StopFals FALS: Din 2027 toți cetățenii vor plăti un impozit de 1% pentru locuințe și își pot pierde casele dacă nu-l vor achita

Pe fondul consultărilor publice despre proiectul politicii fiscale pentru 2027, în mediul online sunt promovate mesaje potrivit cărora toți proprietarii din R. Moldova vor achita un impozit de 1% din valoarea cadastrală a locuinței, iar cei care nu vor plăti riscă să-și piardă casa. În realitate, proiectul de lege propune un plafon maxim de până la 1%, nu o cotă obligatorie pentru toți contribuabilii, iar nivelul efectiv al impozitului va fi stabilit de autoritățile locale. Experții consultați de Stopfals.md explică ce se schimbă din 2027, cum trebuie înțeleasă reevaluarea cadastrală și de ce afirmațiile despre „expropriere” și pierderea automată a locuinței sunt false sau înșelătoare.

După prezentarea proiectului noii politici fiscale pentru anul 2027, supus consultărilor publice până pe 21 august, mai multe persoane (unele afiliate politic) au prezentat impozitarea proprietății drept o formă de „expropriere mascată” și susțin că Guvernul ar urma să oblige toți cetățenii R. Moldova să plătească un impozit de 1% din valoarea cadastrală a locuințelor, iar proprietarii care nu vor putea achita impozitul riscă să-și piardă locuințele. Mesajele susțin că autoritățile ar fi „umflat artificial” valoarea apartamentelor și caselor pentru a putea încasa impozite mai mari.

Mesaje alarmiste pe rețelele sociale

„Guvernarea PAS schimbă regulile de calculare a impozitului pe locuință. Impozitul pe bunurile imobiliare din 2027 ar putea crește până la 1% din valoarea cadastrală. Totodată, miniștrii pasează cu viclenie responsabilitatea pe umerii primăriilor locale. Ei spun că primarii din teren trebuie să decidă singuri ce procent să perceapă. Noi însă înțelegem că în bugetele orașelor și satelor nu sunt bani, acestea sunt deficitare. Prin urmare, primăriile vor fi dictate de împrejurări să majoreze acest impozit la maxim” (în original: «Власть ПАС меняет правила расчета налога на жилье. Налог на недвижимое имущество с 2027 года может вырасти до 1% от кадастровой стоимости. При этом министры хитро перекладывают ответственность на местные примэрии. Они говорят, что ваши мэры на местах сами должны решать, какой процент с вас брать. Но мы же понимаем, что в бюджетах городов и сел денег нет, они дефицитные. А значит, примэрии будут вынуждены включать этот налог на максимум»), a declarat secretarul general al partidului „Alianța Moldovenii” Victor Marahovschii pe Facebook și TikTok.

El mai spune că „vor fi obligați să plătească absolut toți, chiar și proprietarii de case rurale obișnuite și de grădini necultivate, de care înainte nu se atingea nimeni” (în original: «платить теперь заставят абсолютно всех, даже владельцев обычных сельских домов и пустых огородов, которых раньше вообще не трогали»).

„Cadastrul a efectuat o reevaluare completă a imobilelor din Moldova, astfel prețul apartamentelor și caselor pe hârtie a fost crescut de aproape trei ori” (în original: «Кадастр провел полную переоценку недвижимости в Молдове. Цену наших квартир и домов на бумаге подняли почти в три раза»), iar acum „impozitele vor fi calculate tocmai din această nouă valoare, majorată artificial” (în original: «считать налог будут именно с этой новой, искусственно завышенной стоимости»), a mai adăugat Marahovschii. Potrivit lui, modificările propuse reprezintă „o deposedare ascunsă de proprietate prin mecanisme legale” (în original: «скрытый отъем собственности через законные механизмы»), iar „pentru datorii la impozite vă vor lua acoperișul de deasupra capului” (în original: «за долги по налогам у вас заберут крышу над головой»).

La rândul său, activistul Gheorghe Costandachi prezintă impozitarea proprietății drept o formă de „expropriere mascată”. Acesta susține că „impozitarea unui activ muncit și deja taxat” ar reprezenta o „dublă și triplă impozitare” și că majorarea impozitului ar însemna „să pedepsești cetățeanul care a ales să economisească și să investească în propria țară”. Costandachi mai afirmă că reevaluările imobilelor se bazează pe „evaluări arbitrare”, iar proprietarii cu venituri mici, inclusiv pensionarii, ar putea ajunge în situația de a fi presați să-și vândă locuințele. În opinia sa, majorarea impozitului ar putea duce și la scumpirea chiriilor. Afirmațiile au fost distribuite pe Youtube și Telegram.

Ce este impozitul pe bunurile imobiliare?

Conform legii, în R. Moldova impozitul pe bunurile imobiliare este un „impozit local care reprezintă o plată obligatorie la buget de la valoarea bunurilor imobiliare”. Acesta e stabilit anual de administrația publică locală (APL) pe baza legislației naționale, se calculează și se aplică asupra valorii imobilelor precum terenuri, clădiri, apartamente, case de locuit, spații comerciale aflate pe teritoriul republicii.

În prezent, articolul 280 al Codul fiscal prevede cote diferențiate în funcție de categoria bunului imobil. Pentru bunurile cu destinație locativă, garaje și loturile pomicole este prevăzută o cotă de cel puțin 0,05%, pentru terenurile agricole cu construcții – de cel puțin 0,1%, iar pentru bunurile cu altă destinație decât cea locativă sau agricolă – de 0,3%. Cota concretă este stabilită de autoritățile locale. De exemplu, în municipiul Chișinău aceasta este de 0,1% pentru bunurile cu destinație locativă.

Ce se propune pentru 2027

În politica fiscală pentru anul 2027, propusă de Guvern, este prevăzută schimbarea mecanismului de stabilire a cotelor impozitului pe bunurile imobiliare. Proiectul prevede introducerea din 1 ianuarie 2027 a unei cote minime de 0,05% și a unei cote maxime de până la 1% pentru impozitul pe bunurile imobiliare.

Potrivit notei de fundamentare, modificarea e determinată de aplicarea noilor valori cadastrale care, potrivit Ministerului Finanțelor, vor fi mai apropiate de prețurile de piață. Guvernul susține că noul mecanism va permite autorităților locale să adapteze nivelul impozitului la realitățile din fiecare comunitate, fără a depăși limitele stabilite de legislația națională.

FALS: Din 2027, toți vor achita cota de 1% din valoarea cadastrală

Marin Gospodarenco, director executiv al Centrului Analitic Economica, califică drept falsă afirmația că „din 2027, toți vor achita cota de 1% din valoarea cadastrală”. Potrivit analistului economic, confuzia constă în prezentarea plafonului maxim drept cotă implicită. Or, între 0,05% și 1% există o diferență de 20 de ori. 

„La Chișinău cota efectivă aplicată este de 0,1%. În multe alte localități, cota este chiar mai mică. Introducerea unui plafon superior de 1% nu obligă pe nimeni să meargă până la vârf. Dimpotrivă, aduce pentru prima dată o garanție că nicio primărie nu poate merge mai sus de acest nivel. Este, tehnic, o măsură de protecție a contribuabilului, nu o măsură de creștere automată a impozitului. Confuzia sau, mai degrabă, manipularea constă în a prezenta plafonul maxim ca și cum ar fi cota implicită. Este ca și cum am spune că, pentru că limita de viteză pe autostradă este 130 km/h, toți șoferii circulă cu 130 km/h”, a afirmat Marin Gospodarenco într-un comentariu pentru Stopfals.md.

Și economistul Stas Madan, director de proiecte la Asociația Expert-Grup, susține că modificarea propusă pentru 2027 extinde marja de decizie a autorităților locale și nu transformă plafonul maxim într-o cotă obligatorie.

„Impozitul pe bunurile imobiliare este și rămâne un impozit local, încasat de autoritățile publice locale, iar cota este stabilită de consiliul local, la propunerea primăriei. Modificarea propusă la Codul fiscal vizează plafonul maxim al acestei taxe. Dacă până acum limitele erau între 0,05% și 0,3%, cota maximă crește la 1%. Această schimbare oferă primăriilor o autonomie și o discreție mai mare în stabilirea impozitului local”, spune economistul.

SPECULAȚIE: Primăriile vor stabili automat cota de 1%

O altă teză răspândită este că primăriile vor fi „constrânse de împrejurări” să stabilească automat cota de 1%.

Stas Madan consideră că această interpretare este una speculativă și atrage atenția că autoritățile locale sunt formate din reprezentanți ai comunităților, care suportă inclusiv consecințele politice ale deciziilor pe care le adoptă: „Cota efectivă este stabilită exclusiv de consiliul local, în limitele prevăzute de Codul fiscal, fără ca vreo primărie să fie obligată să aplice cota maximă. Speculațiile privind majorări abuzive ignoră faptul că aleșii locali fac parte din comunitate și suportă direct efectele propriilor decizii”.

Pe de altă parte, expertul consideră că „o cotă mai mare, agreată local, poate fi o metodă transparentă de cofinanțare a unor proiecte comunitare, precum modernizarea drumurilor”.

Totodată, Marin Gospodarenco este de părere că „decizia de a crește impozitul pe locuință este una dintre cele mai vizibile și mai costisitoare politic decizii pe care le pot lua consiliile locale”.

„Un consilier care votează pentru cota maximă știe că își riscă mandatul la următoarele alegeri locale. A doua realitate importantă este că primăriile primesc transferuri de la bugetul de stat tocmai pentru a-și acoperi cheltuielile, iar aceste transferuri nu sunt condiționate de aplicarea cotei maxime. În plus, în multe localități rurale, activitatea de administrare a unui impozit crescut costă aproape cât venitul suplimentar generat, deci nu există nici stimulent economic pentru majorare agresivă. Este adevărat însă un lucru și aici discuția devine legitimă: reevaluarea cadastrală face ca, la aceeași cotă, impozitul să crească proporțional cu noua valoare a imobilului. Nu pentru că a crescut cota, ci pentru că a crescut baza de calcul”.

De ce vor achita impozit și proprietarii de case rurale și grădini necultivate?

Cât privește afirmația că din 2027 „vor fi obligați să plătească chiar și proprietarii de case rurale obișnuite și de grădini necultivate, de care înainte nu se atingea nimeni”, aceasta e considerată tendențioasă de către Marin Gospodarenco. Potrivit expertului economic, problema nu este existența impozitului, ci faptul că mesajele online omit diferența dintre valoarea cadastrală, cota de impozitare și suma efectivă care rezultă din aplicarea acesteia.

„Până acum, casele din mediul rural și terenurile agricole erau, în mare parte, neevaluate, nu neimpozitate. Diferența este esențială. Cine avea o casă la sat plătea, în general, un impozit simbolic, calculat pe baza suprafeței și a unei formule tehnice a Serviciului Fiscal, nu pe baza unei valori cadastrale. Din cele aproximativ 6 milioane de bunuri incluse în reevaluarea națională, aproape 5 milioane nu aveau, până acum, nicio valoare cadastrală înregistrată, inclusiv casele rurale și cele 3,8 milioane de terenuri agricole. Ce se schimbă: aceste bunuri capătă, pentru prima dată, o valoare cadastrală oficială. Impozitul pentru locuințele rurale de valoare modestă va rămâne modest – o casă la țară cu valoare cadastrală de, să zicem, 200.000 de lei, impozitată la 0,1%, generează 200 de lei pe an. Nu 2.000, nu 20.000. Terenurile agricole au un regim separat, cu cote foarte mici, calibrate pentru a nu descuraja producția”, spune analistul economic.

FALS: Cadastru a „umflat artificial” valoarea bunurilor imobile

Experții sunt de părere că este falsă și afirmația potrivit căreia valorile imobilelor ar fi fost „umflate artificial” pentru ca statul să poată încasa impozite mai mari.

Stas Madan atrage atenția că valorile cadastrale utilizate anterior erau foarte vechi și nu mai reflectau realitățile pieței imobiliare. Procesul de actualizare a fost, potrivit acestuia, o necesitate și nu o operațiune intenționată pentru a majora artificial prețurile: „Actualizarea lor reprezintă o obligație legală a guvernului, iar procesul recent, inițiat în 2020 și finalizat ulterior, s-a desfășurat riguros, pe baza unei metodologii clare, nu arbitrar. Cetățenii au avut posibilitatea de a consulta noile valori publice și de a le contesta dacă s-au considerat dezavantajați”.

O poziție similară a exprimat și Marin Gospodarenco: „Este adevărat că, în medie, apartamentele au fost reevaluate la aproximativ 2,5–3,5 ori față de valoarea anterioară. Dar aceasta nu reprezintă o „umflare artificială”, ci reprezintă recuperarea unui decalaj acumulat în două decenii, decalaj care făcea sistemul fiscal fundamental inechitabil. Un apartament nou din Buiucani și unul vechi din Ciocana puteau avea, până acum, valori cadastrale similare, deși valorile de piață difereau de trei sau patru ori”.

„Formula „deposedare ascunsă prin mecanisme legale” este manipulare curată. Un stat de drept nu poate opera cu valori vechi de douăzeci de ani doar pentru că actualizarea generează o discuție incomodă. Iar discuția reală care merită purtată nu este dacă reevaluarea trebuia făcută, ci ce cote aplică primăriile după intrarea în vigoare, și dacă vor coborî cotele nominale pentru a atenua impactul creșterii bazei. Aceasta este întrebarea de politică publică serioasă. Restul este panică fabricată”, spune expertul.

Precizăm că reevaluarea bunurilor imobile, desfășurată la începutul anului 2026, a dus la o creștere de aproape trei ori a valorii medii a locuințelor din R. Moldova. Procesul a vizat 6,5 milioane de case și apartamente, și doar 0,11% dintre proprietarii imobilelor evaluate au depus contestații. Potrivit autorităților, scopul principal a fost de a aduce valorile cadastrale, utilizate în scopuri fiscale și tranzacționale, mai aproape de realitatea economică și de prețurile actuale de pe piața imobiliară.

Majorarea impozitului va duce la dispariția investițiilor și la chirii mai mari, iar neplata duce la sechestrarea locuinței?

Expertul economic Stas Madan susține că afirmația potrivit căreia majorarea taxelor ar descuraja investițiile imobiliare sau ar crește chiriile este nefondată. El atrage atenția asupra nivelului redus al impozitării proprietății în R. Moldova, comparativ cu statele Uniunii Europene: „În Republica Moldova, impozitele pe proprietate reprezintă doar 0,24% din PIB, față de media de 1,8% în Uniunea Europeană, adică de peste șapte ori mai mult, unde piața imobiliară continuă totuși să atragă investiții masive”.

În ceea ce privește afirmația că neplata impozitului va duce automat la sechestrarea locuinței, Marin Gospodarenco susține că „în practică, statul recurge la sechestru asupra locuinței principale extrem de rar, doar în cazuri de datorii acumulate ani de zile și după epuizarea tuturor celorlalte mijloace. Legislația însăși oferă protecție pentru locuința unică. A prezenta situația ca și cum simpla depășire a scadenței ar duce automat la pierderea casei este pur și simplu falsificare”.

Conform art. 89 din Codul de Executare, executorii judecătorești nu pot urmări locuința în care debitorul își are domiciliul, cu condiția ca acesta sau membrii familiei sale să nu aibă o altă locuință în proprietate sau în folosință, iar valoarea prevăzută în documentele de sechestru să nu depășească 12 salarii medii pe economie.

Legea deja prevede executare silită și sechestru, însă are limitări clare

Există într-adevăr executare silită și sechestru asupra bunurilor pentru obligații fiscale neachitate. Totuși, nu este o procedură introdusă prin politica fiscală pentru anul 2027. Codul fiscal reglementează mai multe modalități de executare silită, inclusiv urmărirea mijloacelor bănești și, în anumite condiții, sechestrarea și comercializarea unor bunuri.

În cazul sechestrării, însă, legea stabilește o procedură și limite clare. Potrivit art. 200 din Codul fiscal, sechestrarea se efectuează în temeiul unei hotărâri privind executarea silită, iar contribuabilului trebuie să-i fie comunicată această hotărâre și să-i fie explicate drepturile și obligațiile. De asemenea, legea prevede că nu pot fi sechestrate bunurile care, potrivit legislației de executare, nu sunt urmăribile.

Mai mult, sechestrarea nu se face pentru o valoare arbitrară. Codul fiscal prevede că vor fi sechestrate bunuri numai în valoarea necesară și suficientă pentru stingerea obligației fiscale, a impozitelor și taxelor aferente comercializării și a cheltuielilor de executare silită.

Amintim că proiectului noii politici fiscale pentru anul 2027 se afla, până la 21 august, la etapa consultărilor publice. Până a deveni lege, inițiativa poate suferi modificări.

Vizați în mai multe episoade de dezinformare

Victor Marahovschii este secretarul general al partidului Alianța Moldovenii, formațiune de orientare moldovenistă (la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, partidul a acumulat 0,22% din voturi). Marahovschii este prezentat pe unele medii ca jurist sau comentator politic. El a răspândit, în mai multe rânduri, opinii similare sau care se aliniază propagandei pro-Kremlin, îndeosebi legate de parcursul european al R. Moldova.

Activistul Gheorghe Costandachi, care se prezintă ca „cercetător științific și strategist economic”, promovează frecvent dezinformări specifice propagandei Kremlinului. Printre acestea se numără așa-numita „agendă LGBT” impusă de Occident, obligativitatea de a consuma produse alimentare care conțin insecte sau impunerea unor cote de migranți. Costandachi publică și concluzii sau analize cu exagerări sau chiar falsuri.