Starea Uniunii 2026: Discursul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen
În fiecare an, discursul privind starea Uniunii este rostit de președintele Comisiei Europene în fața Parlamentului European, cu scopul de a prezenta prioritățile Uniunii pentru anul următor.
În discursul din acest an, președinta Ursula von der Leyen își va împărtăși viziunea și va vorbi despre principalele inițiative pentru anul viitor, pornind de la realizările UE de până acum, potrivit Comisiei Europene.
Discursul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen:
„(…) În această lume, Europa a ales să-și croiască propria cale. Iar acum se conturează o Europă mai puternică și independentă. O Europă care se eliberează de dependența sa dăunătoare de combustibilii fosili ruși. O Europă care a devenit cea mai mare putere comercială de pe planetă. O Europă care își transformă politica industrială, păstrând în același timp modelul nostru social unic.
Aceasta este o Europă mai capabilă ca niciodată să se apere. O Europă care și-a revizuit radical abordarea privind securizarea teritoriilor noastre. Care a majorat cheltuielile pentru apărare cu aproape 80 % numai în ultimii cinci ani.
Aceasta este o Europă care se susține reciproc. Așa cum facem noi acum, alăturându-ne Ucrainei în lupta sa pentru viitorul său și pentru libertatea noastră. Sau când am luat apărarea Groenlandei atunci când a fost amenințată. Sau când dronele, atacurile hibride sau dezinformarea vizează democrațiile noastre.
Toate acestea dovedesc un singur lucru: că Europa este alături de europeni. Și că, în fragilitatea rece a lumii de astăzi, numai Europa poate oferi o suveranitate adevărată europenilor.
(…) În același timp, cu toții cunoaștem amenințările cu care ne confruntăm. Pe măsură ce vechile presupuneri și relații s-au deteriorat, ne confruntăm acum cu o lume deschis ostilă. Pe continentul nostru se desfășoară un război teritorial de agresiune; altele au izbucnit în vecinătate. O luptă pentru capacitățile industriale modelează concurența globală. Iar o bătălie a narațiunilor încearcă să slăbească încrederea în Europa; să paralizeze democrațiile noastre.
Însă îngrijorările oamenilor nu sunt legate doar de aceste amenințări majore, la nivel global. Efectele numeroaselor crize se resimt în viața multor familii europene, nu în ultimul rând în ceea ce privește costul vieții sau locuințele. Viteza amețitoare a schimbărilor și a tehnologiei are un impact asupra locurilor noastre de muncă, asupra mijloacelor noastre de trai și asupra societății noastre. Și are, de asemenea, un efect profund asupra democrației și a discursului nostru.
(…) Când Rusia ne-a întrerupt aprovizionarea cu gaze, am ripostat. În prezent, sursele noastre de aprovizionare sunt mai diversificate. Și am investit în energiile curate produse la nivel național – surse regenerabile și energie nucleară.
Dar apoi a urmat închiderea Strâmtorii Hormuz. Și, din nou, am simțit pe pielea noastră costul dependenței noastre generale de combustibilii fosili importați. De la începutul conflictului, combustibilii fosili importați ne-au costat 90 de miliarde de euro în plus, fără să ne aducă nici măcar o moleculă de energie în plus.
Așadar, trebuie să mizăm și mai mult pe energia noastră curată, accesibilă și produsă la nivel local. Fie că este vorba de energii regenerabile și nucleare, fie de biometan și alte surse. Fără preferințe tehnologice. Dar acestea trebuie să ne asigure independența. Obiectivul nostru este să dublăm ponderea energiei electrice până în 2040. Astfel, Europa ar putea reduce factura la importurile de combustibili fosili cu 260 de miliarde de euro pe an. Dar trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că energia electrică pe care o producem este disponibilă.
Trebuie să investim mai repede. Să accelerăm conectarea la rețea. Să dezvoltăm capacitățile de stocare. Pe scurt, să facem ca viitorul Europei să fie electric.
(…) Putem reduce prețurile la energie, putem investi și inova mai mult, putem reforma economiile noastre. Dar toate aceste eforturi sunt subminate dacă întreprinderile noastre nu concurează în condiții de egalitate.
Deficitul nostru comercial cu China se ridică acum la un miliard de euro – pe zi. A atins un punct de cotitură. Unii spun că se profilează al doilea „șoc chinez”. Dar acesta este deja aici. Se vede în comunitățile noastre și în fabricile din întreaga Uniune. Duce la dezindustrializarea zonelor industriale tradiționale ale Europei. Această situație este nesustenabilă.
Iată de ce suntem angajați într-un dialog cu China pentru a reechilibra comerțul nostru. Dar acest dialog trebuie să conducă acum la rezultate. Cererea internă mai slabă a Chinei înseamnă că și ea are nevoie de piața noastră europeană. Așadar, este în interesul ambelor părți să colaborăm pentru a găsi soluții. Permiteți-mi să fiu clar: vom folosi toate instrumentele de care dispunem pentru a reechilibra relația noastră. Cuvintele sunt bune. Dar faptele sunt mai bune.
(…) Acestea sunt fundamentele economice ale Europei. Însă prosperitatea și securitatea noastră viitoare vor depinde în mare măsură de modul în care vom gestiona momentele decisive ale epocii noastre: schimbările climatice și inteligența artificială.
În ceea ce privește schimbările climatice, vara aceasta a fost „vara adevărului”. Aproape nicio parte a continentului nostru nu a fost cruțată. În regiunea High Fens din Belgia, o turbărie formată de-a lungul secolelor a ars, transformându-se într-un pustiu de cenușă.
Flăcările au cuprins totul, de la munții Irlandei până la insulele Greciei și Croației. În Alpi, ghețarii străvechi se retrag tot mai mult în fiecare zi. Impactul tuturor acestor fenomene este pur și simplu devastator: 660 de mii de hectare au ars complet. S-au pierdut aproximativ 12 milioane de tone de recoltă.
Râuri importante precum Dunărea, Rinul și Garonna dispar sub ochii noștri. Peste 35 000 de decese suplimentare în timpul valurilor de căldură. Azilele de bătrâni și spitalele se supraîncălzesc periculos. Și toate acestea sunt doar o previzualizare.
Acestea au fost cele mai călduroase luni de vară din istorie – dar probabil cele mai răcoroase dintre anii care vor urma. Știința este clară. Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală. Desigur, tranziția este complexă. Și va trebui să ne adaptăm și să învățăm pe parcurs. Dar nu există nicio îndoială: Europa poate, trebuie și va rămâne fermă pe calea obiectivelor sale climatice.
(…) Fie că este vorba de culturi rezistente la secetă, de prevenirea inundațiilor sau de sisteme de răcire eficiente din punct de vedere energetic, Europa este deja lider în aceste domenii. Și trebuie să cucerim această piață.
În prezent, doar aproximativ 25 % din pierderile cauzate de catastrofe în Europa sunt acoperite de asigurări private. Acest lucru înseamnă că, mult prea des, bugetele naționale devin asiguratorul de ultimă instanță. Trebuie să luăm măsuri pentru a elimina această lacună. De aceea, Comisia va înființa o Alianță pentru asigurări împotriva schimbărilor climatice. (…) O astfel de vară nu se poate repeta. De aceea, vom prezenta în curând și un Plan european privind valurile de căldură.
(…) Al doilea punct de cotitură al epocii noastre este inteligența artificială. IA devine rapid un element fundamental al economiei și securității noastre. Poziția Europei este clară. Dorim să valorificăm la maximum potențialul IA pentru a îmbunătăți societatea noastră, calitatea vieții și productivitatea noastră.
Incidentele în care agenții IA scapă din mediul lor sau introduc cod rău intenționat reprezintă doar o mică parte a problemei. Directorii executivi ai celor mai avansate companii ne spun că este timpul să încetinim ritmul în ceea ce privește modelele autorecurzive. Să temperăm avansul în acest domeniu.
Dacă cei care dezvoltă tehnologia sunt deciși, atunci ar trebui să fim și noi. Legea privind IA este, desigur, un element crucial pentru instituirea unor măsuri de protecție. Și plasează Europa în poziția de a modela eforturile globale privind modul de abordare a acestei probleme. Așadar, vom intensifica eforturile împreună cu partenerii noștri care împărtășesc aceeași viziune, precum Canada, Regatul Unit și alții. Dorim să colaborăm în ceea ce privește evaluarea modelelor, verificarea, avertizarea timpurie, securitatea IA și multe altele.
(…) Aceste parteneriate reprezintă o alegere strategică pentru Europa. Dar ele răspund, de asemenea, la fractura din sistemul internațional bazat pe norme.
Pentru unii, soluția este să acționeze pe cont propriu. Dar aceasta nu este o opțiune pentru noi. Europa va fi întotdeauna în frunte când vine vorba de apărarea sistemului bazat pe norme. Însă nu mai putem conta pe acesta ca singura cale de a ne asigura interesele. Nici nu putem presupune că normele sale ne vor proteja de amenințările complexe cu care ne confruntăm.
În această nouă lume, trebuie să ne regândim urgent parteneriatele. Și să construim coaliții globale pentru reziliența noastră și pentru democrațiile noastre. Și, și în acest caz, numai Europa – prin dimensiunea și puterea sa – poate prelua inițiativa. Iată de ce l-am invitat astăzi aici pe prim-ministrul Canadei, Mark Carney.
(…) Un atac nu vine doar împotriva unui singur stat membru, ci împotriva întregii noastre Uniuni. Atacurile cibernetice și sabotajul, incendiile provocate și incursiunile cu drone. Acestea se intensifică pe zi ce trece. Așadar, pe măsură ce nivelul amenințării crește, trebuie să crească și gradul de pregătire al Europei. De aceea voi propune, împreună cu Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, o nouă strategie europeană de securitate.
Dispunem deja de numeroase instrumente. Și ne consolidăm colaborarea cu NATO. Însă doctrina noastră, instituțiile noastre și procesul nostru decizional nu au ținut pasul cu noua realitate. Sistemele noastre au fost concepute pentru o lume diferită. Ele se bazează pe încercări bine intenționate de a ajunge la un consens și la un compromis. Dar trebuie să ne întrebăm dacă acestea mai sunt adecvate scopului urmărit.
De exemplu, Europa are nevoie de propriul său manual de combatere a amenințărilor hibride. Avem nevoie urgentă de un consens cu privire la modul de a răspunde la anumite incidente. La acelea care nu se încadrează în categoria agresiunii armate, dar care amenință în mod clar securitatea noastră națională. Cu alte cuvinte, un mecanism care să completeze „articolul 4” al NATO.
Consider că a sosit momentul ca Europa să aibă propriul său articol 4 – sau un protocol de securitate de urgență. Atunci când acesta ar fi declanșat de un stat membru, toate statele membre s-ar reuni pentru a coordona un răspuns european, pentru a descuraja o escaladare suplimentară și pentru a atenua impactul.
(…) Războiul din Ucraina ne-a arătat importanța factorilor strategici de sprijin. Aceștia reprezintă mijloacele critice de sprijin și multiplicatorii de forță pe care se bazează orice sistem de apărare credibil. De la apărarea aeriană și antirachetă până la transportul strategic și realimentarea în zbor. De la domeniul spațial până la cel cibernetic.
Aceste sisteme sunt esențiale, iar noi avem nevoie de mai multe dintre ele. Numai împreună, Europa dispune de amploarea necesară pentru a le pune la dispoziție. De aceea, pot anunța un nou Instrument european pentru factori strategici de sprijin – pe deplin aliniat cu NATO. Pentru că numai o postură de apărare europeană puternică și credibilă ne va garanta securitatea. Și în privința aceasta nu există niciun dubiu: Europa își va apăra fiecare metru pătrat al teritoriului său.
(…) Am convocat un grup special de experți. Am discutat cu tinerii. Am analizat experiența Australiei și a altor țări care au făcut pași înainte. Iar acum a sosit momentul ca Europa să acționeze. Mâine, Comisia va propune „EU KIDS ACT”. Vom adopta o abordare treptată și diferențiată. Fiecare categorie de vârstă are propriile sale particularități. Prin urmare, fiecare va beneficia de un nivel de protecție adaptat.
Fără rețele sociale înainte de vârsta de 13 ani. Fără conturi personale înainte de vârsta de 15 ani. Aceasta înseamnă că, de la 13 ani până la împlinirea vârstei de 15 ani, vor exista doar „mini-conturi” create și supravegheate de părinți, cu funcționalități limitate și restricții de timp. Iar între 15 și 18 ani, platformele vor avea obligația de a asigura un design sigur”, a declarat Ursula Von der Leyen.
Discursul integral poate fi citit AICI.
UPDATE 11:15 Ursula Von der Leyen afirmă că UE va propune protecție de urgență împotriva fluxurilor masive de migranți.
„Evenimentele din această vară arată că instrumentele noastre trebuie să evolueze, în special pentru situații de urgență. Europa are nevoie de mijloacele de a-și proteja granițele în orice moment. Vom respecta întotdeauna valorile și drepturile noastre fundamentale. Dar nu vom face niciodată compromisuri în ceea ce privește protejarea granițelor noastre”, a declarat von der Leyen.
Noul Cadru european de răspuns la situații de urgență ar urma să fie activat doar în baza unui set strict definit de criterii și ar permite „o flexibilitate limitată în timp și strict definită în procedurile standard” în circumstanțe excepționale, a spus ea.
UPDATE 10:55 Canada va deveni primul membru asociat al Uniunii Europene.
„Parteneriatele sunt o alegere strategică pentru Europa. Dar ele răspund și fracturii din sistemul internațional bazat pe reguli. Vedem lumea cu aceiași ochi, de la inteligența artificială la schimbările climatice, de la Arctica la geopolitică. Și am fost împreună în ceea ce privește Ucraina, apărarea, materiile prime și lanțurile de aprovizionare. Dar mai presus de toate, Europa și Canada cred în democrație”, a declarat Ursula von der Leyen în discursul său susținut la Strasbourg.
UPDATE 10:42 Președinta CE anunță că ar putea fi înființată o nouă Corporație Europeană pentru Materii Prime Critice, care să ajute UE să constituie rezerve necesare pentru cipuri, baterii, mașini electrice și industria de apărare.
UPDATE 10:20 Ursula von der Leyen declară că Europa și-a redus dependența de combustibilii fosili din Rusia și și-a consolidat capacitatea de apărare în ultimul an, adăugând că UE crescut cheltuielile pentru apărare cu aproape 80% în ultimii cinci ani.
Potrivit organizatorilor, acesta este cel mai important eveniment politic european. În cadrul dezbaterilor, membrii Parlamentului European vor analiza activitatea și realizările Comisiei Europene din ultimul an și prioritățile pentru următoarele 12 luni.
