Ungaria începe să vâneze miliardele sistemului Orbán (DW)
Peter Magyar le-a promis ungurilor că va recupera averile obținute ilicit în timpul erei Orbán. Acum, o nouă super-autoritate își începe activitatea, transmite DW. Într-un articol al publicației germane se explică așteptările societății maghiare față de o nouă instituție anticorupție și față de una dintre cele mai importante promisiuni ale premierului Peter Magyar de a recupera averile care, în timpul guvernării lui Viktor Orbán, ar fi ajuns în mod dubios la oligarhi, apropiați ai partidului, interpuși sau la familia liderului autocrat.
Este vorba despre o operațiune amplă împotriva corupției. Iar acesta este, probabil, principalul lucru pe care mulți maghiari îl așteaptă de la noul guvern: miliardele sustrase să fie returnate statului. Nu puțini cetățeni vor să „audă cătușe zăngănind” și să-i vadă după gratii pe beneficiarii sistemului Orbán, după cum se poate citi frecvent pe rețelele sociale.
Potrivit multor observatori, succesul sau eșecul recuperării averilor va influența decisiv viitorul politic al lui Magyar și al partidului său. Nu este de mirare, deoarece este vorba despre sume uriașe care, se presupune, au fost direcționate în mod ilegal în timpul regimului Orbán. În campania electorală, Magyar vorbea despre aproximativ 60 de miliarde de euro. Între timp, circulă estimări care ridică suma până la de trei ori mai mult.
La aproape patru luni după instalarea guvernului Magyar, operațiunea anticorupție a început și în practică. După adoptarea, la sfârșitul lunii iulie, a legii de înființare a Autorității Naționale pentru Recuperarea și Protecția Averilor (NVVH), instituția urmează să fie organizată în următoarele săptămâni. Un lucru este deja clar: va fi o „super-instituție”, cu competențe excepțional de extinse și cu un grad maxim de independență.
O autoritate precum NVVH nu a existat în Ungaria de la schimbarea de sistem din 1989-1990, deși țara ar fi avut nevoie de ea. Privatizarea activelor publice și de stat după căderea dictaturii comuniste s-a desfășurat, ca în mare parte din fostul bloc estic, în mod adesea fraudulos. Totuși, foarte puține cazuri au avut consecințe juridice. Când Viktor Orbán a revenit la putere în 2010, a existat o încercare timidă de a investiga corupția guvernului socialist-liberal precedent, condus de Ferenc Gyurcsány, dar aceasta s-a încheiat fără rezultate semnificative.
De această dată, lucrurile ar trebui să stea diferit. NVVH va investiga retroactiv destinația fondurilor publice și modul în care au fost utilizate bunurile statului, inclusiv proprietățile imobiliare. Deși nu există o dată-limită oficială, atenția va fi concentrată în principal asupra perioadei regimului Orbán, adică după anul 2010.
Totodată, autoritatea va avea un rol preventiv, monitorizând utilizarea legală a banilor și bunurilor publice în viitor. NVVH dispune atât de atribuții polițienești, cât și de competențe similare procuraturii, putând desfășura anchete și formula acuzații. Ea răspunde doar în fața Parlamentului.
La sfârșitul săptămânii trecute, Parlamentul a numit-o pe Anna Unger, în vârstă de 46 de ani, politolog la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, în funcția de director al noii instituții. Specializată în sisteme politice, instituții democratice și finanțarea partidelor, ea a fost selectată printr-un proces în mai multe etape dintre aproape o sută de candidați. Cea mai mare controversă a fost provocată de afirmația Annei Unger potrivit căreia este o „naivitate” să se creadă că, în primul mandat de șase ani al instituției, vor exista hotărâri definitive în marile dosare de corupție.
Cunoscutul vlogger și comentator public Róbert Puzsér a calificat declarația drept „devastatoare”. Potrivit acestuia, premierul a primit prin alegeri o putere fără precedent pentru a-i trage la răspundere pe cei care au jefuit țara. Dacă maghiarii trebuie să aștepte șase ani până la primele rezultate concrete, acest lucru ar putea duce la eșecul guvernului Tisza, notează DW.
