VIDEO/ „Limba română trebuie să o elogiem nu doar pe 31 august, noi trebuie să avem grijă de ea în fiecare zi” – Ziarul de Gardă
  • VIDEO/ „Limba română trebuie să o elogiem nu doar pe 31 august, noi trebuie să avem grijă de ea în fiecare zi”

    VIDEO/ „Limba română trebuie să o elogiem nu doar pe 31 august, noi trebuie să avem grijă de ea în fiecare zi”
    31 august 2021 | 16:33

    „Limba română trebuie să o elogiem nu doar pe 31 august, noi trebuie să avem grijă de ea în fiecare zi”, este de părere o femeie care a venit în Grădina Publică „Ștefan cel Mare” pentru a sărbători Ziua Limbii, care potrivit Constituției din 1994 este „moldovenească” și „română”, precum este în scris în Declarația de Independență din 1991.

    Pe 27 august 1989, la prima Mare Adunare Națională la care, potrivit datelor oficiale, au participat 750 de mii de oameni, s-a cerut declararea limbii române ca limbă de stat în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM), precum și trecerea la grafia latină.

    „Am luptat pentru limba română, am luptat pentru tricolor”, a mărturisit scriitoarea Teodora Rotaru.

    Teodora Rotaru
    medic și scriitoare

    „Fii binevenită grafia latină, în mijlocul nostru doar nu ești străină, întoarce-te în țara ce mult te dorește. Moldova te așteaptă și mult te iubește”, recită scriitoare.

    Pe 31 august 1989 a fost adoptată Legea nr. 3462-XI cu privire la revenirea limbii moldovenești la grafia latină, după ce pe 10 februarie 1941 a fost adoptată Legea RSS Moldovenești cu privire la trecerea de la alfabetul latin la alfabetul rus.

    „Eram tineri acum 30 de ani, eram revoluționari, credeam că schimbăm lumea și am schimbat multe lucuri, dar anumite victorii ale noastre nu au triumfat. Au fost roadele luptei noastre, din păcate au mai fost confiscate și deturnate. Mulți ani, limba română”, mărturisește poetul Arcadie Suceveanu.

    De mare ajutor la votarea limbii de stat a fost prima Mare Adunare Națională, susține Boris Bumbu, deputat în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești.

    Boris Bumbu
    deputat în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești

    „Acești comuniști, 350 la număr au văzut puterea, forța poporului și n-au avut încotro și au votat. În anul 1989, luna februarie, a fost numită comisia de pregătire a proiectului de lege despre limba de stat, unde eu am fost numit membru al comisiei. A sosit luna august când deja eram pregătiți, era programată sesiunea a 13-a a Legislaturii a 11-a. Tema ședinței era decretarea limbii de stat”, a menționat copleșit de emoții fostul deputat.

    Pe 29 august, la sesiunea a XIII-a a Sovietului Suprem al RSSM sub președinția lui Mircea Snegur a fost votată limba moldovenească pe baza grafiei latine, drept limbă oficială. Pe 31 august 1989 a fost promulgată legea cu privire la statutul limbii de stat a RSS Moldoveneşti.

    „Noi limba română trebuie să o elogiem nu doar pe 31 august, noi trebuie să avem grijă de ea în fiecare zi. Noi trebuie să tindem să o vorbim corect, fiindcă ea a fost atât de denaturată, atât de schilodită, schimonosită atâția ani”, este de părere o femeie care a venit în Grădina Publică „Ștefan cel Mare” pentru a sărbători Ziua Limbii.

    Constituția R. Moldova, adoptată pe 29 iulie 1994 și publicată în Monitorul Oficial pe 12 august stipula la Articolul 13, aliniatul 1 că limba de stat este limba moldovenească. Din 1994 și până acum limba de stat a R.Moldova, potrivit Constituției, este „limba moldovenească”.

    „E o durere a noastră, o durere mare, o nedreptate. Ar trebui să se facă dreptate. Pentru mine tot timpul a fost româna, pentru buneii mei și pentru părinții mei care au fost profesori pe timpul sovieticilor. Tatăl meu preda limba română. Și nepoții plecați, din păcate, o vorbesc mai prost, dar sper să revină acasă și să o vorbească frumos, literar”.

    În cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi cel al Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează, potrivit Curții Constituționale (CC).

    „Autoritățile ar trebui să înțeleagă în sfârșit că denumirea limbii literare a noastră este limba română. Limba oficială a țării este româna. Moldovenească este un grai în care vorbim acasă, oral, dar când vrem să scriem, să vorbim în public folosim limba literară”.

    Chiar dacă CC a constatat o contradicţie existentă între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul articolului 13 aliniatul 1 din Constituţie, potrivit legislației, CC nu poate anula o normă a Constituţiei, revizuirea acesteia fiind prerogativa exclusivă a Parlamentului.

    „Eu sper că în timpul apropiat în Articolul 13 va figura drept limbă de stat limba română. La mulți ani, limba română”.

    Potrivit CC, atât timp cât R. Moldova se află în aceeaşi ordine politică creată prin Declaraţia de Independenţă de la 27 august 1991, legiuitorul constituant nu poate adopta reglementări ce contravin acesteia. În cazul în care legiuitorul constituant a admis în Constituție anumite contradicţii faţă de textul Declaraţiei de Independenţă, textul autentic rămâne a fi cel din Declaraţia de Independenţă.

    Daniel Ioniță
    ambasadorul României în R.Moldova

    „Eu primul document pe care l-am citit a fost Declarația de Independență în care este clar specificată limba română. Depinde doar de autoritățile de la Chișinău să tranșeze odată pentru totdeauna această chestiune. La mulți ani tuturor cetățenilor din R.Moldova, la mulți ani tuturor românilor, oriunde ar fi ei și felicitări limbii noastre române”, a declarat ambasadorul României în R.Moldova.

    Astăzi este o zi importantă, zi în care trebuie să ne amintim în primul rând de cei care au avut curajul acum 32 de ani să ia o decizie istorică, a menționat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

    „Pentru noi limba pe care o vorbim este româna. Da, este articolul acesta în Constituție, dar până acolo mai trebuie să avem și voturi. Vă promit că o să facem tot posibilul ca să ajungem la un moment dat să putem schimba acest lucru în Constituție, dar cred cel mai important este ca fiecare, prin felul de a se comporta, prin felul în care vorbesc și cinstesc limba română să poată face și acea presiune pe politicieni – haideți domnilor, terminăm odată cu poziționările acestea politice că româna vorbim”, a declarat președintele Parlamentului.

    Parlamentul poate adopta o lege cu privire la modificarea Constituţiei cu votul a două treimi din deputaţi, după cel puţin șase luni de la data prezentării iniţiativei legislative în cauză.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Șeful Reprezentanței OIF pentru țările Europei Centrale și de Est a semnat Convenția de Parteneriat privind redinamizarea proiectului claselor bilingve în R. Moldova

    Șeful Reprezentanței Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) pentru țările Europei Centrale și de Est, Eric Poppe, cu ocazia vizitei sale la Chișinău, a semnat din partea Reprezentanței Convenția de Pa…
    Șeful Reprezentanței OIF pentru țările Europei Centrale și de Est a semnat Convenția de Parteneriat privind redinamizarea proiectului claselor bilingve în R. Moldova

    De la izbucnirea pandemiei, UE, statele sale membre și instituțiile financiare europene, alcătuind împreună Echipa Europa, au acordat țărilor partenere 34 de miliarde de euro pentru combaterea COVID-19

    De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, la începutul anului 2020, UE, statele sale membre și instituțiile financiare europene, alcătuind împreună Echipa Europa, au acordat țărilor partenere 34 de miliarde de eu…
    De la izbucnirea pandemiei, UE, statele sale membre și instituțiile financiare europene, alcătuind împreună Echipa Europa, au acordat țărilor partenere 34 de miliarde de euro pentru combaterea COVID-19

    Parlamentul European solicită un program special de vize pentru femeile afgane care solicită protecție

    Membrii Parlamentului European (PE) susțin că sunt consternați de relatările privind actele de violență, inclusiv execuții, recrutările copiilor-soldați, reprimările protestelor pașnice și manifestărilor dizide…
    Parlamentul European solicită un program special de vize pentru femeile afgane care solicită protecție

    Alte 32 760 de doze de vaccin Pfizer/BioNTech, din lotul procurat de autoritățile din R. Moldova, au ajuns la Chișinău

    Alte 32 760 de doze de vaccin împotriva COVID-19 Pfizer/BioNTech, din lotul procurat de autoritățile din R. Moldova, au ajuns la Chișinău. Este a șaptea tranșă din lotul total de 700 830 de doze care a fost ac…
    Alte 32 760 de doze de vaccin  Pfizer/BioNTech, din lotul procurat de autoritățile din R. Moldova, au ajuns la Chișinău