Scrisoare către Patriarhul Kiril al Rusiei, sancțiuni pentru nouă moldoveni afiliați lui Șor și Plahotniuc și rezultatele Platformei de Sprijin pentru R. Moldova | Săptămâna de Gardă
Astăzi vorbim despre rezultatele Platformei de sprijin pentru R. Moldova, vă spunem ce sancțiuni au aplicat autoritățile canadiene față de Șor și Plahotniuc și cum unii adepți ai celor doi politicieni fugari au ajuns să candideze la alegerile locale din 5 noiembrie sub umbrela Partidului Acțiune și solidaritate, aflat acum la guvernare.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Google Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
57 de delegații din peste 30 de state, organizații internaționale și instituții financiare s-au reunit, marți, la Chișinău, în cadrul celei de-a 4-a ediții a Platformei de sprijin pentru R. Moldova. Printre participanți s-a numărat ministra pentru Europa și afaceri externe a Franței, Catherine Colonna, ministra federală pentru afaceri externe a Germaniei, Annalena Baerbock și secretarul general de stat al Guvernului României, Mircea Abrudean.
În timpul summitului au fost semnate șase acorduri de finanțare. R. Moldova va beneficia de un suport financiar de 148,7 milioane de euro, care include 38,7 milioane de euro sub formă de granturi și 110 milioane de euro sub formă de credite. Suplimentar, mai multe state europene au anunțat ajutoare financiare pentru țara noastră. Potrivit Guvernului, anunțurile țărilor și organizațiilor participante privind sprijinul general oferit R. Moldova sunt în continuare sistematizate și vor fi comunicate în zilele următoare.
Dorin Recean, prim-ministrul R. Moldova: „Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei ne-a marcat țara noastră. Repercusiunile sunt profunde. În 2022, economia a scăzut cu 6,5%, fiind urmată de o altă scădere de 2,2% până acum, în 2023. Țara noastră încă se confruntă cu o inflație de 10%, după limita maximă atinsă de 35 %, iar îmbunătățirile fiscale pe care le-am așteptat încă nu s-au materializat”.
Catherine Colonna, ministra pentru Europa și Afaceri Externe a Franței: „Franța rămâne să susțină R. Moldova și rămâne să fie partener pentru necesitățile pe termen mediu și lung. Iarna se apropie, asta înseamnă că eu anunț contribuția de 300 de milioane de euro în plus pentru a finanța proiecte prin UNHCR (Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați n.r.), prin Programul de Susținere Socială și prin intermediul UNICEF. Dar, pe termen lung, noi susținem strategia Moldovei de a se concentra pe infrastructură, conectivitate, reforme structurale pentru că acestea sunt cheia pentru a aduce țara mai aproape de Uniunea Europeană”.
Annalena Baerbock, ministra federală pentru Afaceri Externe a Germaniei: „Noi vom continua cu sprijinul nostru în 2024, cu o valoare totală de 95 milioane de euro”.
Mircea Abrudean, secretarul general al Guvernului României: „Recent am trimis 10 milioane de euro din cele 100 de milioane de euro pachet de asistență pentru a susține proiecte de educație și dezvoltare regională. Alte proiecte relevante care au fost trimise de Guvernul R. Moldova sunt la moment sub evaluare. La moment analizăm să creăm mai multe instrumente pentru a promova comerțul și investițiile în R. Moldova”.
La reuniunile precedente ale Platformei de Sprijin pentru Moldova, desfășurate la Berlin, Paris și București, țara noastră a primit sprijin pentru compensarea cheltuielilor pentru facturile la energie, acordarea ajutorului pentru fermieri și realizarea unor proiecte de infrastructură. Tot în contextul desfășurării lucrărilor Platformei de Sprijin pentru R. Moldova, autoritățile din Canada au anunțat sancțiuni împotriva a nouă persoane care au conexiuni cu oligarhul Vladimir Plahotniuc și cu fostul deputat fugar Ilan Șor. Pe listă figurează una dintre surorile lui Plahotniuc și mai mulți consilieri din Consiliul Municipal Chișinău ai fostului partid politic Șor, printre care Valerii Klimenko și Serghei Burduji.
Totodată, autoritățile canadiene au impus sancțiuni și împotriva unor posturi de televiziune afiliate lui Ilan Șor, cărora în decembrie 2022 Comisia pentru Situații Excepționale le-a suspendat licențele de emisie. Este vorba despre „Primul în Moldova”, „RTR Moldova”, „Accent TV”, „NTV Moldova”, „TV6” și „Orhei TV”. Fostul deputat fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a declarat că nu-i pasă de decizia guvernului canadian.
Parlamentul a respins, joi, moțiunea de cenzură asupra activității Guvernului Recean, înaintată de comuniști și socialiști în urmă cu două săptămâni. Examinarea documentului a durat aproximativ 10 ore și s-a încheiat după miezul nopții. Moțiunea a picat după ce nu a întrunit numărul necesar de voturi, fiind susținută doar de 16 deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. Săptămâna aceasta, în spațiul public a apărut o scrisoare a Mitropolitului Moldovei, Vladimir, adresată Patriarhului rus Kiril, căruia i se subordonează. În documentul a cărei veridicitate a fost confirmată pentru ZdG de către episcopul Ioan Moșneguțu, sunt enumerate mai multe îngrijorări și nemulțumiri apărute în rândul clericilor în ultimul an și jumătate. Mitropolitul Vladimir susține că Mitropolia Moldovei, subordonată Moscovei, se află „într-o situație de faliment” și că a fost „ignorată total în această perioadă dificilă”. Mai multe dezvăluiri din culisele Mitropoliei Moldovei, găsiți pe zdg.md.
Un blogger afiliat lui Plahotniuc, care a scris și publicat zeci de articole critice la adresa PAS și a Maiei Sandu, un primar care considera că, citez, „Partidul Șor este singura formațiune în stare să schimbe lucrurile în R. Moldova” și un alt primar care protesta cu un curcan în mâini pentru menținerea lui Plahotniuc la guvernare în iunie 2019 sunt acum… candidați ai Partidului Acțiune și Solidaritate la alegerile locale din 5 noiembrie. Ce explicații au candidații, dar și liderii PAS, aflați dintr-un articol publicat pe zdg.md.
Fosta ministră de Interne, Ana Revenco, a fost numită de Parlament în funcția de directoare a Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării pe un termen provizoriu de un an, la propunerea președintei Maia Sandu. Potrivit autorităților, Centrul are misiunea de a consolida cooperarea între instituții în lupta împotriva dezinformării și ingerințelor străine, care prezintă pericol sau pot prejudicia securitatea națională a R. Moldova.
Șoferii care conduc în stare de ebrietate și provoacă accidente rutiere vor fi sancționați mai dur. Un proiect de lege în acest sens va fi propus spre adoptare în plenul Parlamentului. Astfel, șoferii în stare de ebrietate care au provocat accidente soldate cu vătămarea gravă a sănătății sau decesul persoanei ar putea fi pedepsiți cu până la 15 ani de pușcărie.
Iar persoanele care se aflau în stare de ebrietate atunci când au săvârșit accidentul rutier și au părăsit locul faptei, nu dețineau permis de conducere sau erau privați de dreptul de a conduce mijloace de transport, vor fi pedepsite cu închisoare de la 3 la 7 ani. În același timp, șoferii care au fost depistați în stare de ebrietate la volan de două sau mai multe ori pe parcursul aceluiași an vor mai beneficia de dreptul de a achita jumătate din valoarea contravenției.
Joi, 19 octombrie, au intrat în vigoare noi măsuri de securitate în incinta Aeroportului Internațional Chișinău. Astfel, accesul în aeroport va fi permis doar pasagerilor, în baza prezentării biletului și actului de călătorie, angajaților aerogării și membrilor e chipajelor de zbor. Totodată, intrarea în aeroport va fi posibilă doar prin porțile nr. 1 și nr. 3. Autoritatea Aeronautică Civilă a anunțat că sporirea restricțiilor are loc „în contextul escaladării riscurilor în adresa securității mondiale pe fondul războiului din Israel”. Un nou post de televiziune, numit „Moldova Europeană”, a apărut săptămâna aceasta în grila de canale oferite de operatorul StarNet, controlat de omul de afaceri Alexandru Machedon. Președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, declară însă că postul de televiziune nu deține licență și că va fi inițiat un control pentru a fi stabilite detaliile apariției noului post în grilă. Deocamdată nu este clar cine deține postul de televiziune „Moldova Europeană”.
Concursul pentru suplinirea temporară, prin transfer, a cinci posturi vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție a eșuat. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au respins, miercuri, cererile magistraților Elvira Lavciuc, Stelian Teleucă, Andrei Guțu, Ghenadie Comerzan și Dorin Munteanu de a fi transferați la CSJ și au anunțat un nou concurs. Fostul ministru de Interne în perioada guvernării comuniste, Gheorghe Papuc, nu mai are antecedente penale. După ce în 2015 a scăpat de închisoare fiind obligat să achite doar o amendă de 20 de mii de lei pentru abuz de putere, acum Papuc se consideră ca neavând antecedente penale, conform unei hotărâri dictate de judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.
Gheorghe Papuc a fost cel mai longeviv, dar şi unul dintre cei mai controversați miniștri de Interne pe care i-a avut R. Moldova în perioada post-sovietică. A fost acuzat de acte de corupţie, iar ulterior și de abuz în serviciu, ca urmare a evenimentelor din aprilie 2009. Mai multe detalii la subiect găsiți pe site-ul nostru. Averea magistratului de la Curtea de Apel Chișinău Ion Secrieru va fi verificată de Autoritatea Națională de Integritate. Instituția a recepționat o sesizare în care se menționează faptul că judecătorul deține două automobile de lux, Range Rover Evoque și Land Rover Discovery, care ar avea o „valoare exorbitantă”. Autoritatea Națională de Integritate urmează, astfel, să stabilească dacă judecătorul a încălcat sau nu regimul juridic al declarării averii şi intereselor personale.
Iar procurorii au terminat urmărirea penală și au expediat în instanța de judecată cauza penală de învinuire a lui Dragomir Popovici, șoferul care în luna iulie a provocat un accident rutier în capitală, soldat cu decesul Doiniței Prodan, o tânără de 29 de ani, mamă a doi copii. Bărbatul și-a recunoscut vina și riscă o pedeapsă maximă de până la 9 ani de închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloacele de transport. Ziarul de Gardă a scris anterior o serie de articole despre problemele cu legea ale lui Dragomir Popovici.
Se împlinesc două săptămâni de când gruparea Hamas, declarată teroristă de mai multe state occidentale, a lansat un atac fără precedent împotriva Israelului. Săptămâna aceasta, Israelul și gruparea Hamas s-au acuzat reciproc, după ce o rachetă a lovit un spital din Fâșia Gaza, ucigând aproximativ 500 de persoane. Între timp, Israelul a fost vizitat de președintele american Joe Biden și de premierul britanic Rishi Sunak, care au transmis mesaje de sprijin.
R. Moldova s-a alăturat statelor care și-au exprimat solidaritatea cu poporul Israelului. Într-o declarație adoptată joi în Parlament se spune că, citez, „Republica Moldova condamnă cu vehemență brutalitatea acțiunilor comise de gruparea teroristă Hamas împotriva populației civile, atacurile masive cu rachete și masacrarea populației civile”.
Trupele ruse au continuat și-n această săptămână să bombardeze mai multe localități din sud-estul Ucrainei. În paralel, forțele ucrainene au folosit pentru prima dată rachete ATAMCS, cu rază lungă de acțiune, furnizate în taină de Statele Unite. Acestea ar fi distrus nouă elicoptere militare rusești, un depozit de muniție și un sistem de apărare aeriană instalat de ruși în zonele ocupate. Președintele Ucrainei a confirmat că armata sa a folosit rachetele americane, iar Putin a declarat că furnizarea rachetelor ATACMS nu face decât să „prelungească agonia”.
Metrou aerian de la Ialoveni la Vadul lui Vodă și de la Aeroport la Strășeni, parcări multietajate la intrările în Chișinău, sute de troleibuze și autobuze noi, uzine de prelucrare a gunoiului, digitalizare și zero corupție în domeniul construcțiilor. Acestea sunt doar câteva dintre promisiunile enunțate în studioul Ziarului de Gardă de către candidații la funcția de primar general al municipiului Chișinău. În ultimele două duminici dinaintea alegerilor locale, adică pe 22 și 29 octombrie, vom publica două ediții speciale de Podcast ZdCe, în care candidații la șefia capitalei vor răspunde la patru întrebări legate de cele mai mari probleme ale capitalei, dar și la o întrebare personalizată pentru fiecare candidat.
Ediția de mâine o veți putea urmări pe canalul nostru de youtube începând cu ora 11. Pentru a primi o notificare atunci când publicăm un material video, vă îndemnăm să vă abonați la canalul nostru.
