STOP FALS Manipulări pe tema migrației de muncă în R. Moldova: Val de mesaje alarmiste despre „invazia” a 300 000 de migranți
În ultima perioadă, în R. Moldova a apărut un val de mesaje alarmiste care susțin că statul ar oferi migranților din Asia condiții gratuite de trai și hrană în detrimentul cetățenilor moldoveni de acasă și din diasporă, că în țară ar intra „infractori necontrolați” sub acoperirea statutului de refugiat sau că actuala guvernare ar avea un plan deliberat de „înlocuire a poporului moldovenesc” cu 300 000 de străini. În realitate, migrația de muncă din R. Moldova este strict reglementată și condiționată de câțiva factori. Migranții nu primesc „pomeni” de la stat, în timp ce cetățenii din diasporă beneficiază de programe guvernamentale speciale pentru a reveni acasă. Cifra de 300 000 de străini este doar o estimare tehnică a deficitului de muncitori din R. Moldova, făcută de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu.
Mesaje alarmiste privind prezența muncitorilor străini în R. Moldova au început să circule online tot mai frecvent în ultimele săptămâni. O ocazie pentru a alimenta neliniștea socială a fost exploatarea unei declarații făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Pe 22 aprilie, în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1, Eugeniu Osmochescu a explicat că R. Moldova se confruntă cu un deficit major de forță de muncă, iar pentru a ajunge măcar la nivelul minim de productivitate din Uniunea Europeană, țara ar avea nevoie de aproximativ 300 000 de angajați suplimentari. Referindu-se la migrația de muncă, ministrul a subliniat că este una strict reglementată, temporară și limitată la anumite domenii deficitare, precum industria, agricultura, construcțiile sau IT-ul. El a precizat că statul trebuie să continue mobilizarea populației inactive din interiorul țării, care reprezintă circa un milion de oameni.
Ignorând caracterul economic și tehnic al declarației ministrului, unele surse au transformat estimarea deficitului de personal într-un presupus plan de înlocuire a populației, alimentând astfel frica și nesiguranța socială și economică.
Mai multe conturi și pagini de pe Facebook și TikTok, unele dintre care anonime, au distribuit texte și videoclipuri care prezintă muncitorii migranți drept o amenințare pentru economia, securitatea și identitatea națională.
La crearea unei atmosfere de neîncredere contribuie și canalele de Telegram pro-Kremlin (printre care Molva sau Salut Молдова!).
Munca migranților e strict reglementată
Principalul act care reglementează intrarea, șederea și munca unui străin în R. Moldova este Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova. Conform acesteia, cetățenii străini pot fi angajați în R. Moldova doar dacă angajatorul asigură obținerea unui permis de ședere în scop de muncă.
Autoritatea care verifică fiecare dosar de migrant și eliberează permisele este IGM. Permisul este temporar și condiționat de existența contractului de muncă. După expirarea contractului, persoana este obligată să părăsească țara.
„Nerespectarea cadrului legal privind angajarea străinilor poate conduce la consecințe juridice grave, iar angajatorii care încalcă legea pot fi trași la răspundere pentru exploatare prin muncă sau chiar trafic de ființe umane”, avertizează IGM.
Astfel, afirmația că „sub pretextul statutului de refugiați se infiltrează persoane agresive și infractori care fug de lege” nu are acoperire, or muncitorii străini nu primesc statut de refugiat. Ei obțin viză și permis de muncă, sunt verificați de IGM și figurează în registrele oficiale ale statului. Din aceste motive, dar și din cele menționate mai sus, declarația că venirea muncitorilor din alte țări în R. Moldova reprezintă o migrație „necontrolată” este falsă, iar afirmația că moldovenii „vor fi înlocuiți definitiv cu străini” este cel puțin speculativă.
Vom menționa că la 30 aprilie 2026, Parlamentul a aprobat în lectura a doua un nou proiect de lege privind admisia, șederea și supravegherea străinilor. Legea, care va intra în vigoare la 1 iunie 2027, urmărește modernizarea procedurilor, atragerea specialiștilor, consolidarea securității naționale, combaterea migrației ilegale. Noile prevederi introduc „conceptul de profil de risc și instrumente de evaluare a pericolului pentru securitatea națională, ordinea publică și sănătatea publică, dar și procedura de îndepărtare a cetățenilor străini care vor încălca regimul de ședere în țara noastră”.
Migranții NU primesc locuințe și hrană gratis de la stat
Conform Inspectoratului General pentru Migrație (IGM), muncitorii din Bangladesh, India, Nepal sau alte state asiatice ajung în R. Moldova exclusiv în baza unor contracte private semnate cu angajatori moldoveni. Pentru a atrage forță de muncă, unele companii oferă cazare în cămine sau spații pentru muncitori, o masă pe zi și transport la locul de muncă.
Aceasta practică e obișnuită la nivel internațional și funcționează la fel și pentru mulți cetățeni ai R. Moldova care merg la muncă în construcții sau agricultură în Uniunea Europeană sau Israel, de exemplu. Astfel, cei care se angajează prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) beneficiază prin lege de cazare, întrucât angajatorul este obligat să ofere un loc de trai cu utilități incluse, asigurare medicală și contract legal.
Mihail Ciumașu, administratorul unei companii de construcții care gestionează o echipă de nouă muncitori din Nepal, a povestit pentru Stopfals.md că întreaga procedură de a aduce forță de muncă din străinătate a fost marcată de un control strict din partea autorităților, în special al IGM, unde fiecare dosar a fost verificat minuțios. El susține că statul nu oferă niciun fel de sprijin financiar sau facilități pentru întreținerea acestor oameni, astfel încât firma sa a închiriat spații de cazare, achită lunar facturile pentru utilități și asigură hrana zilnică a muncitorilor, care au primit un permis de ședere pentru 2 ani.
Așadar, afirmația că migranții primesc locuințe și hrană gratis de la stat este falsă.
Articolul integral îl puteți citi aici.
