niu…”, spune Nas­ta­senco.

Dacă s-ar crea o dire­cţie în cadrul MF care să devină bene­fi­ci­ara lucră­ri­lor, crede Nas­ta­senco, piaţa ar fi des­chisă şi pen­tru agenţii eco­no­mici pri­vaţi. „Acea dire­cţie ar ela­bora caie­tul de sar­cini. Aşa s-ar putea orga­niza lici­ta­ţii publice, la care ar par­ti­cipa şi Fisc­ser­vin­form. Ar câş­tiga cei care ar pro­pune cel mai bun preţ. Dacă bene­fi­ci­a­rul ar fi IFPS, cu sigu­ranţă ar fi mai ieftin. Con­form legii, Fisc­ser­vin­form este prin­ci­pa­lul exe­cu­tant al lucră­ri­lor IFPS. Dar, cu sigu­ranţă, între­prin­de­rea asta nu poate efec­tua toate lucră­rile pen­tru IFPS, aşa că orga­ni­zează ten­dere, unde câş­tigă alte firme pri­vate. Mili­oa­nele pe care le soli­cită Fisc­ser­vin­form de la IFPS se împart nu doar pen­tru lucrări, ci şi pen­tru chel­tu­ieli interne”, explică antre­pre­no­rul.

Curtea de Conturi despre Fiscservinform

Cos­tu­rile ser­vi­ci­i­lor pres­tate de gheorghe trocin curtea de conturiFisc­ser­vin­form sunt regle­men­tate de un ordin intern al Între­prin­de­rii, apro­bat de Con­si­liul de Admi­nis­tra­ţie în decem­brie 2014. Ordi­nul nu este public, ci doar pen­tru uz intern. Pen­tru a-l vedea, repre­zen­tanţii Fisc­ser­vin­form ne-au soli­ci­tat un demers ofi­cial. Cu toate că am tri­mis soli­ci­ta­rea, încă nu am pri­mit un răs­puns, deşi ordi­nul ar tre­bui să fie public.

Preţu­rile cu care ope­rează Între­prin­de­rea de Stat au fost obiec­tul unor con­clu­zii ale Curţii de Con­turi (CC). De exem­plu, în iulie 2014, CC con­stata „neres­pec­ta­rea de către Fisc­ser­vin­form a pro­priei Meto­do­lo­gii de cal­cu­lare a preţu­ri­lor la ser­vi­ci­ile pres­tate şi la bunu­rile livrate, pre­cum şi admi­te­rea mai mul­tor nere­guli şi carenţe în admi­nis­tra­rea fon­du­ri­lor finan­ci­are şi patri­mo­ni­ale ale între­prin­de­rii”. În alt raport al insti­tu­ţiei, din noiem­brie 2015, pri­vind „audi­tul per­for­manţei sis­te­mu­lui admi­nis­tră­rii veni­tu­ri­lor publice” mem­brii CC reco­man­dau Fiscservinform-ului să deter­mine „oport­u­ni­tăţi de opti­mi­zare şi efi­cien­ti­zare a fon­du­ri­lor ges­tio­nate de între­prin­dere, prin revi­zu­i­rea şi apro­ba­rea Meto­do­lo­giei de cal­cul a preţu­ri­lor la ser­vi­ci­ile pres­tate, pre­cum şi a Regu­la­men­tu­lui pri­vind modul de for­mare şi uti­li­zare a rezer­ve­lor”. „Au ter­men să rapor­teze des­pre înde­pli­ni­rea reco­man­dă­ri­lor pe care le-am făcut”, zice Sera­fim Ure­chean, preşe­din­tele CC.

„A fost o idee a minis­tru­lui Finanţe­lor de atunci, Mari­ana Dur­leş­teanu, de a crea Fisc­ser­vin­form. Atunci eram şef-adjunct la Inspec­to­ra­tul Fis­cal şi nu am susţi­nut ideea. Ştiam că vor fi chel­tu­ieli mari. FISC-ul se des­curca sin­gur. Avea două dire­cţii, una de vreo 80 de anga­jaţi în toată repu­blica şi alta era IT-ul cu vreo 18 anga­jaţi. Ei pre­lu­crau datele şi de la per­soane fizice, şi de la agenţi eco­no­mici. Totul era sub supra­ve­ghe­rea FISC-ului. Dar, pro­pu­ne­rea a fost îna­in­tată Guver­nu­lui. Au unit cele două dire­cţii şi au făcut între­prin­dere de stat. Acum ei le spun celor de la FISC: vreţi să vă pre­lu­crăm datele? Sem­năm con­tract. Adică sta­tul cu sta­tul. Şi FISC achită. Dacă am com­para cât cos­tau ches­ti­ile astea când erau la FISC şi cât costă acum, am cos­tata dife­renţa. Acum e mai scump. CC le-a făcut nişte reco­man­dări să fie mai atenţi cu sala­ri­ile”, pre­ci­zează Ghe­or­ghe Tro­cin, mem­bru al CC, fost şef-adjunct la IFPS.

Digitalizarea şi plasarea declaraţiilor de avere, un eşec

Pe lângă preţuri, şi cali­ta­tea ser­vi­ci­i­lor ofe­rite de Fisc­ser­vin­form este, une­ori, mai proastă. Ast­fel, una din cola­bo­ră­rile cu care se mân­dreşte insti­tu­ţia este cea cu Comi­sia Naţio­nală de Inte­gri­tate (CNI) pri­vind digi­ta­li­za­rea şi pla­sa­rea online a decla­ra­ţi­i­lor fun­cţio­na­ri­lor cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe 2014. Pen­tru acest ser­vi­ciu, între­prin­de­rea a pro­pus, în cadrul unei lici­ta­ţii, 800 mii de lei, bani achi­taţi de CNI din buget. Doar că, deşi con­trac­tul din­tre cele două insti­tu­ţii a fost sem­nat în iulie 2015, abia în decem­brie 2015, după mai multe dis­cu­ţii publice, Fisc­ser­vin­form anu­nţa că a digi­ta­li­zat şi a pla­sat toate decla­ra­ţi­ile pe www.cni.md. Deşi sun­tem în mar­tie 2016, multe din­tre decla­ra­ţi­ile fun­cţio­na­ri­lor pe anul 2014 lip­sesc, iar la unele există mai multe erori de nume sau de haşu­rare a unor infor­ma­ţii care ar tre­bui să fie publice.

„Cali­ta­tea ser­vi­ci­i­lor e proastă, sunt multe omi­siuni. Noi nu putem angaja o per­soană ca să veri­fice. E obli­ga­ţiu­nea lor. În pri­mul an a fost o com­pa­nie pri­vată care, chiar dacă nu am avut expe­rienţă nici noi, nici ei, au lucrat mai cali­ta­tiv. Ne con­tac­tau la orice pas, ne sesi­zau dacă ceva era neclar. Era comu­ni­care, dar cu ăştia, fiind între­prin­dere de stat, vedeţi câte omi­siuni şi tot noi rămâ­nem cu faţa pătată”, zice Lilian Chi­şcă, şeful Dire­cţiei con­trol veni­turi şi pro­pri­e­tăţi de la CNI, des­pre cola­bo­ra­rea cu Fisc­ser­vin­form.

Explicaţii de la FiscservinformVitalie Coceban

Vita­lie Coce­ban, admi­nis­tra­to­rul ÎS „Fisc­ser­vin­form”, cali­fică afir­ma­ţi­ile fos­tu­lui şef al IPFS, Ion Pri­să­caru, ca fiind populiste şi spune că fon­da­rea între­prin­de­rii de stat pe care o con­duce nu a impli­cat cre­ş­te­rea chel­tu­ie­li­lor, ci dim­po­trivă, a dus la opti­mi­za­rea lor. „Când s-a creat între­prin­de­rea, ea s-a creat în baza la două dire­cţii care erau în cadrul FISC-ului şi erau fun­cţio­nari publici. Ei atunci au creat această între­prin­dere ca să opti­mi­zeze chel­tu­ie­lile pe fun­cţio­na­rii publici şi au încre­dinţat fun­cţi­ile date între­prin­de­rii prin Hotă­râre de Guvern. Din ce cauză, după păre­rea mea, aceste fun­cţii tre­buie să le înde­pli­nească o între­prin­dere de stat? Din cauză că sis­te­mul infor­ma­ţio­nal fis­cal şi per­so­na­lul care lucrează cu aceste date deţin infor­ma­ţii cu carac­ter fis­cal şi secret comer­cial şi, res­pec­tiv, toţi cola­bo­ra­to­rii au con­tract de con­fi­denţi­a­li­tate şi noi asi­gu­răm secu­ri­ta­tea aces­tui pro­ces cap-coadă”, afirmă Coce­ban.

Des­pre posi­bi­li­ta­tea ca ser­vi­ci­ile de men­te­nanţă şi întreţi­nere a sis­te­mu­lui infor­ma­ţio­nal fis­cal să poată fi efec­tu­ate şi de către alte com­pa­nii decât Fisc­ser­vin­form, ca urmare a petre­ce­rii lici­ta­ţi­i­lor publice, Vita­lie Coce­ban a spus că „aceste fun­cţii astăzi le înde­pli­neşte între­prin­de­rea în baza cadru­lui legal. Dacă guver­nul la un moment dat va decide că unele fun­cţii pe care le asi­gură astăzi între­prin­de­rea să le scoată la out­so­ur­cing (să le dea altor com­pa­nii, n.r.), rămâne s-o facă, dar la moment noi acti­văm în cadrul legal pe care îl avem”, a mai menţio­nat admi­nis­tra­to­rul Fisc­ser­vin­form.

fintehinform„Pentru a presta un serviciu integru, este mai corect să fie aşa”

La fel ca şi Fisc­ser­vin­form, în R. Mol­dova există şi alte între­prin­deri de stat de pro­fil care, de multe ori, nu sunt decât un inter­me­diar între insti­tu­ţia de stat care are nevoie de ser­vi­cii IT şi agenţi eco­no­mici pri­vaţi, asta pen­tru că legea îi desem­nează în cali­tate de pres­ta­tori de ser­vi­cii exclu­sivi pen­tru acele insti­tu­ţii.

Ast­fel, con­form legii, Fin­te­hin­form, for­mată printr-o hotă­râre de Guvern în 2005 prin trans­for­ma­rea Dire­cţiei gene­rale teh­no­lo­gii infor­ma­ţio­nale a MF, are sco­pul de a admi­nis­tra, menţine, dezvolta şi asi­gura fun­cţio­na­rea sis­te­mu­lui infor­ma­ţio­nal de ges­tio­nare a finanţe­lor publice.

Între­prin­de­rea are peste 90 de anga­jaţi Fintehinformcu sala­rii medii de peste 7 mii de lei (mai mari decât în MF) şi, de multe ori, la fel ca şi în rela­ţia Fisc­ser­vin­form şi IFPS, este un inter­me­diar între nece­si­tă­ţile MF şi agenţii eco­no­mici care pres­tează ser­vi­cii IT. Datele de la AAP arată că în ulti­mii trei ani Fin­te­hin­form a sem­nat, la fel în urma unor achi­zi­ţii dintr-o sin­gură sursă, şase con­tracte cu o valoare de peste 50 mili­oane de lei pen­tru „ser­vi­cii infor­ma­tice pri­vind admi­nis­tra­rea, menţi­ne­rea şi dezvol­ta­rea sis­te­mu­lui infor­ma­ţio­nal de ges­tio­nare a finanţe­lor publice” al MF. În unele cazuri, şi Fin­te­hin­form a orga­ni­zat, la rându-i, lici­ta­ţii unde a invi­tat dive­rşi agenţi eco­no­mici pen­tru a dezvolta anu­mite pro­grame, având deci rolul de inter­me­diar.

„Nu prac­ti­căm aşa ceva, dar avem aşa cazuri atunci când avem sar­cini mai urgente şi mai com­pli­cate”, zice Elena Sahar­nean, admi­nis­tra­toa­rea Fin­te­hin­form. „Nu sun­teţi, ast­fel, un inter­me­diar? N-ar putea Minis­te­rul să încheie con­tract direct cu firma pri­vată res­pec­tivă?”, am întrebat-o pe aceasta. „Pen­tru a presta un ser­vi­ciu inte­gru, este mai corect să fie aşa”, a răs­puns ea.

vamservinform45 de milioane, de la Vamă către întreprinderea Vămii

O situ­a­ţie, pe alo­curi simi­lară, se atestă şi în cazul Vam­ser­vin­form, între­prin­dere de stat fon­dată de Ser­vi­ciul Vamal (SV) în 2011 ca urmare a reor­ga­ni­ză­rii prin con­to­pire a Mol­d­vama Grup şi Vam­te­hin­form. Între­prin­de­rea are mai multe fun­cţii, fiind tot­o­dată ges­tio­nara Sis­te­mu­lui Infor­ma­ţio­nal Inte­grat Vamal „Asy­cuda”. În ulti­mii ani, la fel în urma unor achi­zi­ţii for­male, dintr-o sin­gură sursă, au fost trans­fe­raţi de la SV în con­tu­rile Vam­ser­vin­form peste 45 de mili­oane de lei pen­tru „ser­vi­cii infor­ma­ţio­nale ce ţin de admi­nis­tra­rea şi men­te­nanţa fun­cţio­nă­rii sis­te­mu­lui infor­ma­ţio­nal inte­grat Vamal”. Pe lângă asta, Vam­ser­vin­form, fon­dată de SV, pres­tează pen­tru între­prin­de­rea fon­da­toare şi alte ser­vi­cii, la fel, con­tra cost. De exem­plu, în ulti­mii ani, SV şi câteva biro­uri vamale i-au achi­tat peste 2 mili­oane de lei pen­tru ser­vi­cii de întreţi­nere a imo­bi­le­lor şi a tere­nu­ri­lor afe­rente.

Recent Vam­ser­vin­form a rămas fără vamservinformadmi­nis­tra­tor. Vio­rel Bezede, care con­du­cea insti­tu­ţia din 2012, a ple­cat din fun­cţie, iar inte­ri­ma­tul este asi­gu­rat acum de Angela Besa­rab. Aceasta, însă, nu a putut să ne ofere răs­pun­suri la între­bă­rile pe care le aveam pen­tru con­du­ce­rea Vam­ser­vin­form moti­vând că nu este la curent cu toate deta­li­ile legate de acti­vi­ta­tea între­prin­de­rii, deo­a­rece a fost numită admi­nis­tra­tor inte­ri­mar abia de câteva zile. „La moment eu nu pot să vă dau infor­ma­ţii, eu doar asi­gur acti­vi­ta­tea între­prin­de­rii”, ne-a spus Angela Besa­rab, îndemnându-ne să facem un demers ofi­cial pen­tru a primi infor­ma­ţi­ile de care avem nevoie.

Între lispa concurenţei şi mentalitatea comunistă

Nico­lae Pla­ton, fost şef al IFPS între 459-nicolae-platon-12009 — 2012, afirmă că a fost nece­sar de creat ÎS Fisc­ser­vin­form pen­tru că alt­fel nu mai puteau fi păs­traţi lucră­to­rii din dome­niul IT, care, fiind fun­cţio­nari publici în cadrul MF, aveau sala­rii de 2 — 3 mii de lei. „Fiind cre­ată între­prin­de­rea, ei au ieşit de sub sta­tu­tul de fun­cţio­nar public şi au putut să le asi­gure un sala­riu de 5-6 mii de lei. Au cres­cut cos­tu­rile, dar cu secu­ri­ta­tea infor­ma­ţio­nală şi finan­ci­ară a sta­tu­lui nu poţi să te joci”, zice acesta. Fos­tul ofi­cial susţine însă că, în dome­niu, este nevoie de con­cu­renţă, pre­ci­zând că, în opi­nia sa, toate cele 3 insti­tu­ţii de pro­fil (Fisc­ser­vin­form, Fin­te­hin­form şi Vam­ser­vin­form) au drep­tul să par­ti­cipe la ten­de­rele pen­tru achi­zio­na­rea lucră­ri­lor de men­te­nanţă a sis­te­me­lor infor­ma­tice ale IFPS, MF sau SV. „Aceste trei insti­tu­ţii ar putea să par­ti­cipe la ten­de­rele care se anu­nţă. Fap­tul că nu par­ti­cipă, asta-i altă între­bare. Eu nu pot să răs­pund, dar sunt ace­leaşi între­prin­deri de stat, care au ace­leaşi împu­ter­ni­ciri. Cân­dva, erau dis­cu­ţii la nivel de MF ca să-i unească sau cumva să facă o sin­gură insti­tu­ţie. După păre­rea mea, ca să fie con­cu­renţă, cele trei insti­tu­ţii ar tre­bui să par­ti­cipe toate, cu anu­mite preţuri, la ten­der, ca să poată pe urmă să aleagă. Nu putem da la pri­vat atâta timp cât n-o să fie asi­gu­rată pro­te­cţia date­lor. Nu, cu asta nu tre­buie de jucat. Credeţi-mă. Infor­ma­ţia dacă se duce din sis­tem, asta-i secu­ri­ta­tea finan­ci­ară a sta­tu­lui şi-i foarte com­pli­cat. Mi-i frică să mă gân­desc dacă ar putea pleca infor­ma­ţia res­pec­tivă”, pre­ci­zează Pla­ton.

La rân­dul său, eco­no­mis­tul Vea­ce­slav Ioniţă, veaceslav Ionitafost depu­tat şi preşe­dinte al Comi­siei Eco­no­mie, Buget şi Finanţe din Legi­sla­tiv, con­si­deră că, în R. Mol­dova, există o înţe­le­gere
ero­nată că „dacă este vreun ser­vi­ciu mai impor­tant, atunci tre­buie să-l pres­teze sta­tul. Nu cunosc undeva în lume să se demon­streze că o între­prin­dere cu capi­tal de stat este mai bună decât una pri­vată. Din con­tra, în cele de stat este coru­pţie, fra­udă… Dar, cali­ta­tea şi secu­ri­ta­tea unui ser­vi­ciu nu e deter­mi­nată de forma juri­dică de pro­pri­e­tate, ci de cadrul de regle­men­tare. Con­sti­tu­ţia spune clar că for­mele de pro­pri­e­tate sunt egale. Nu poate cineva cu o formă de pro­pri­e­tate de stat să aibă pri­o­ri­tate faţă de un pri­vat. Sta­tul tre­buie să spună care sunt cerinţele faţă de anu­mite ser­vi­cii şi, prin con­cu­renţă liberă, cineva să pro­pună. Sun­tem atenţio­naţi de toţi par­te­ne­rii inter­na­ţio­nali: nu-i treaba sta­tu­lui să pres­teze ser­vi­cii. Sta­tul tre­buie să iden­ti­fice şi să for­mu­leze cerinţele faţă de ser­vi­ciul pe care-l doreşte, iar ulte­rior, în con­di­ţii de con­cu­renţă, cel care pres­tează la preţu­rile cele mai bune să câş­tige”, zice Ioniţă. „Men­ta­li­ta­tea noas­tră vine din comu­nism, pre­cum că tot ce face sta­tul e bine. În lipsa con­cu­renţei, a unei pieţe libere, nu poate fi cali­tate. Avem mono­po­luri arti­fi­cial cre­ate…, iar în con­se­cinţă, preţu­rile ser­vi­ci­i­lor pres­tate de aceste struţo-cămile sunt de câteva ori mai mari decât logica lor”, sub­li­ni­ază acesta.

Veaceslav Negruţă, ex-ministru al Finanţelor:550-negruta

„Când eram la minis­ter, pro­ba­bil, nici nu mi-am pus între­ba­rea dacă ne tre­buie sau nu Fisc­ser­vin­form sau alte insti­tu­ţii simi­lare, pen­tru că-şi demon­strase via­bi­li­ta­tea acti­vi­tă­ţii. Acum, poate sunt şi alte lucruri care s-au dezvol­tat între timp. Poate mai apare şi o doză de com­pe­ti­ţie, iar anu­mite ser­vi­cii ar tre­bui să fie exter­na­li­zate către com­pa­nii pri­vate. Asta, însă, ţine de con­du­cere, pen­tru că e şi doza nece­sară de con­fi­denţi­a­li­tate şi secu­ri­tate a infor­ma­ţiei. Ar tre­bui să existe o pozi­ţie fermă. E una dacă Fisc­ser­vin­form este o enti­tate via­bilă şi dacă şi-a demon­strat această nece­si­tate. Dar dacă ser­vi­ci­ile date pot fi, cu bani mai puţini şi de cali­tate mai bună, exe­cu­tate de alt­ci­neva, atunci să fie exter­na­li­zate prin lici­ta­ţii veri­ta­bile, iar Fisc­ser­vin­form, încet-încet, dacă nu va face faţă com­pe­ti­ţiei, să iasă din sec­tor. Asta ţine de com­pe­tenţa celor care admi­nis­trează dome­niul IT la nivel de admi­nis­trare publică…”.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.