De ce tinerii nu participă la vot?
Lipsa de interes pentru politică, apatia și dezamăgirea în politicieni îi ține pe tineri departe de urnele de vot la alegeri. O soluție pentru mobilizarea electorală a tinerilor ar fi dezvoltarea spiritului critic și a capacităților de analiză încă din școală, la orele de educație pentru societate. Pe de altă parte, când dezvoltă programele electorale, partidele nu obișnuiesc să consulte tinerii, chiar dacă aceștia sunt vizați în programele respective.
Tinerii nu sunt motivați să se implice în procesele electorale
Datele ultimului Barometru al Opiniei Publice arată că fiecare al treilea respondent cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani a spus că este puțin sau deloc interesat de procesele politice. Totodată, rezultatele scrutinelor precedente arată că tinerii, adică alegătorii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, reprezintă grupul cel mai pasiv dintre cetățenii cu drept de vot.
Studiul „Tinerii și politica, între dilema de participare sau absenteism”, publicat în 2019 de Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral, enumeră printre cauzele ce determină absenteismul la vot faptul că tinerii nu cred în schimbare și în clasa politică.
Și Teodora Panuș, președinta Consiliului Național al Tineretului din Moldova (CNTM), consideră că pasivitatea tinerilor la alegeri este determinată de faptul că aceștia sunt dezinteresați de politică. „La noi tinerii au o apatie față de tot ce e legat de politică. Tinerii au fost dezamăgiți și din cauza asta ei nu vor să se implice, ei nu se regăsesc în listele electorale, ei nu se regăsesc în prioritățile partidelor care uneori nu se racordează la realitate, nu se intersectează nicăieri”, consideră Teodora Panuș.
Potrivit ei, lipsa de interes a tinerilor pentru procesele democratice este motivată și de limbajul complicat adoptat de politicieni. „Nu se comunică într-un limbaj accesibil. Politicienii operează cu tot felul de cuvinte foarte deștepte, cu documente de 30 de pagini, fără a explica ce vor să facă și de ce asta e relevant pentru tineri”, punctează președinta CNTM.
O altă cauză care determină motivația scăzută a tinerilor de a se implica în procesele electorale este migrația, spune Evelina Sopivnic, elevă în clasa a XII-a la Liceul „Spiru Haret” din capitală. „Cred că cel mai important motiv pentru care tinerii nu sunt interesați de procesele electorale este faptul că informația asta nu e tangibilă deloc cu ei, pentru că ei o să plece. Și din cauza trendului de a pleca peste hotare, care crește exponențial în fiecare an, din cauza că nu-i ceva care o să-i afecteze pe ei pe termen lung, nu-și dau interesul”, spune tânăra.
„Consecințele pasivității tinerilor la alegeri duc la degradare democratică”
Consecințele neparticipării tinerilor la vot se reflectă asupra nivelului democrației, consideră Teodora Panuș, președinta CNTM. „Ajungem la o degradare democratică. Noi nu ne așteptăm ca R. Moldova să ajungă la nivelul nordicilor, unde peste 70% din populație se implică în procesele decizionale, dar cel puțin, dacă ajungem să trecem pragul de 30% al tinerilor implicați activ, deja o să vedem o schimbare enormă în țară. Pentru că tinerii care se implică sunt tinerii care o să aducă o schimbare”, subliniază președinta CNTM.
Studiul „Problemele (ne)participării tinerilor la vot”, publicat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS „Viitorul”) în 2020, constată faptul că neparticiparea tinerilor la vot duce la relaxarea politicienilor, care, indiferent de partide, nu simt niciun fel de presiune din partea segmentului de alegători tineri pentru a întreprinde reformele democratice în domeniul statului de drept și al luptei împotriva corupției: „Asta atrage după sine o și mai mare dezamăgire din partea tinerilor care devin pe această cale fie încă și mai pasivi, fie aleg să emigreze ca modalitate de ieșire din acest cerc vicios”.
„Dezvoltarea spiritului critic și a capacităților de analiză este necesară încă din școală”
Același studiu relevă că o altă cauză care influențează fenomenul participării scăzute a tinerilor la alegeri este dezinformarea. „Tânăra generație este vulnerabilă în fața informațiilor false, întrucât principala sursă de informare o reprezintă rețelele de socializare. Tocmai din acest considerent, dezvoltarea spiritului critic și a capacităților de analiză încă din școală este necesară pentru un alegător informat și care nu poate fi manipulat. Din aceasta rezultă că sistemul educațional ar trebui să se axeze mai mult pe educarea și informarea viitorilor alegători despre importanța votului și consecințele absenteismului”, concluzionează autorii studiului.
Eugenia Năstas, profesoară de educație pentru societate la Liceul „Da Vinci” din Chișinău, susține că educația pentru societate este materia obligatorie care are la bază Carta Consiliului Europei pentru educație, societate democrată și pentru Drepturile omului, iar scopul acestei discipline este de a forma competențe pentru o cultură democrată a tinerilor, în baza a patru principii fundamentale: valori, atitudini, abilități/cunoștințe și înțelegere critică.
„Această disciplină vine să dezvolte competențele pentru o cultură democrată. Elevii fac cunoștință cu ce este un consiliu al elevilor, dezbat cum e să fii reprezentant într-un consiliu al elevilor. La fel, elevii află cum să ceară socoteală candidaților aleși, cum să asigure participarea activă. Totodată, ei învață ce este propaganda, ce este dezinformarea, cum să ne ferim sau cum să prevenim acest fenomen”, spune Eugenia Năstas.
Pe de altă parte, liceenii spun că informațiile pe care le însușesc la această materie sunt prea generale. „Am discutat despre cum ne putem implica noi în viața civică, despre cum putem să facem plângere, să cerem respectarea drepturilor noastre, dar nu era ceva palpabil. Noi n-am învățat anume despre politica din R. Moldova, nu pot spune că mi-a fost foarte util”, subliniază Evelina Sopivnic.
Liceana consideră că mult mai util este exercițiul electoral organizat an de an în liceul unde învață. „Noi organizăm alegerile în cadrul Consiliului de elevi, care ne oferă posibilitatea să simțim ce înseamnă votul nostru, ce înseamnă să te informezi, să citești un plan electoral, să analizezi candidații și să vezi care dintre ei rezonează cel mai mult cu propriile tale valori și principii. Problema tinerilor este că ei nu se informează. Și chiar dacă votează, n-o fac informat și în raport cu valorile și principiile lor. Cred că mai întâi ar trebui să ne facem un set de valori, să avem abilitatea de a aprecia ce vrem noi de la oamenii care ne conduc și apoi să mergem la alegeri”, este de părere adolescenta.
Potrivit Eugeniei Năstas, în anul curent se pilotează un nou modul – educația electorală, care este disciplină opțională ce extinde dezvoltarea culturii democratice. „Experții care au elaborat curriculumul reconfirmă că tinerii sunt mai apatici față de procesul electoral. Educația electorală vine să-i responsabilizeze, ca ei să înțeleagă care este rolul alegătorului și importanța votului lor”, menționează Eugenia Năstas.
Ce face CEC ca să mobilizeze tinerii la vot?
Angelica Caraman, președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), spune că instituția pe care o conduce organizează diferite activități în care sunt implicați tinerii, pentru a-i determina să fie activi și să se implice în procesele electorale și cele decizionale. „Bunăoară, în acest an, atât membrii CEC, cât și colegii din aparat, am fost la trei universități – la Cahul, Bălți și în Chișinău și am avut întâlniri cu studenții, le-am vorbit despre alegeri, despre modalitatea lor de a se implica în procesul electoral, de ce este important să participe la alegeri, care sunt condițiile și alte informații utile”, menționează președinta CEC.
În ce măsură necesitățile tinerilor se regăsesc în programele electorale ale partidelor la alegeri?
Atunci când își delimitează prioritățile, indiferent că este vorba despre alegeri locale, parlamentare sau prezidențiale, partidele politice nu obișnuiesc să consulte tinerii, spune președinta CNTM, Teodora Panuș. „Problemele tinerilor nu se regăsesc mereu în programele electorale, dar în ultimii ani partidele au început să prioritizeze necesitățile tinerilor. Asta însă nu e valabil pentru toate partidele, pentru că formațiunile își construiesc programele în funcție de demografia alegătorilor, iar tinerii nu sunt majoritari în societatea noastră. E un cerc vicios – tinerii nu merg la vot, pentru că nu se regăsesc în programele electorale, iar partidele nu îi includ în programe, pentru că aceștia nu merg la vot. Întrebarea este cine face primul pas și cine merge primul spre o schimbare”, menționează Teodora Panuș.
Sondaj: atitudinea tinerilor față de procesele electorale din Republica Moldova
Pentru a identifica de ce unii tineri refuză să participe la vot, precum și pentru a evalua percepția acestora asupra proceselor electorale din R. Moldova, în perioada august – octombrie 2020, IDIS „Viitorul” a realizat o cercetare cu participarea a 803 tineri cu vârsta între 14 și 35 de ani. Fiind întrebați care sunt cauzele ratei scăzute de participare a tinerilor în procesele electorale, s-au constatat mai multe categorii de răspunsuri ale participanților la sondaj:
- Migrația – mulți tineri consideră că principala cauză a ratei joase de participare a tinerilor la alegeri este numărul în continuă scădere a acestora în Republica Moldova, fiind mulți cei care optează să plece peste hotare pentru un trai mai bun;
- Dezamăgirea față de procesele politice din Republica Moldova – tinerii nu se simt motivați să participe la vot, deoarece și-au pierdut speranța într-un viitor mai bun;
- Cazurile de fraudare a alegerilor sunt un alt argument des întâlnit în răspunsurile tinerilor care ar justifica și explica totodată rata înaltă a absenteismului acestora la alegeri;
- Lipsa interesului tinerilor față de procesele politice în general și față de alegeri în special. Tinerii sunt supuși unor mesaje de dezinformare, fiind convinși că votul lor nu contează și că, respectiv, nu sunt în stare să modifice situația din Republica Moldova. Asta s-ar explica, de asemenea, din perspectiva tinerilor, prin carențele educației politice/civice în curriculumul școlar. Respectiv, unii nu ar fi în stare să facă o alegere dintre candidați;
- Politicienii nu ascultă problemele tinerilor. Lipsa atitudinii clasei politice față de interesele tinerilor este identificată de aceștia drept o altă explicație a prezenței scăzute a tinerilor la alegeri.
