Război între Hamas și Israel, detalii despre proiectul Strategiei Securității Naționale și tarif unic pentru serviciul public de alimentare cu apă potabilă | Săptămâna de Gardă
Conflictul dintre gruparea Hamas și Israel a izbucnit din nou, transformându-se imediat într-un război cu mii de morți și răniți. Pe fondul insecurității la nivel internațional, președinta R. Moldova prezintă proiectul Strategiei Securității Naționale.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Google Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
În aceste zile, milioane de oameni din Israel trec prin momente crunte. Gruparea Hamas, declarată teroristă de mai multe state occidentale, a lansat pe 7 octombrie un atac fără precedent împotriva Israelului. Autoritățile de la Ierusalim au declarat că răspunsul Israelului la aceste atacuri, citez, „va schimba Orientul Mijlociu”. Au urmat imediat lovituri aeriene efectuate de israelieni asupra unor ținte din Fâșia Gaza, controlată de Hamas. În paralel, este pregătită și o invazie israeliană terestră, cu scopul declarat de a destructura gruparea ce conduce Fâșia Gaza din 2006. Potrivit comunicatelor oficiale, cel puțin 1300 de persoane au fost ucise în Israel, iar peste 3000 au fost rănite. Printre victime se numără și un cetățean moldovean în vârstă de 35 de ani, care activa în apropierea zonei de conflict. Și în Fâșia Gaza, cu o populație de peste 2 milioane, controlată de gruparea Hamas, au murit peste o mie de oameni, iar aproximativ șase mii au fost răniți.
Ambasada R. Moldova din Israel a anunțat că funcționează în regim de alertă și prestează doar servicii consulare de urgență. Conform misiunii diplomatice, au fost prelungite vizele pentru toți cetățenii străini aflați legal în Israel, ale căror acte expirau în luna noiembrie. ZdG a discutat cu mai mulți cetățeni moldoveni care locuiesc în zona de conflict. Cum văd conaționalii noștri războiul din Israel, aflați dintr-un articol publicat pe site-ul nostru.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat, joi, R. Moldova. Demnitara europeană a discutat cu șefa statului, Maia Sandu, și cu prim-ministrul Dorin Recean despre continuarea sprijinului pentru R. Moldova. În timpul vizitei a fost semnat Amendamentul nr. 2 la Acordul de finanţare dintre Guvernul R. Moldova şi Comisia Europeană. Astfel, până la sfârșitul acestui an, vor fi debursate alte 105 milioane de euro destinate Fondului de reducere a vulnerabilității energetice.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Am exprimat aprecierea noastră pentru propunerea Comisiei Europene de a crește asistența pentru țara noastră în cadrul revizuirii Cadrului Financiar Multianual 2021-2027. De asemenea, apreciem Pachetul de Sprijin oferit de Comisia Europeană pentru a atenua impactul negativ pe care îl resimțim din cauza agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Țara noastră devine tot mai sigură datorită fondurilor europene din Facilitatea pentru Pace, care ne ajută să modernizăm sectorul de securitate”.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: „143 de milioane de euro suplimentar vor fi debursate în cadrul asistenței macrofinanciare și suportului bugetar. Și, de asemenea, vom susține gospodăriile vulnerabile din R. Moldova, așa cum am văzut mărturiile în aceste video-uri scurte. Planul nostru economic și de investiții, de asemenea, se implementează intens cu 900 de milioane de euro, care sunt investite în competitivitatea afacerilor din Moldova și eficiență mai bună”.
Președinta Maia Sandu a prezentat, miercuri, proiectul Strategiei Securității Naționale, care definește pericolele la adresa securității R. Moldova și direcțiile de acțiune propuse pentru consolidarea securității naționale. Misiunea prezentată în document se bazează pe trei obiective: protejarea și garantarea siguranței tuturor cetățenilor; crearea unui stat puternic și respectat și aderarea la Uniunea Europeană.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „De când Rusia a declanșat un război total împotriva Ucrainei, Moldova este sub amenințare de destabilizare și sub riscul real de a fi următoarea, dacă Ucraina cade. În tot acest timp, în R. Moldova au fost și încă mai sunt persoane care contribuie la aceste atacuri – ei sunt gata să vândă azi pacea și siguranța moldovenilor și să pună Moldova în genunchi pentru propriul interes. Să nu ne facem iluzii. Aceste atacuri nu vor înceta. Tocmai de aceea, datoria noastră este să fim mai bine pregătiți de ele și să ne întărim pentru ca moldovenii să fie și să se simtă în siguranță acasă”.
Iar sistemul de acordare a compensațiilor pentru facturi va fi completat cu două categorii noi de vulnerabilitate energetică: primară și maximă. Potrivit Guvernului, modificările ar permite oferirea unei compensații mai mari pentru cele mai vulnerabile gospodării. De asemenea, conceptul sistemului informațional „Vulnerabilitatea energetică” va fi completat cu un modul nou – „Eco-Voucher”. Acesta este destinat înregistrării tuturor informațiilor privind subvențiile acordate pentru înlocuirea aparatelor electrice și electronice de uz casnic învechite, înlocuirea ferestrelor și izolarea termică a locuințelor.
Locuitorii capitalei vor achita mai puțin pentru apa potabilă. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat, marți, un tarif unic pentru furnizarea serviciului public de alimentare cu apă potabilă pentru toți consumatorii. Astfel, atât consumatorii casnici, cât și cei noncasnici vor achita 10 lei și 79 de bani pentru un metru cub de apă.
Companiile aeriene vor transmite, în prealabil, datele despre călători către Unitatea de Informații privind Pasagerii, care va fi instituită în cadrul Poliției de Frontieră. O hotărâre în acest sens a fost luată, miercuri, de Guvern pentru „consolidarea securității interne, prevenirii și contracarării activităților teroriste”. Datele vor fi transferate cu 48 de ore și 24 de ore înainte de plecarea programată. În cazul în care datele privind înregistrarea pasagerilor nu sunt disponibile, compania aeriană va transmite actualizări cu 2 ore înainte de zbor. Măsura a fost luată după trei luni de la atacul armat de la aeroportul din Chișinău, în urma căruia au murit doi oameni.
Primul judecător din R. Moldova care a fost condamnat, de prima instanță, la 7 ani de închisoare cu executare pentru îmbogățire ilicită, Oleg Melniciuc, urmează să primească despăgubiri de la stat după ce anterior a fost cercetatîntr-un alt dosar, pentru trafic de influență. Pe 9 octombrie, magistrata Georgeta Grozav de la Judecătoria Chișinău a dispus încasarea sumei de 500 de mii de lei drept prejudiciu moral și 5100 de lei drept cheltuieli pentru asistență juridică în beneficiul lui Oleg Melniciuc. Ministerul Justiției a anunțat că va contesta decizia la Curtea de Apel Chișinău. Dosarul de trafic de influență a fost clasat în ianuarie 2020.
Dosarul de corupere pasivă în care figurează pretora sectorului Ciocana, Sinilga Școlnic, și fostul șef adjunct al Inspectoratului de Poliție Ciocana, Pavel Todica, va fi examinat în continuare. Decizia a fost luată de magistrații Curții de Apel Chișinău, care au admis, miercuri, recursul depus de procurori în privința deciziei judecătorului de instrucție care anulase ordonanța privind reluarea urmăririi penale în privința celor doi.
Directorul Centrului Național Anticorupție, Iulian Rusu, și-a dat demisia. Anunțul a fost făcut, marți, de președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a menționat că în perioada următoare va fi înaintată propunerea de numire a unui nou director. Iulian Rusu s-a aflat la cârma instituției din februarie 2022.
Secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ruslan Bolbocean, a fost desemnat de Guvern în funcția de ambasador al R. Moldova în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.
Iar ex-deputatul român Cristian Rizea, expulzat de pe teritoriul R. Moldova, urmează să-i plătească prejudicii morale de 25 de mii de lei jurnalistei de investigație din România Emilia Șercan. De asemenea, Rizea este obligat să-i ceară scuze publice jurnalistei, după ce a publicat informații defăimătoare și cu caracter personal. Decizia a fost luată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.
Războiul din Ucraina continuă de aproape 600 de zile. Săptămâna aceasta, Marea Britanie au anunțat un nou pachet de sprijin pentru Ucraina de peste 100 de milioane de lire sterline. Asistența ar urma să consolideze infrastructura națională critică a Ucrainei. Iar autoritățile ucrainene au anunțat că experții criminaliști au identificat toate persoanele ucise în atacul cu rachete asupra unei cafenele din regiunea Harkiv. Bilanțul victimelor a ajuns la 59.
Șeful serviciului de informații militare din Ucraina a declarat că armata rusă are suficiente resurse pentru a lupta în război până în 2025. Oficialul ucrainean a sugerat că Rusia ar putea suplimenta armata cu personal militar pentru o perioadă lungă de timp, însă situația economică și capacitățile tehnice ale Moscovei nu sunt la fel de puternice.
