SONDAJ Riscăm să facem foamete?
R. Moldova nu se va confrunta cu o criză alimentară din cauza războiului ruso-ucrainean. Asigurările vin din partea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), după ce ONU avertiza, săptămâna trecută, că „războiul amenință să declanșeze un val fără precedent de foamete şi mizerie în toată lumea”. Potrivit MAIA, R. Moldova dispune de rezervele agroalimentare necesare, iar deficitul produselor importate până la război din Rusia și Ucraina va fi recuperat din contul importurilor din țările UE.
Alexandru Slusari, Directorul Executiv al Asociației „Forța Fermierilor”
Nu cred că noi o să ajungem la foamete în R. Moldova. Suntem țară agro-industrială, producem mai multe produse în cantități suficiente, suntem înglobați în economia mondială, pe alocuri chiar prea. Problema pentru noi nu e în lipsa cantitativă a produselor alimentare. Problema pentru noi va fi accesibilitatea acestor produse sub aspectul prețurilor, în special pentru cei cu venituri mici. La moment, eu în asta văd cea mai mare provocare pentru securitatea alimentară… Din păcate, prețurile din R. Moldova la toate piețele de produse agroalimentare sunt sub controlul unui grup restrâns de jucători, care controlează tot: exportul, importul, păstrarea, procesarea, parțial și producerea… Ei decid, nu statul. Și dacă „băieții șmecheri” vor vrea să se folosească de această panică legată de criza alimentară, ei, în orice moment, ar putea mări nejustificat anumite prețuri, mai ales că statul nu intervine. De ce să nu-și mai adaoge vreo 20-30% de supraprofituri, așa cum s-a întâmplat cu uleiul, să zicem?.. Eu sper ca lecția cu uleiul să nu se mai repete, iar asta depinde de cine va decide politica de prețuri în R. Moldova.
Victor Leancă, Asociația Pensionarilor
Cu foametea nu e de glumit. E mai grav decât războiul. Eu am prins foametea din ´47, când se mânca om pe om. Nu trebuie să ne panicăm, dar lucrurile trebuie ținute la control. Situația din ´47 nu cred să se repete. Foametea de atunci, ca și deportările, au fost organizate special de autoritățile sovietice, ca să golească Basarabia de populația băștinașă. Nici acum nu e simplu, cu războiul din Ucraina, dar pe noi ne salvează faptul că suntem o țară agrară. Și, iarăși, depinde cum se va încheia anul agricol. Scumpirile la carburanți fac mari probleme agricultorilor. Prețurile trebuie ținute sub control. La toate, dar mai ales la mâncare și servicii. Noi avem 120 de mii de persoane în etate, care se află la limita sărăciei. Plus o sumedenie de oameni singuratici care nu au pe nimeni. Ce facem cu ei? Singuri ei nu se vor putea descurca. Iar prețurile cresc. Aici e problema. În cei nevoiași.
Stas Madan, director de program al „Expert-Grup”
Dacă vorbim strict din perspectiva securității alimentare, eu cred că nu vom avea probleme majore în acest an cu asigurarea pe piață a consumului necesar de produse. O mai mare îngrijorare, din punctul meu de vedere, trezește nu atât suficiența anumitor produse pe piață, cât accesibilitatea acestora pentru toată populația. Vorba e că inflația crește cel mai mult în cazul alimentelor și noi ne-am putea trezi anume cu probleme de accesibilitate la un anumit grup de produse pentru categoriile de populație cu venituri mici – după cum arată anumite simulări ale noastre. Cea mai vulnerabilă în acest sens este populația săracă din mediul urban. Dacă populația de la țară mai beneficiază de niște producție în expresie naturală de pe acele loturi de pământ din preajma casei, în cazul populației cu venituri reduse de la orașe vom avea o presiune mult mai mare a prețurilor, atât la alimente, cât și la utilități. Guvernul va trebui, până în toamnă, să identifice cât mai țintit acele categorii care sunt cele mai expuse riscului și să le ofere ajutor sub forma a tot felul de compensații. Noi am avut o situație similară în sezonul rece trecut, când lumea a beneficiat de acele compensații la gazele naturale și la încălzire. Și au beneficiat toți, pentru că atunci nu exista posibilitatea tehnică de a-i identifica pe cei care aveau cea mai mare nevoie de acele compensații. De data asta, guvernul va trebui să dezvolte mecanisme prin care să fie ajutați cei care au cea mai mare nevoie.
