• „Produsul moldovenesc trebuie să se deosebească”. Cum devin pănușile de porumb ambalaj pentru produsele ecologice

    „Produsul moldovenesc trebuie să se deosebească”. Cum devin pănușile de porumb ambalaj pentru produsele ecologice
    24 ianuarie 2021 | 14:42

    Pasionată de produsele ecologice și dornică de a le da plusvaloare, Ludmila Castraveț este antreprenoarea care, pe lângă faptul că și-a dezvoltat o afacere în domeniul producerii fructelor uscate și a pistilului, caută soluții prin care să-și scoată produsele în evidență și care să motiveze și alți antreprenori și tineri pasionați de învățare.

    Prune, piersici, cireșe și roșii uscate, chipsuri din măr, pistil din fructe, dar și batonașe energizante sunt doar o parte dintre produsele pe care le oferă antreprenoarea Ludmila Castraveț consumatorilor din R. Moldova. Le vinde, preponderent la piața EcoLocal din Chișinău, dar și la târguri și expoziții.

    „Pistil de Valea Răutului” — produs cu indicație geografică protejată

    Pentru că are experiență în consultanță pentru producătorii de produse alimentare, Ludmila a decis să-și dezvolte propria afacere. Cu suportul unui grant finanțat de Polonia, pe parcursul a trei ani, a achiziționat echipamente pentru producere în valoare de 35 000 de euro. O condiție a proiectului a fost ca întreprinderea ei să investească aceeași sumă de bani și din acest motiv a luat un credit. 

    Mostră de coșuleț din pănuși cu pistil prezentat de Ludmila Castraveț

    Astfel, întreprinderea Ludmilei s-a specializat în crearea produselor ecologice: fructe uscate și „Pistil de Valea Răutului”, înregistrat ca produs cu indicație geografică protejată. Pistilul este o pastă consistentă de fructe, uscată în formă de foaie groasă după o tehnologie specială. Înregistrând acest produs, femeia susține că a readus în vizor rețeta pistilului care se producea în Moldova din vechime.

    Ludmila Castraveț, antreprenoare

    „Pistilul este un produs din copilăria mea. Bunica îl prepara. Strângea cele mai bune prune, le scoteam sâmburele, le mărunțea și le dădea prin sită, apoi această pastă o turna în tăvi și le dădea la cuptor de câteva ori. Foile le făcea sul, le lega în țesătură de sac și aștepta sărbătorile de iarnă. Când veneam cu uratul, ne dădea aceste bomboane ecologice, care erau cele mai mari delicii primite de la bunica”, spune Ludmila Castraveț. 

    Afacerea sa este în continuă dezvoltare și, crede ea, produsele ecologice din R. Moldova trebuie să bucure consumatorii locali, pe cei din afara țării, dar și membrii diasporei. Din acest motiv, a decis să-și promoveze produsele pe piața europeană. 

    „Produsul moldovenesc, ca să fie exportat ca produs de nișă, trebuie să aibă ceva în plus, să se deosebească”, spune Ludmila Castraveț.

    Coșulețe din pănuși de porumb — ambalaj pentru produsele ecologice

    Pentru a da o plusvaloare produselor ecologice destinate exportului, femeia a decis să le ambaleze în coșulețe ecologice. Din acest motiv, a hotărât să pună în valoare împletitul în pănuși de porumb, meșteșug specific zonei Moldovei și care, crede ea, ar trebui promovat.

    Fiind membră a Asociației Producătorilor si Procesatorilor de Fructe și Bacifere, cu suportul Fundației Est-Europene, din sursele Suediei, a inițiat, în anul 2019, un proiect în care a organizat ateliere de meșteșugărit în mai multe localități din R. Moldova. Doritorii au fost instruiți de meșteri populari să împletească coșulețe din pănuși. 

    Coșulețe din pănuși, împletite în cadrul atelierelor de meșteșugărit

    Astfel, locuitori din raioanele Edineț, Dondușeni, Ialoveni, Criuleni, dar și din municipiul Chișinău au învățat meșteșugul împletitului în pănuși și au creat coșulețe în care vor fi ulterior ambalate fructe uscate și pistil pentru piața locală, dar și pentru cea externă. Participând la aceste ateliere, oameni din trei localități au ajuns să devină meșteri la rândul lor, iar acum creează și alte lucrări pe care le vând și au un venit suplimentar. Pe viitor, abilitățile învățate le vor transmite și altor persoane. 

    Coșulețe din pănuși, împletite în cadrul atelierului de meșteșugărit

    Coșulețele împletite în cadrul atelierelor vor fi umplute cu fructe uscate și cu pistil, vor fi ambalate în formă de cadouri și vor fi puse pe piață. Antreprenoarea planifică, ca până în martie, curent, să creeze, în cadrul unui alt proiect, o platformă online unde ea, împreună cu alți antreprenori, dar și meșterii populari să-și expună spre vânzare produsele și lucrările. 

    Implicarea studenților și micilor producători în promovarea produselor ecologice

    Coșulețele din pănuși cu fructe uscate și pistil Ludmila Castraveț planifică să le vândă și pe piața externă, iar primii pași au fost făcuți: mostre de produs au fost transmise pentru promovare la o expoziție din Germania. De asemenea, antreprenoarea a exportat și primul lot de fructe uscate în România. 

    Mostră de coșuleț din pănuși cu fructe uscate prezentat de Ludmila Castraveț

    Pentru ca proiectul să aibă continuitate, antreprenoarea planifică să implice studenții de la Centrul de excelență în viticultură și vinificație din Chișinău și de la Centrul de Excelență în Horticultură şi Tehnologii Agricole din Țaul în producerea ambalajelor pentru produsele alimentare ecologice. De asemenea, ea își planifică ca din pănuși să confecționeze pălării și genți care vor fi ulterior expuse spre vânzare. 

    „Dacă am făcut acest proiect de dragul proiectului, atunci el nu are niciun folos”, spune Ludmila Castraveț. 

    O altă idee este să lanseze și producerea prunelor umplute cu nuci, însă, pentru a asigura piața, este hotărâtă să motiveze și alți producători să se implice în această activitate.

    Prunele umplute fiind un produs handmade, unui singur producător i-ar fi dificil să le producă în cantități mari”, spune ea și din acest motiv ar fi binevenită asocierea mai multor agenți economici care vor fabrica același produs, de aceeași calitate.

    „Produsul autohton — cenușăreasa de lângă ușă”

    Pe lângă reușitele pe care le au, ea susține că micii întreprinzători ar trebui să aibă o mai mare susținere pe piața internă. Din spusele antreprenoarei, în R. Moldova piața de desfacere a produselor ecologice este mică.

    „Rețelele de supermarketuri nu sunt interesate în dezvoltarea businessului moldovenesc. Liderii din producerea de fructe uscate și bomboane naturale care sunt pe piață nu se află pe polița de sus, nu se află la mijloc, dar pe polița de jos la rafturi. Producătorii locali nu sunt poziționați nici într-un fel, nu sunt susținuți, iar produsul autohton este ca cenușăreasa de lângă ușă”, spune Ludmila Castraveț.

    Ea susține că atunci când antreprenorii își propun spre vânzare produsele, rețelele își pun adaosul la preț, dar mai solicită și retro bonusuri, o reducere adăugătoare oferită după vânzarea produselor. Piața R. Moldova nu este adaptată acestor practici, spune femeia, deoarece produsele ecologice din start sunt scumpe.  „Atunci când câștigă doar comerciantul și producătorii nu, ei se întreabă de ce ar mai trebui să producă produse net superioare, naturale, fără adaosuri, care valorifică materia primă din R. Moldova. La noi, micul producător este în același rând cu marele producător” spune antreprenoarea.

    Ea consideră că producătorii autohtoni ar trebui susținuți mai mult, iar statul ar trebui să vină cu suport pentru ei. 

    UE estimează că, din anul 2009, peste 17.660 de întreprinderi mici și mijlocii din R. Moldova au beneficiat de sprijin pentru accesul la finanțe în cadrul programului EU4Business. Au fost create 10 incubatoare de afaceri, iar în ianuarie 2020, UE a lansat la Cahul și la Ungheni, noul program «EU4Moldova: Regiuni-cheie». Prin intermediul acestuia, vor fi investite 23 de milioane de euro în dezvoltarea economică inteligentă, inclusivă și durabilă în regiunile Cahul și Ungheni.

    Acest material este produs în cadrul campaniei de informare „UE-Moldova: Împreună mai puternici”, desfășurată de proiectul „Comunicare strategică și suport pentru mass-media în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reprezintă în mod neapărat viziunea UE.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Comisia pentru investigarea circumstanțelor atacului de tip raider asupra băncilor și companiilor de asigurări a prezentat raportul în plenulul Parlamentului

    Raportul Comisiei de anchetă pentru investigarea tuturor circumstanțelor preluării forțate (atac de tip raider) a acțiunilor băncilor comerciale, companiilor de asigurări/reasigurări din Republica Moldova, exer…
    Comisia pentru investigarea circumstanțelor atacului de tip raider asupra băncilor și companiilor de asigurări a prezentat raportul în plenulul Parlamentului

    DOC/ În atenția călătorilor: intră în vigoare noi reguli de trecere a frontierei de stat

    Poliţia de Frontieră informează cetăţenii despre ultimele modificări stipulate în Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinară în Sănătate Publică din 4 martie 2021 cu privire la regulile de intrare în R. Moldova…
    DOC/ În atenția călătorilor: intră în vigoare noi reguli de trecere a frontierei de stat

    VIDEO/ R. Moldova a recepționat primul lot de vaccin anti-COVID-19, achiziționat prin intermediul platformei COVAX

    Autoritățile din R. Moldova a recepționat astăzi, 4 martie, lotul de 14.400 doze de vaccin AstraZeneca, procurat prin intermediul platformei COVAX. Prezentă la eveniment, Maia Sandu, președinta R. Moldova, a de…
    VIDEO/ R. Moldova a recepționat primul lot de vaccin anti-COVID-19, achiziționat prin intermediul platformei COVAX

    MSMPS: Peste 3800 de cadre medicale au fost vaccinate până acum împotriva COVID-19

    Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) anunță că până acum au fost vaccinate împotriva noului coronavirus 3849 de cadre medicale. Potrivit MSMPS, în 24 de ore au fost imunizate 1245 de medi…
    MSMPS: Peste 3800 de cadre medicale au fost vaccinate până acum împotriva COVID-19

    OMS înregistrează o creştere a cazurilor noi de COVID-19 în Europa după şase săptămâni de declin

    Numărul de noi cazuri de COVID-19 creşte din nou în Europa, după şase săptămâni de declin, a anunţat joi conducerea regională a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), potrivit Reuters. „Constatăm o recrudesce…
    OMS înregistrează o creştere a cazurilor noi de COVID-19 în Europa după şase săptămâni de declin