România începe lucrările de reabilitare a birourilor vamale de frontieră Sculeni și Albița în cadrul unui proiect finanțat de UE
Serviciul Vamal al R. Moldova informează participanții la traficul transfrontalier despre demararea, de către partea română, a lucrărilor de reabilitare a birourilor vamale de frontieră Sculeni și Albița.
Estimând că timpii de traversare a frontierei vor crește, atât pentru călători, cât și pentru transportatorii de mărfuri, pentru a veni în sprijinul persoanelor care nu se supun controlului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, Serviciul Vamal și Direcția Generală a Vămilor din România sugerează utilizarea de rute alternative, cum ar fi punctele de trecere a frontierei Costești-Stânca, Lipcani-Rădăuți Prut, Cahul-Oancea, Giurgiulești-Galați.
În prezent, posturile vamale de frontieră Sculeni-Sculeni, Leușeni-Albița și Giurgiulești-Galați sunt incluse în lista posturilor de inspecție la frontieră în care sunt organizate controale sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, urmând să se facă demersuri pentru includerea în această listă a postului vamal Costești-Stânca.
La 4 noiembrie curent, Direcția Regională a Finanțelor Publice Iași a emis ordinul de începere a lucrărilor la birourile vamale de frontieră Sculeni și Albița, potrivit unui comunicat de presă.
Reabilitarea birourilor vamale face parte din activitățile proiectului „Reabilitarea și modernizarea birourilor vamale de frontieră de pe granița România – Moldova, respectiv birourile vamale Albița – Leușeni, Sculeni – Sculeni și Giurgiulești – Giurgiulești” – RMCO/4.3/1 și presupune lucrări de modernizare a cladirilor și instalațiilor de apă și electrice, reparații de platforme, piste de control, căi de circulație rutieră și pietonală.
Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Operațional Comun România – R. Moldova 2014-2020 prin Instrumentul European de Vecinătate. Bugetul total al proiectului este de 10.000.000 de euro, din care 6.428.000 de euro reprezintă valoarea totală a grantului (64,28% din bugetul proiectului), restul reprezentând contribuția proprie a guvernelor celor două state partenere.
