Principală  —  IMPORTANTE   —   VIDEO/ Bilanțul unei luni de…

VIDEO Bilanțul unei luni de război în Ucraina și noutățile săptămânii pe plan intern | Săptămâna de Gardă, ediția din 25 martie 2022

La 24 martie s-a împlinit o lună de când Vladimir Putin a declanșat războiul din Ucraina. Zilnic orașe ale Ucrainei sunt distruse de bombardamentele armatei ruse. Proiectilele rusești continuă să cadă peste zone rezidențiale, centre comerciale, școli și spitale.

În timp ce Moscova susține că „operațiunea militară specială” din Ucraina se desfășoară conform planului, militarii ruși nu au reușit să avanseze foarte mult în ultimele zile. Autoritățile ucrainene, dar și analiști militari occidentali, spun că rușii au rămas cu stocuri limitate de mâncare, combustibil și muniție. Între timp Statele Unite au anunțat oficial că Rusia comite crime de război în Ucraina.

Oficiul Procurorului General al Ucrainei anunță că, de la începutul invaziei ruse, 128 de copii au murit și peste 172 au fost răniți. Totodată, ucrainenii susțin că în această lună de război, peste 16 mii de soldați ruși au murit în Ucraina. Oficialii ruși continuă să nu publice nicio statistică cu privire la pierderile umane înregistrate în așa-numita „operațiune specială” a lui Vladimir Putin.

În contextul războiului din Ucraina, la Bruxelles a avut loc summit-ul extraordinar al șefilor de stat și de guvern NATO. Participanții la summit au calificat agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei drept cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii. Astfel, Aliații au decis să trimită 40 de mii de soldați pe flancul estic, împreună cu mijloace aeriene și navale, precum și înființarea a patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.

Oficialii NATO au condamnat invazia Ucrainei de către Rusia în cei mai fermi termeni posibili și au adoptat o declarație comună în acest sens, pe care o găsiți integral pe site-ul zdg.md. Aliații au decis că se vor întruni din nou în luna aprilie la Madrid, unde vor adopta noi decizii în legătură cu războiul din Ucraina.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelensky, care a ținut un discurs la summit-ul NATO, a cerut Aliaților să furnizeze ţării sale „un ajutor militar fără restricţii”, pentru ca Ucraina să poată face faţă armatei ruse. Zelenski le-a transmis liderilor NATO că Ucraina are nevoie doar de o fracțiune din forța armată combinată a alianței pentru a supraviețui invaziei ruse.

În replică, Ministerul de Externe al Rusiei a reacționat la decizia adoptată la summitul NATO și spune că decizia de a continua sprijinul pentru Kiev arată că alianța dorește ca războiul să continue.

Parlamentul European a votat joi pentru furnizarea către R. Moldova a unei asistențe de 150 de milioane de euro, sub formă de ajutor macrofinanciar pentru a acoperi o parte din nevoile țării de finanţare externă. Cele 120 de milioane de euro sub formă de împrumuturi şi 30 de milioane de euro sub formă de granturi vor fi plătite în trei tranşe până în 2024, prima fiind programată în această vară.

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în R. Moldova, Kent Logsdon, a anunțat o asistență financiară de 30 de milioane de dolari din partea SUA pentru gestionarea fluxului de refugiați ucraineni veniți în Republica Moldova. Anunțul a fost făcut în contextul vizitei Ambasadorului Logsdon la Centrul European de Educație „Fides”, unde sunt găzduiți mai mulți refugiați ucraineni.

În această săptămână Guvernul Poloniei a decis să acorde R. Moldova un credit fără dobândă în valoare de 20 de milioane de euro. Banii urmează a fi folosiți pentru gestionarea crizei economice din țara noastră, în contextul războiului din Ucraina. Anunțul a fost făcut de președintele Poloniei, Andrzej Duda, în timpul unei vizite la Chișinău.

Prin mecanismul de protecție civilă a Uniunii Europene, Republica Moldova a primit de la începutul invaziei din Ucraina, ajutoare umanitare sub formă de bunuri și produse în valoare de peste 6,6 milioane de euro. Secretarul General al Guvernului, Dumitru Udrea, a anunțat că ajutorul primit constă în echipamente și instalații pentru adăposturile de refugiați, corturi, paturi, dar și produse de igienă personală.

Începând cu luna aprilie, odată cu încheierea sezonului de încălzire, Guvernul nu va mai compensa diferența de tarife la gazele naturale pentru consumatorii casnici și non-casnici. Astfel, din aprilie, cetățenii vor achita prețul integral de 15 lei și 18 bani pentru un metru cub de gaze naturale. Potrivit viceprim-ministrului Andrei Spînu, pentru luna aprilie autoritățile nu au prevăzut compensări la tariful gazelor naturale.

După o luptă de câteva luni dată în instanțele de judecată între fostul președinte al Curții de Apel Chișinău și Președinția R. Moldova, magistratul Vladislav Clima și-a dat demisia. Clima a depus cerere de demisie la Consiliul Superior al Magistraturii, iar la scurt timp aceasta a fost aprobată. Magistratul Clima nu a indicat motivele plecării din sistemul judecătoresc.

După demisia lui Clima, judecătorul Anatolie Minciună a fost desemnat președinte interimar al Curții de Apel Chișinău printr-o decizie a membrilor CSM. Anterior, Anatolie Minciună a mai deținut interimatul funcției de președinte al CA Chișinău.

Tot în această săptămână Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat o sesizare a procurorului general interimar Dumitru Robu și a eliberat acordul pentru pornirea urmăririi penale în privința unei magistrate. Judecătoarea vizată este Olesea Țurcan, magistrată la Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Președinta Autorității Naționale de Integritate a fost suspendată din funcție. Președinta Sandu a semnat decretul privind suspendarea Rodicăi Antoci după ce  Consiliul de Integritate a admis demersul procurorilor anticorupție cu privire la suspendarea provizorie din funcție a acesteia. Antoci, care este cercetată într-un dosar pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, se apără și spune că și-a exercitat atribuțiile în conformitate cu legea și că își va demonstra nevinovăția „atât în instanțele naționale și, dacă va fi cazul, în instanțele internaționale”.

Pentru că am primit mai multe sesizări în care se spunea că unii transportatori încearcă să profite financiar pe seama refugiaților ucraineni veniți în R. Moldova prin vama Palanca, o echipă a Ziarului de Gardă a urmărit lucrurile din interior, petrecând mai multe zile la Palanca. Detalii în video.

Materialul integral poate fi văzut pe canalul nostru de youtube. Tot pe canalul nostru găsiți istoriile a trei femei din Ucraina care, din cauza războiului, au fost nevoite să nască în refugiu, în R. Moldova, departe de soți și de casele lor.