Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   VIDEO/ Încălzirea pe bază de…

VIDEO Încălzirea pe bază de biomasă: Istoria unui eșec local, alimentat cu milioanele japonezilor

În timp ce autoritățile caută soluții alternative la gazul rusesc, la 15 km de Chișinău, o fabrică de producere a peleților, care urma să asigure cu energie termică mai multe instituții publice, stă nefuncțională de mai bine de șase ani. 

153 de milioane de lei, bani proveniți din granturi oferite de Guvernul Japoniei, au fost „îngropați” de autoritățile de la Chișinău în construcția Fabricii de producere a peleților și în instalarea a 25 de cazane pe bază de biomasă, 24 dintre care urmau să producă energie termică pentru a încălzi tot atâtea instituții publice din R. Moldova.

Deși cazangeriile și fabrica au fost construite, la șase ani de la lansarea oficială, proiectul este practic nefuncțional. Cazanele pe bază de biomasă sunt utilizate în doar câteva localități, iar fabrica de producere a peleților, care a „înghițit” aproape 70 de milioane de lei, se scufundă în acuzații și în neputința tuturor guvernărilor din ultimii ani de a găsi soluții pentru a o face să funcționeze. 

„Inițial au fost interese, pe urmă incompetență. Mai în scurt, problema cea mai mare e că nu au știut cum să fure de aici”, acuză ministrul Agriculturii din perioada implementării proiectului, și el acuzat, la rându-i, că l-ar fi gestionat defectuos și cu interese.  

Publicitate
Publicitate

30 iulie 2015. Nicolae Timofti, președintele țării, însoțit de mai mulți membri ai Guvernului, ajung în comuna Pașcani din raionul Criuleni, localitate aflată la 15 kilometri de capitală. Șeful statului este întâmpinat de Vasile Bumacov, pe atunci directorul tehnic al Unității de Implementare şi Administrare a Proiectului moldo-japonez 2 KR.

În acea zi, cu suportul Guvernului Japoniei, care a oferit un grant generos în valoare totală de circa 12 milioane de dolari, în R. Moldova se lansa, cu mare fast, prima fabrică de producere a peleților din biomasă. Fabrica urma să proceseze reziduuri agricole pentru a reproduce peleți, care ulterior urmau să fie utilizați la producerea energiei termice, înlocuind metodele tradiționale de încălzire. 

Nicolae Timofti, Vasile Bumacov și Ambasadorul Japoniei în R. Moldova la deschiderea Fabricii de peleți din comuna Pașcani. iulie 2015

Fabrica de producere a peleților, nefuncțională

În 2021, sute de instituții ale statului, inclusiv școli sau grădinițe, riscau să rămână fără agent termic, din cauza crizei gazului. La șase ani de la lansarea fabricii de producere a peleților din comuna Pașcani, care urma să propună o alternativă reală a încălzirii pe bază de gaze naturale pentru câteva zeci de instituții publice, aceasta NU activează. De fapt, ea nu a activat niciodată în regim normal, utilajul de milioane din interior fiind pornit doar pentru testare. 

Astăzi, paznicul de pe teritoriu este singurul care vorbește despre faptul că obiectul este unul valoros. Cel puțin pe hârtie, clădirile și tehnica din interior au costat circa 69 de milioane de lei. 

Fabrica de peleți din Pașcani are un singur paznic, angajat al unei companii care este plătită din bani publici. Întreținerea fabricii costă statul circa 200 de mii de lei pe an

Ilie Bucuci este de câteva luni directorul Centrului de Perfecționare în Domeniul Mecanizării Agriculturii (CPDMA), instituție care activează pe lângă Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii (ADMA) și care a primit în gestiune fabrica, la scurt timp după ce a fost dată în exploatare. Acesta susține că fabrica nu este funcțională pentru că proiectul a pornit, din start, cu mai multe carențe.

„Când a fost dată în exploatare, au venit colegii din Japonia să vadă cum lucrează. Ei au pornit-o. Avem aici și un placat în prima zi cum a activat. Și cam atât. Vedeți că totu-i nou aici, totu-i nou. Deci iată, în 2015, a lucrat o oră de vreme. Ea a fost încercată ori de câte ori veneau colegii din Japonia să vadă ce-i cu ea, ăștia căutau niște modalități să arate că lucrează”, susține Bucuci.

Ilie Bucuci, directorul Centrului de Perfecționare în Domeniul Mecanizării Agriculturii, instituție care are în gestiune Fabrica de peleți

Construcția Fabricii de peleți a făcut parte din proiectul „Utilizarea Eficientă a Combustibilului Solid din Biomasă”, gestionat de către Unitatea de Implementare și Administrare a Proiectului Creșterii Producției Alimentare, actuala ADMA, instituție din subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA). 

69 de milioane de lei „investiți” în construcție și utilaj

Fabrica a fost construită de firma „Lincons” SRL, doar ridicarea clădirilor costând circa 18 milioane de lei. Linia tehnologică utilizată a costat alte 45 de milioane de lei. Ilie Bucuci afirmă că, în 2018 „s-a solicitat de la Camera de Comerț și Industrie să se vadă încă o dată, totuși, cât costă clădirea în cauză – costul real al afacerii. S-a luat ca bază să se evalueze linia tehnologică. Dacă ea costă ca pe documente, 45 de milioane, în realitate ea-i 15 milioane. Așa a constatat Camera de Comerț, cu evaluatori, specialiști”. 

ZdG: Adică proiectul ăsta n-a costat, în realitate, 69 de milioane de lei?..

Ilie Bucuci: Evident, evident. 

Timp de șase ani, autoritățile nu au găsit soluții pentru ca Fabrica de peleți să poată deveni funcțională, pasându-și, de fiecare dată, responsabilitățile. În 2016, după ce Partidul Democrat condus de Plahotniuc a preluat guvernarea, printr-un contract de societate civilă, fabrica a trecut în gestiunea firmei „Energ Pellet”, fondată și administrată de un tânăr care avea pe atunci 27 de ani, Alexandru Țurcan, angajat acum în calitate de manager la compania „Acvila Grup”, deținută de familia omului de afaceri Nicolas Nicula.

Țurcan a candidat la alegerile parlamentare din iulie curent pe listele Partidului Acasă Construim Europa (PACE), condus de fostul polițist Gheorghe Cavcaliuc, pentru un loc de deputat în Parlament. Peste cinci luni de la semnarea contractului însă, acesta a fost reziliat, fabrica revenind în proprietatea statului.

„Să rămână ca un monument istoric nu prea merită”

Acum, pentru a o reporni, ar fi nevoie de alte circa 20 de milioane de lei, susțin oameni implicați de-a lungul timpului în procesul de gestionare și implementare a proiectului. Vrem cu orice preț s-o pornim să lucreze, să activeze. E păcat. Să rămână ca un monument istoric nu prea merită, mai ales în ziua de azi, când avem probleme mari cu gazul, vorbim de sisteme alternative de încălzire”, susține directorul CPDMA. 

În momentul când ea a fost gândită, planificată, se vede că nu s-a ținut cont de situația reală de pe piață. În primul rând, materia primă, de unde o să ia materie primă pentru așa o fabrică, cu așa capacități, care să lucreze 24 de ore din 24. Al doilea moment este costul produsului finit. Costul produsului finit este constituit din costul propriu-zis al fabricii. Ea costă în jurul a 70 de milioane (de lei, n.r.) și respectiv, prețul (peleților, n.r.) nu-i cel competitiv pe piață”, menționează Bucuci, referindu-se la faptul că legislația din perioada implementării proiectului prevedea includerea în prețul peleților și investițiile de construcție a fabricii.

Interiorul Fabricii de producere a peleților din comuna Pașcani. Utilajele care stau nefuncționale au costat circa 45 de milioane de lei

Cu alte cuvinte, la stabilirea prețului de piață al peleților urma să se țină cont de costul fabricii, iar întrucât aceasta a costat circa 69 de milioane de lei, și costul peleților ar fi fost mult peste media pieței. Ca fabrica să producă atunci peleți la preț de piață, urma să fie votată o lege specială, fapt care însă nu s-a întâmplat. 

A doua etapă a proiectului: 85 de milioane pentru 25 de cazane pe biomasă. Doar 9 sunt utilizate

Proiectul „Utilizarea Eficientă a Combustibilului Solid din Biomasă” nu a constat doar în construcția Fabricii de producere a peleților. Guvernul Japoniei a alocat alte circa 85 de milioane de lei pentru procurarea și asamblarea a 25 de cazane pentru biomasă, dintre care 24 urmau să aprovizioneze instituții publice, în special școli, iar un cazan era urma să fie instalat la Fabrica de peleți. Cazanele pe biomasă, la modul ideal, urmau să fie alimentate cu peleții produși la fabrica din Pașcani. Realitatea însă și aici a fost una diferită față de planurile inițiale. 

Din 24 de cazangerii, numai 9 lucrează. Restul nu-s puse în funcțiune, nu a fost dusă activitatea până la capăt. Relațiile dintre primărie, școală, ministerele de resort… și, în rezultat, nu prea activează. A fost un gând foarte binevenit atunci și suntem recunoscători Guvernului Japonez că au intrat în esență profundă. La nivel politic ce s-a întâmplat, asta e altă întrebare. Cum au fost selectate acele primării, unde s-au dat cazanele respective, cum au fost puse în funcțiune, iarăși este o altă întrebare. Acolo s-au investit în jurul a 80 de milioane de lei. Niște sume enorme, enorme”, constată Ilie Bucuci.

„Asta nu… nicio logică nu-i. O coincis cu închiderea instituției”

Cazangeria pe bază de biomasă din localitatea Mașcăuți, raionul Criuleni, este una dintre cele 15 astfel de cazangerii din țară care nu funcționează, deși fiecare a costat circa 3,5 milioane de lei. La Mașcăuți, cazanul pe bază de biomasă urma să producă energie termică pentru două clădiri – a școlii și a primăriei, aflate alături una de alta. Doar că, la scurt timp după ce a fost instalat, autoritățile au decis să închidă școala, comasând-o cu o altă instituție de învățământ, iar Primăria a fost conectată la gaz. Astfel, cazangeria pe bază de biomasă a rămas doar la nivel de proiect. Și stă nefuncțională deja de mai mulți ani. 

Cazangeria pe bază de biomasă din satul Mașcăuți, r. Criuleni nu a fost conectată niciodată. Școala care urma să fie încălzită cu ajutorul acestui cazan s-a închis în perioada în care cazangeria era dată în exploatare

Valeriu Carțin, primarul comunei Mașcăuți, susține că atunci când a fost inițiat proiectul, nu se știa că școala care urma să beneficieze de cazanul pe biomasă urma să fie închisă. „Păi ce, avea să procedăm că, știind că școala o închidem, dați să facem cazangerie. Asta nu…nicio logică nu-i. O coincis cu închiderea instituției. Noi am mers pe etape și a fost reținere, nu din partea noastră, dar… taman când au venit și au instalat-o… Vara au instalat-o, iar noi toamna am ridicat copiii, pentru că a fost decizia Consiliului Raional”, afirmă primarul.

Valeriu Carțîn spune că, dacă ar fi posibil, și-ar dori să aducă cazangeria la cealaltă școală, dar este sceptic în privința eficacității acestui proces și crede că cel mai bine ar fi să fie încălzită Casa de Cultură din apropiere cazangeriei, deși proiectul a fost creat pentru școală. 

Valeriu Carțin: Este o soluție la nevoia asta, pentru că ei au adus-o așa, întreagă. Cum au adus-o, așa noi putem s-o ridicăm. 

ZdG: Ați făcut vreo solicitare în sensul ăsta?

Valeriu Carțin: Nu, n-am făcut. Uitați-vă, nu-i așa de simplu. Bine, noi o ducem, noi avem traseul ăsta… Totuși, eu nu cred că dacă o ridicăm, o să se întâmple ceva, nu că bun, dar îmi pare că nu o să fie posibil. Și totuși, parcă cred că trebuie să ne ducem la casa de cultură cu ea. 

„Nu am ce să vă spun. Cu presa nu vrem să discutăm”. 

În satul Micăuți din raionul Strășeni, cazangeria pe bază de biomasă se află în imediata apropiere a școlii. Instituția de învățământ preferă însă să utilizeze pentru încălzire gazul natural, iar cazanul pe biomasă nici măcar nu a fost conectat vreodată. Directoarea Gimnaziului din Micăuți a refuzat să discute la subiect, spunându-ne doar că preferă încălzirea instituției pe bază de gaz.  

Vasile Dolghii, primarul comunei Micăuți, r. Strășeni a refuzat să discute cu ZdG despre proiectul cazangeriei pe bază de biomasă, pe care l-a implementat. Cazangeria nu este funcțională

Și primarul satului a evitat să vorbească la temă. Supărat pe jurnaliști, acesta a cerut să-i trimitem întrebările în scris. Vasile Dolghii este primarul comunei Micăuți încă din anul 2011. „În formă scrisă vă adresați și eu o să vă dau răspuns oficial. În formă scrisă vă adresați, care sunt întrebările. Nu am ce să vă spun. Cu presa nu vrem să discutăm”. 

Cazangeria pe bază de biomasă din satul Micăuți, r. Strășeni nu a fost conectată niciodată

„Ce avem noi – paie, bețe de răsărită, ce mai este – ele se folosesc și asta e foarte bine”

Comuna Ivancea din raionul Orhei este una dintre puținele localități implicate în proiect care utilizează cazanele pe bază de biomasă. La Furceni, sat care face parte din componența comunei, cazanul pe biomasă a încălzit până anul acesta grădinița din sat. Începând din acest an, el va încălzi și școala din localitate. 

Și în Brănești, localitate aflată și ea în componența comunei Ivancea, cazangeria pe bază de biomasă funcționează, iar primarul localității afirmă că, dacă este dorință, cazanele pe bază de biomasă pot reprezenta o soluție reală pentru a furniza energie termică. 

Boris Ochișor, primarul comunei Ivancea, r. Orhei

„Diferența (între cazanele pe gaz și cele pe biomasă, n.r.) când gazul era ieftin, nu era. Cam era la un nivel. Dar, reieșind din situația de astăzi, cu eficiența energetică, cu gazul, e clar că este binevenit (cazanul pe biomasă, n.r.). Noi suntem foarte mulțumiți. Probleme cu materia primă nu sunt. Sunt mulți. Noi am preferat persoana care este aici în raion la noi, face peleți. E  bine, ok, preț are bun. De aceea, nu avem probleme deloc. Ce avem noi – paie, bețe de răsărită, ce mai este – ele se folosesc și asta e foarte bine. De ce noi trebuie să le dăm foc undeva pe deal, când noi putem să le folosim și să facem un lucru bun? Asta e cel mai important ce putem noi să facem. Pentru că noi, pe toate dealurile, uitați-vă, înainte ce se făcea? Se dădea focul. Pentru ce să cheltuim gazul, dacă se poate chestiile noastre, pe care le avem, să nu le aruncăm la gunoi, dar să le folosim, mai ales că acum e criză și nu se știe ce o să fie mai departe”, precizează Boris Ochișor, primarul comunei Ivancea. 

Majoritatea primăriilor care au beneficiat de proiect erau reprezentate de primari liberal-democrați

Construcția fabricii de peleți din Pașcani și instalarea celor 25 de cazane pe biomasă s-a făcut sub umbrela guvernării Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), iar cel puțin 16 primari, care au fost selectați pentru a beneficia de proiect, reprezentau acest partid. În alte cazuri, directorii școlilor care urmau să beneficieze de proiect erau afiliați formațiunii aflate atunci la guvernare. 

Valeriu Carțin, primarul comunei Mașcăuți, susține însă că nu a simțit că ar fi fost favorizat și că ar fi obținut proiectul doar pentru că reprezenta PLDM.  „Eram (în PLDM, n.r.), dar asta nu a contat. Eu nu știu, de fapt, care-s celelalte 23, dacă-s toți de la PLDM, făceți-vă voi singuri o concluzie, de exemplu. Eu nu pot să spun, că nu o să mă credeți, dar eu n-am văzut apartenența politică”, precizează primarul.

Bumacov: „Nu au știut cum să fure de aici”

Vasile Bumacov, la Fabrica de producere a peleților. Omul care a implementat proiectul cazangeriilor pe biomasă spune că nu poartă nicio vină pentru nefuncționalitatea lui

Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii în perioada în care a fost implementat proiectul și unul dintre artizanii și promotorii acestuia prin intermediul ADMA, acolo unde a fost director tehnic după ce a plecat de la minister, spune că nu poartă nicio vină, pentru că majoritatea cazanelor pe biomasă, dar și fabrica de peleți, în care s-au investit peste 150 de milioane de lei, sunt astăzi nefuncționale. El este sigur că, dacă rămânea la MAIA, proiectul ar fi devenit funcțional. 

Eu l-am elaborat, eu l-am implementat (proiectul, n.r.), am făcut tot și le-am dat-o (fabrica) gata. Dar eu m-am dus din minister. Cât am fost la minister, a lucrat și centrul, a lucrat și fabrica… adică se pregătea. M-am dus din minister, s-a terminat tot. Tu îți dai seama ce efort a trebuit ca să strici tot aici ce este, toată murdăria s-o cureți, s-o construiești și ce efort trebuie ca ea să funcționeze?.. Ca să funcționeze nu este o problemă”, este sigurBumacov. „Nu funcționează din incompetența miniștrilor Agriculturii care au urmat după mine. Inițial, au fost interese, pe urmă – incompetență. Mai în scurt. Problema cea mai mare e că nu au știut cum să fure de aici. Asta e cea mai mare problemă. Ei se uită și nu văd cum ar putea face bani aici”, consideră fostul oficial. 

„Prima mașină care se produce, voi știți cât costă? Pe urmă ele sunt mai ieftine”

Vasile Bumacov susține că nu ar trebui să se discute despre costul proiectului, pentru că banii au fost oferiți gratuit de către japonezi, proiectul din Republica Moldova fiind unul pilot, replicat ulterior cu succes chiar în Japonia.Când se face un proiect-pilot, că ăsta nu e produs în serie, e un produs nou, niciodată el nu poate să fie ieftin, asta trebuie să fie clar. Acesta a fost generos, oferit gratis de Japonia Republicii Moldova. Care-i discuția că a fost scumpă? A fost licitație, în baza licitației s-a făcut asta, compania japoneză a câștigat, a fost monitorizat de JICA. Învinuirile unui om care nicio tangență nu a avut cu fabrica asta, care n-a lucrat nicio zi aici, care n-a făcut un proiect în viața lui, să învinuiască japonezii că au dat utilaj scump, e prostie”, susține Vasile Bumacov.

Vasile Bumacov, ex-ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare și ex-director tehnic al ADMA

ZdG: Acuzația e că el ar costa mai puțin decât scrie în documente. 

Vasile Bumacov: Prima mașină care se produce, voi știți cât costă? Pe urmă, ele sunt mai ieftine. 

„I-am avertizat – să fiți atenți, fiindcă sunt primari care vorbesc foarte frumos, dar n-o să facă nimic”

Fostul ministru al Agriculturii afirmă că nu ar fi fost implicat în selectarea primăriilor care au beneficiat de construcția cazanelor pe bază de biomasă, iar faptul că majoritatea reprezentau PLDM ar fi doar niște coincidențe.

Este scrisoare oficială din Japonia că au confirmat că totul a fost selectat de japonezi. Eu nici la una nu m-am dus. Eram ministru atunci și nu doream probleme, vorbe. Că dacă mă duceam la alt partid, ăștia de la PLDM aveau să facă gălăgie, dacă mă duceam de la PLDM, ceilalți aveau să facă gălăgie. Eu am avut o înțelegere cu japonezii. Atâta timp cât sunt eu ministru, nu mă implic, dar i-am avertizat – să fiți atenți, fiindcă sunt primari care vorbesc foarte frumos, dar n-o să facă nimic. O să-i puneți cazan, o să-i puneți tot, dar el n-o să-l unească la școală și la grădiniță. Și așa s-a și întâmplat”, susține Bumacov, care este sigur că dacă fabrica ar fi fost gestionată de compania „Agrofermotech”, firmă administrată de foștii săi colegi sau parteneri de afaceri, ea ar fi funcționat încă de la lansare. Compania, una afiliată lui Bumacov, a fost cea care a contribuit la instalarea utilajului fabricii de peleți. 

„Avea să meargă strună tot. Japonezii, când au terminat aici lucrul, oficial, au declarat că noi considerăm că așa utilaj nou, performant, poate fi administrat numai de echipa care a lucrat cu noi toată perioada asta. Zi și noapte aici au lucrat împreună toți. Așa au propus. Dar pe Sclifos (administratorul firmei „Agrofermotech”, n.r. ) imediat au venit și l-au avertizat să nu calce cu piciorul aici. Și omul n-a venit. Și iată de atunci nu pot face nimic. Vă dați seama, vine cineva nou aici. Cine n-ar veni, fără Sclifos nu pot face nimic. Cine-o să se descurce în toată chestia asta? Sau o să facă ceva greșit și o să iasă din funcțiune matricele, o să iasă alte componente din funcțiune și o să trebuiască să plătim bani grei ca să reparăm”, este sigur Bumacov.

Compania Agrofermotech” a fost fondată în anul 2001, an în care se fonda și proiectul 2KR  de către Sergiu Sclifos (40%), partener de afaceri și fost coleg de lucru cu Vasile Bumacov, Anatolie Prisacaru (40%), tatăl lui Dan Prisacaru, ginerele lui Vasile Bumacov, și Valentin Gaberi (20%), fiul lui Gheorghe Gaberi, cel care, ulterior, devenea viceministru al Agriculturii și director al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor în perioada în care ministru al Agriculturii era Vasile Bumacov.

Citiți și: DOC/ În culisele investițiilor japoneze din agricultură: E-mailuri, interese și companii afiliate

Fabrica de producere a peleților din comuna Pașcani, raionul Criuleni, la șase ani de la lansarea oficială

„Voi vă dați seama ce stupid noi arătăm aici…”

Sergiu Sclifos, administratorul companiei „Agrofermotech” a confirmat, într-o discuție telefonică purtată cu ZdG, faptul că ar fi fost somat de către reprezentanții unei instituții de stat să renunțe la gestionarea fabricii de peleți. Acesta consideră că proiectul nu funcționează pentru că statul a evitat să contribuie la el cu bani, iar în jurul ei, de-a lungul anilor, au existat mai multe interese și lupte pentru gestionarea fabricii. 

Ion Sula, ministrul Agriculturii care l-a succedat pe Vasile Bumacov, ne-a anunțat că nu este pregătit să discute la subiect, iar  Eduard Grama, cel care a venit în funcție după Sula, a pasat responsabilitatea pentru nefuncționalitatea proiectului pe umerii predecesorului său. „Proiectul ăsta a fost făcut pe timpul dlui Bumacov și rămâne pe seama dlui Bumacov”, afirmă Grama. 

„Voi vă dați seama ce stupid noi arătăm aici? Japonezii au venit și ne-au făcut nouă gratis tot și noi ședem și ne uităm unul la altul și căutăm vinovați…”, concluzionează Vasile Bumacov. 

153,4 milioane de lei a costat, în total, implementarea proiectului„Utilizarea Eficientă a Combustibilului Solid din Biomasă” în care a fost construită Fabrica de peleți și instalate cele 25 de cazane pe biomasă, se arată într-un răspuns oficial, primit de ZdG de la ADMA, în luna octombrie curent.

Toți banii au provenit din granturi oferite generos de Guvernul Japoniei. Felul cum a fost gestionat acest proiect este investigat, în această perioadă, și de către Procuratura Generală, în cadrul unui dosar penal. 

Publicitate
Publicitate