Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Dosarul fraudelor de la CSJ,…

Dosarul fraudelor de la CSJ, fără ex-vicepreşedintele instanţei

Svetlana Filincova, fosta vicepreşedintă a Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), tot ea, fosta preşedintă a Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ, acuzată deschis de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) într-o scrisoare adresată Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), nu are încă niciun statut în dosarul penal gestionat de Procuratura Anticorupţie care vizează fraudarea Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor. Procurorul care instrumentează cazul susţine că magistrata nu a fost nici măcar audiată şi că nu se ştie dacă, până la urmă, acest lucru se va întâmpla sau nu. În acest dosar, trei angajaţi ai CSJ au statut de bănuiţi.

În decembrie 2014, Victor Micu, preşedintele CSM, a expediat CNA o scrisoare care conţine mai multe acuzaţii în privinţa unor angajaţi ai CSJ, printre care şi Svetlana Filincova, vicepreşedinta de atunci a instanţei. „În câteva dosare, toţi judecătorii au fost scoşi din program, rămânând dna Filincova singurul judecător care putea examina acel dosar. Astfel, dosarele au ajuns la ea. În alte câteva cazuri, dna vicepreşedintă, prin intermediul parolei sale, a repartizat unele dosare altor judecători”, explica Victor Micu.

Scrisoarea preşedintelui CSM

În scrisoarea adresată CNA şi semnată de Micu se precizează că, în baza unor informaţii remise CSM-ului de către Centrul de Telecomunicaţii Speciale (CTS), instituţie care administrează Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), pe 17 decembrie 2014, la CSJ, s-a depistat influenţarea repartizării prin intermediul opţiunii de blocare a utilizatorilor. „În urma unei analize am constatat că, în cadrul CSJ, s-a utilizat neîntemeiat opţiunea de blocare (bifare) a rolurilor utilizatorilor din program pe 22 de dosare civile, acestea fiind repartizate prin manipulare vicepreşedintelui CSJ, Svetlana Filincova. Accentuez faptul că, în majoritatea acestor dosare, drept una din părţi figurează Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Biroul Vamal Chişinău şi alte birouri vamale din R. Moldova, precum şi alte instituţii de stat”, se spune, printre altele, în scrisoarea lui Micu, care conţinea şi numele dosarelor repartizarea cărora ar fi fost manipulată. Preşedintele CSM îi solicita lui Viorel Chetraru să ia atitudine şi să investigheze materialele prezentate conform Codului Penal.

Ce s-a întâmplat după acest scandal cu iz penal? 16 organizaţii neguvernamentale au cerut, printr-o scrisoare publică adresată CSM, efectuarea unor controale în toate instanţele de judecată, iar rezultatele să fie publice. Solicitările, însă, nu s-au soldat cu succes. Iniţial, CSM a precizat că a luat act de solicitarea societăţii civile, ulterior, însă, la început de iunie, după un apel repetat al ONG-urilor, preşedintele CSM a anunţat că datele despre repartizarea dosarelor în instanţele din Chişinău au fost transmise Inspecţiei Judiciare, care urma să le analizeze şi să constate dacă au fost sau nu comise abateri în procesul de repartizare. De atunci, însă, nu s-a mai întâmplat nimic, iar reprezentanţii societăţii civile se pregătesc să revină cu un apel la început de septembrie, ca să solicite claritate în acest proces. Nu doar apelul ONG-urilor nu are finalitate, ci nici dosarul penal, iniţiat la sfârşit de 2014.

De ce trenează dosarul?

Octavian Iachimovschi, de la Procuratura Anticorupţie, cel care îl gestionează, ne-a spus că, în acest moment, trei persoane din cadrul CSJ au statut de bănuit. Şi, cel mai important. Svetlana Filincova, cea vizată în scrisoarea preşedintelui CSM, nici măcar nu a fost audiată. „Dna Filincova nu a fost audiată şi nu are niciun statut, or, legea nu ne permite să întreprindem măsuri speciale de investigaţii în acest dosar. Nu se ştie dacă va fi audiată sau nu. Pentru a audia o persoană, trebuie mai întâi să te apreciezi în ce calitate va fi audiată, ca martor sau ca bănuit… Atunci când audiezi o persoană în calitate de bănuit, trebuie să-ţi asumi nişte consecinţe. Iar atunci când o audiezi în calitate de martor, iar ulterior ea primeşte statut de bănuit, este protejată de lege”, menţionează procurorul.

Despre implicarea fostei vicepreşedinte a CSJ în manipularea PIGD, acesta precizează că, până acum, nu există dovezi în acest sens. „Noi am primit un răspuns de la CSJ prin care am fost informaţi că mai multe persoane aveau acces la program, 7-8. Da, au fost cazuri când ei i-au fost repartizate unele dosare, fără ca ceilalţi judecători să se afle în incompatibilitate. Tot din răspunsul primit de la CSJ, reiese că dna Filincova nu putea să-şi repartizeze dosare”. Întrebat dacă Filincova, fiind vicepreşedinte, îi putea influenţa pe subalterni să-i repartizeze ei un anumit dosar, procurorul a subliniat că „în cadrul urmăririi penale noi nu putem opera cu supoziţii de genul ar fi putut să influenţeze, dacă nu există probe în acest sens”. Octavian Iachimovschi susţine că, în dosarele care au fost repartizate fraudulos Svetlanei Filincova, nu se desprinde o tendinţă clară, care să arate că aceasta ar fi luat decizii într-o singură direcţie. „În unele dosare au câştigat instituţiile statului, în altele, persoane fizice. Şi există doar 1-2 plângeri ale persoanelor figurante din acele dosare, nemulţumite de deciziile instanţei. Totodată, nu în toate cazurile dosarele au fost repartizate dnei Filincova. Noi investigăm atât repartizările cu bifarea judecătorului, cât şi repartizări manuale sau prin alte metode care au avut loc la CSJ. Iar în aceste cazuri, situaţia este şi mai complicată”, susţine procurorul, justificând mersul greoi al anchetei.

„Încolţită” cu două dosare, şi-a dat demisia

Victor Micu, preşedintele CSM, de la care a pornit practic acest dosar, ne-a spus că încearcă să nu se implice în mersul anchetei, pentru a nu fi acuzat că ar avea interese. „După ce am depus acea scrisoare, nu m-am mai implicat. Am fost doar informaţi că s-a pornit un proces penal. Întrebaţi la Procuratură de ce durează atât de mult. A trecut mai bine de jumătate de an şi cred că ar fi timpul să se ia o decizie, fie se confirmă cele scrise de mine, fie nu”, zice acesta. Svetlana Filincova, judecătoarea vizată în scrisoare, nu a răspuns la telefon pentru a-şi expune punctul de vedere, iar anterior, aceasta a fost laconică în declaraţii, lăsând însă să se înţeleagă că ar fi fost şantajată prin acest dosar.

De precizat că, în timp ce dosarul se examina, Filincova şi-a prezentat demisia din funcţia de vicepreşedintă a CSJ şi preşedintă a Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ, demisie acceptată de Parlament pe 9 aprilie 2015. De atunci, funcţia a rămas vacantă, iar concursurile anunţate de CSM nu au avut candidaţi. Recent, pe 11 august, CSM a anunţat din nou concurs pentru suplinirea funcţiilor la care a renunţat Filincova. Până la această oră, conform precizărilor CSM, nu a fost depus niciun dosar. Reprezentanţii CSM susţin că doritorii au la dispoziţie 30 de zile, din momentul în care anunţul va fi publicat în Monitorul Oficial.

A obţinut o pensie mai mare cu ajutorul colegilor

Mai menţionăm că, tot în decembrie 2014, Filincova a ajuns în atenţia CNI, care i-a verificat declaraţia de venituri şi proprietăţi. Rezultatele controlului, făcute publice pe 26 martie 2015, cu doar câteva zile înainte ca aceasta să-şi prezinte demisia din funcţia de vicepreşedinte al CSJ, membrii CNI au constatat că ea nu a declarat venituri salariale de aproximativ 13 mii de lei, veniturile soţului de 358 mii de lei, două automobile Porsche Cayenne şi Toyota Auris, utilizate de soţul său, dar şi o construcţie accesorie de 36 m.p., lângă casa sa din Chişinău. În aceste condiţii, actul de constatare a fost remis Procuraturii Generale pentru iniţierea unui alt dosar penal pe numele judecătoarei. Doar că şi acel dosar nu s-a mişcat din loc, pentru că, pe 25 iunie 2015, judecătorul Gheorghe Mâţu, de la Judecătoria Râşcani, printr-o încheiere, a decis să anuleze actul CNI, „ca fiind ilegal în fond şi emis cu încălcarea procedurii stabilite”.

Svetlana Filincova mai figurează şi în alt dosar. De astă dată, în calitate de victimă. La început de 2015, magistrata a acţionat în judecată Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS), pe care a învinuit-o că nu i-a calculat corect pensia pentru vechimea în muncă, reieşind din mărimea salariului pe care l-a avut fiind vicepreşedinte al CSKJ. Pe rând, Judecătoria Centru, prin Liuba Brânză, după care judecătorii de la Apel, Nelea Budăi, Anatolie Minciună şi Ion Muruianu, i-au dat dreptate, obligând CNAS să-i achite câte 621 de lei lunar în plus, începând cu 1 ianuarie 2014. Filincova este judecătoare din 1996. Potrivit informaţiilor plasate de „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Filincova au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO, dosare pierdute de R. Moldova, în urma cărora statul a fost obligat să achite despăgubiri de aproape 120 mii de euro.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de către A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.